Geoparcul Platoul Mehedinți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Geoparcul Platoul Mehedinți
Categoria V IUCN (Peisaj terestru/marin protejat)
Sat Godeanu-05.JPG
Platoul Mehedinți, la Godeanu
Harta locului unde se află Geoparcul Platoul Mehedinți
Harta locului unde se află Geoparcul Platoul Mehedinți
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția  România
Stema jud Gorj.jpg Județul Gorj
Actual Mehedinti county CoA.png Județul Mehedinți
Cel mai apropiat oraș Drobeta Turnu-Severin
Coordonate Coordonate: 44°55′23″N 22°38′29″E / 44.92306°N 22.64139°E / 44.92306; 22.6413944°55′23″N 22°38′29″E / 44.92306°N 22.64139°E / 44.92306; 22.64139[1]
Suprafață 106,50 ha
Bioregiune Continentală
Înființare 2005

Geoparcul Platoul Mehedinți este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în partea sud-vestică a României, pe teritoriile județelor Gorj (5 %) și Mehedinți (95 %).

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în partea nordică a județului Mehedinți (pe teritoriile administrative ale comunelor Bala, Balta, Bâlvănești, Cireșu, Godeanu, Ilovița, Isverna, Izvoru Bârzii, Obârșia-Cloșani, Podeni și Ponoarele și pe cel al orașului Baia de Aramă) și în cea nord-vestică a județului Gorj, pe teritoriul comunei Padeș[2].

Parcul natural este încadrat între Munții Mehedinți (grupă muntoasă a Munților Retezat-Godeanu aparținând de lanțul muntos al Carpaților Meridionali) și Piemontul Getic, în imediata apropiere a drumului național DN6, care leagă municipiul Drobeta-Turnu Severin de Caransebeș[3].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Geoparcul Platoul Mehedinți a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone)[4] și se întinde pe o suprafață de 106,50 hectare[5]

Câmp cu lapiezuri la Ponoarele, Mehedinți

Aria protejată reprezintă o zonă deluroasă (cu un statut mai special datorită gradului destul de ridicat de locuire): înălțimi joase și domoale constituite din șisturi cristaline și calcare atribuite Jurasicului, formațiuni geologice carstice rare (Podul lui Dumnezeu[6]), doline, lapiezuri (Câmpul de Lapiezuri), văi, cheiuri, lacuri (Lacul Zătonul Mare, Lacul Zătonul Mic), peșteri (Peștera Ponoarele); cu păduri, pajiști și fânețe[7].

În perimetrul parcului natural sunt incluse mai multe arii naturale protejate, printre care: Complexul carstic de la Ponoarele, Pădurea de liliac Ponoarele, Cheile Coșuștei, Cornetul Babelor și Cerboanei, Cornetul Bălții, Cheile Topolniței și Peștera Topolniței, Cornetul Văii și Valea Mănăstirii, Izvorul și stâncăriile de la Câmana, Pereții calcaroși de la Izvoarele Coșuștei și Peștera Epuran.

Parcul se suprapune sitului de importanță comunitară - Platoul Mehedinți și dispune de zece tipuri de habitate naturale (Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion, Păduri de Tilio-Acerion pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion), Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori), Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Fânețe montane, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de faună și floră specifică podișului mehedințean[8].

Floră[modificare | modificare sursă]

Flora parcului național este constituită din specii vegetale (arbori, arbusti și ierburi) distribuite în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii[9].

Arbori și arbusti: fag (Fagus sylvatica) și gorun (Quercus petraea) în asociere cu mojdrean (Fraxinus ornus), corn (Cornus mas), cărpiniță (Carpinus orientalis), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), păducel (Craraegus monogyna), vișin turcesc (Prunus mahaleb), sâmbovină (Celtis australis), ienupăr (Juniperis communis - L.), ghimpe (Ruscus aculeatus) sau liliac sălbatic (Syringa vulgaris).

