Broască-țestoasă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Țestoase
Fosilă: Triasic târziu – Holocen, 215–0 mln. ani în urmă
Florida Box Turtle Digon3 re-edited.jpg
Terrapene carolina
Haeckel Chelonia.jpg
"Chelonia" from Ernst Haeckel's Kunstformen der Natur, 1904
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Sauropsida
Ordin: Testudines
Linnaeus, 1758
Subordine

Cryptodira
Pleurodira
Vezi în text familiile

World.distribution.testudines.1.png
albastru: țestoase de mare, negru: țestoase de uscat

Broasca-țestoasă este o reptilă din ordinul Testudines.

Broasca-țestoasă de uscat[modificare | modificare sursă]

Este adaptată la mediul terestru. În România, trăiește în pădurile și regiunile de stepă din Oltenia, Banat și Dobrogea.

Cea mai intalnita la noi e TESUDO HERMANNI ( subspecie BOETTGERI, HERMANNI si GRAECA ).

Țestoasa de uscat se recunoaște după corpul ei scurt, acoperit cu un țest format din 2 părți:

  • carapacea (la partea superioară, bombată, de culoare maroniu-roșcat)
  • plastronul (la partea inferioară, de culoare deschisă)

Ele sunt unite pe laturi, lăsând 2 deschizaturi prin care ies, capul și membrele anterioare, iar la partea posterioară, membrele posterioare și coada. Țesutul este format din plăci osoase bine sudate, acoperite de plăci cornoase. Coastele și vertebrele sunt concrescute cu carapacea. Capul, gâtul, picioarele și coada sunt acoperite de o piele solzoasă de culoare cenușie. Pe lângă organele de simț, asemănătoare cu ale șopârlei, există 2 fălci învelite într-o materie cornoasă ce formează un fel de cioc, cu margini tăioase și fără dinți. Masculul se deosebeste vizibil de femela, in general prin dimensiunea cozii care este mai mare la mascul si a plastronului care la mascul este concav . Sunt animale greoaie, care se deplasează încet din cauza conformației și a țesutului. Cele 4 membre sunt scurte, așezate lateral și terminate cu degete scurte, prevăzute cu gheare. Se hrănește cu ierburi salbatice, fructe, insecte, melci și viermi pe care le taie cu marginea ciocului. Respirația și înmulțirea este la fel ca la șerpi și șopârle.

Sunt specii protejate de lege, detinerea, comercializarea, donarea sau cadonarea acestor specii este interzisa si sanctionata penal, dar poate fi facuta doar daca testoasa are documentul care arata ca e nascuta si crescuta in captivitate: certificat CITES GALBEN (nu alb).

Hibernarea ideala este intre 3 si 9° Celsius cu o umiditate cuprinsa intre 70 si 90%.

Țestoasa de lac[modificare | modificare sursă]

Trăiește în lacuri și bălți, rareori pe uscat. Este adaptată secundar la viața acvatică. Se deosebește de țestoasa de uscat prin următoarele caractere:

  • este carnivoră
  • carapacea este mai mare
  • de culoare negricioasă
  • asemănătoare mâlului
  • degetele sunt deslipite prin membrană interdigitală

Țestoasa cu tâmple roșii de Florida[modificare | modificare sursă]

Țestoasa cu tâmple roșii de Florida este o țestoasă verde, dar gâtul țestoasei cu tâmple roșii din Florida este roșu.

  • dimensiuni 25-30 cm
  • speranță de viață 30-50 de ani
  • taxonomie: familia Emilidae
  • genul:Trachemys

Caretul[modificare | modificare sursă]

Caretul sau țestoasa de mare ajunge la 1-2 m lungime și 200 kg. Are carapacea mai puțin bombată, cu plăci osoase mai puțin sudate. Picioarele sunt adevărate vâsle care îi servesc la înot. Înmulțirea se face prin ouă care le depune în nisipul de pe plajă. Sunt vânate pentru carne, grăsime și ouă.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]