Garbiță (Limodorum abortivum)

Flori și ierburi: clopoțelul de munte (Campanula serrata), ouăle popii (Himantoglossum caprinum), drob (Chamaectysus albus și Chamaectysus ratisboensis), crăpușnic (Cirisum furiens), căpșuniță (Cephalanthera damasonium), orhidee (din speciile: Cephalanthera longifolia, Spiranthes spiralis), ploșnițoasă (Orchis coriophora), poroinic (din speciile: Orchis militaris, Orchis mascula, Orchis tridentata), bujori (Orchis laxiflora), gemănăriță (Orchis papilionacea), luminoasă (Clamatis recta), salvie (Salvia amplexicaulis)[10], garbiță (Limodorum abortivum), mlăștiniță (Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine), odogaci (Saponaria glutinosa), molotru pitic (Trigonella monspeliaca), milițea roșie (Silene armeria), untul-vacii (Orchis mario), lalea pestriță din specia Fritillaria montana), pribolnic (Orchis sima) sau lucernă (Medicago arabica).

Faună[modificare | modificare sursă]

Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[11].

Mamifere cu specii de: lup (Canis lupus)[12], vulpe (Vulpes vulpes cricigera), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), pisică sălbatică (Felis silvestris)[13], jder de copac (Martes martes), iepure de câmp (Lepus europaeus), veveriță (Sciurus carolinensis), liliacul de apă (Myotis daubentonii), liliacul urecheat (Plecotus auritus), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul cu urechi late (Barbastella barbastellus), liliacul comun (Myotis myotis)[14], liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii)[15], pârșul comun (Myoxus glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius)[16];

Păsări: ciocănitoare pestriță mare (Dendrocopus major), ciocănitoare (Melanerpes carolinus), sticlete (Carduelis carduelis), codobatură (Motacilla alba), pitulice (Sylvia nisoria), pupăză (Upupa epops), pițigoi (Canus major), grangur (Oriolus oriolus), privighetoare (Luscinia megarhynchos), gaiță (Garrulus glandarius), mierlă (Turdus merula), cioară de semănătură (Corvus frugilegus), rândunică (Tachycineta bicolor), vrabie (Passer domesticus), cuc (Cuculus canorulus), cinteză (Fringilla coelebs), uliu-păsărar (Accipiter nisus);

Reptile și amfibieni: viperă cu corn (Vipera ammodytes), șarpele de alun (Coronella austriaca), năpârcă (Anguis fragilis), șopârlă de câmp (Podarsis laurica), broască-țestoasă de uscat (Testudo hernmanni), broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[17], tritonul cu creastă (Triturus cristatus)[18], brotacul verde de copac (Hyla arborea), salamandră (Salamandra salamandra)[19].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Geoparcul Platoul Mehedinti; accesat la 1 septembrie 2012
  2. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl); accesat la 20 ianuarie 2013
  3. ^ ProtectedPlanet.net - Geoparcul Platoul Mehedinti Natural Park (geolocalisation); accesat la 1 septembrie 2012
  4. ^ Muntiimaramuresului.ro - Hotărârea de Guvern nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 38 din 12 ianuarie 2005; accesat la 1 septembrie 2012
  5. ^ Apmmh.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Mehedinți; accesat la 1 septembrie 2012
  6. ^ Ponoare.ro - Podul lui Dumnezeu, unul din cele trei poduri naturale din lume; accesat la 21 ianuarie 2014
  7. ^ Apmmh.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Mehedinți; accesat la 21 ianuarie 2014
  8. ^ Eunis.eea.europa.eu - Platoul Mehedinți - Sit de importanță comunitară (habitate); accesat la 21 ianuarie 2014
  9. ^ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României; accesat la 21 ianuarie 2014
  10. ^ Specia floristică Salvia amplexicaulis este cunoscută în unele zone ale țării sub denumirea de jaleș
  11. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 21 ianuarie 2014
  12. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species Canis lupus; accesat la 21 ianuarie 2014
  13. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species Felis silvestris; accesat la 21 ianuarie 2014
  14. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis myotis; accesat la 21 ianuarie 2014
  15. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis blythii; accesat la 21 ianuarie 2014
  16. ^ Eunis.eea.europa.eu - Platoul Mehedinți (flora și fauna; accesat la 21 ianuarie 2014
  17. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 21 ianuarie 2014
  18. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 21 ianuarie 2014
  19. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Platoul Mehedinți; accesat la 21 ianuarie 2014
  20. ^ EFORT RISCANT 20 de oameni au salvat Podul lui Dumnezeu, adevarul.ro, accesat la 21 ianuarie 2014