Parcul Natural Cefa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Parcul Natural Cefa
Categoria V IUCN (Peisaj terestru/marin protejat)
Harta locului unde se află Parcul Natural Cefa
Harta locului unde se află Parcul Natural Cefa
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția Actual Bihor county CoA.pngJudețul Bihor
 România
Cel mai apropiat oraș Salonta

Cefa (sat)
Coordonate Coordonate: 46°55′34″N 21°39′36″E / 46.92611°N 21.66000°E / 46.92611; 21.6600046°55′34″N 21°39′36″E / 46.92611°N 21.66000°E / 46.92611; 21.66000[1]
Suprafață 5.002 ha
Bioregiune Panonică
Înființare 2010

Parcul Natural Cefa este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în partea vestică a țării, pe teritoriul județul Bihor.

Localizate[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Bihor (la limita de graniță cu Ungaria), pe teritoriile administrative ale comunelor Cefa și Sânnicolau Român[2]; în imediata apropiere a drumului național DN79 care leagă Aradul de Oradea.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Parcul natural cu o suprafață de 5.002 ha, înființat prin Hotărârea de Guvern Nr. 1.217 din 2 decembrie 2010,[3] reprezintă o arie cu luciu de apă (cca. 700 ha.) și soluri sărăturoase cu vegetație halofilă, unde habitează mai multe specii faunistice de mamifere, păsări, reptile, insecte, unele protejate protejate prin lege.

În cadrul parcului este inclusă și rezervația naturală Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani unde cuibăresc speciile de păsări ocrotite: stârcul cenușiu și egreta albă.

Parcul natural se suprapune sitului de importanță comunitară Cefa[4] și ariei de protecție specială avifaunistică Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani[5].

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Parcul Natural Cefa prezintă o arie naturală (de câmpie) cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice.

Habitate[modificare | modificare sursă]

În arealul parcului au fost indentificate cinci tipuri de habitate: Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Lacuri distrofice și iazuri, Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatic, Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); ce adăpostesc floră și faună, specifice Câmpiei de Vest a României.

Faună[modificare | modificare sursă]

La baza desemnării sitului Cefa se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[6]; printre care două mamifere: vidra de râu (Lutra lutra)[7] și liliacul de iaz (Myotis dasycneme); broasca țestoasă de baltă (o reptilă din specia Emys orbicularis); trei amfibieni: buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina)[8]), tritonul cu creastă (Triturus cristatus), tritonul cu creastă danubian (Triturus dobrogicus); trei specii de pești: zvârlugă (Cobitis taenia), țipar (Misgurnus fossilis) și boarța (Rhodeus sericeus amarus); precum și o libelulă din specia Coenagrion ornatum[9].

În arealul parcului se află mai multe păsări protejate enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice[10].

Egretă albă (Egretta alba)

Specii de păsări: pescăruș albastru (Alcedo atthis), privighetoare-de-baltă (Acrocephalus melanopogon), rață sulițar (Anas acuta), rață fluierătoare (Anas penelope), rață mare (Anas platyrhynchos), rață pestriță (Anas strepera), rață cârâitoare (Anas querquedula), gârliță mare (Anser albifrons), gâscă cenușie (Anser anser), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), lăstunul mare (Apus apus), acvilă-țipătoare-mare (Aquila clanga), cvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), acvilă de câmp (Aquila heliaca), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides), ciuf de câmp (Asio flammeus), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), rață roșie (Aythya nyroca), gâsca cu piept roșu (Branta ruficollis), rață sunătoare (Bucephala clangula), șorecar mare (Buteo rufinus), prundaș nisipar (Calidris alba), fugaci mic (Calidris minuta), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), chirighiță neagră (Chlidonias niger), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), barză neagră (Ciconia nigra), barză albă (Ciconia ciconia), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete-cenușiu (Circus pygargus), porumbel de scorbură (Columba oenas), dumbrăveancă (Coracias garrulus), cristel-de-câmp (Crex crex), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), lăstun de casă (Delichon urbica), egretă mică (Egretta garzetta), egretă albă (Egretta alba), șoim de tundră (Falco rusticolus), cufundar polar (Gavia arctica), cufundar mic (Gavia stellata), șoim-de-iarnă (Falco columbarius), vânturel roșu (Falco tinnunculus), lișiță (Fulica atra), becațină comună (Gallinago gallinago), cocor (Grus grus), codalb (Haliaeetus albicilla), acvilă-porumbacă-mică (Hieraaetus pennatus), stârc pitic (Ixobrychus minutus), sfâncioc-roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș râzător (Larus ridibundus), ciocârlie-de-pădure (Lullula arborea), codobatură galbenă (Motacilla flava), codobatura albă (Motacilla alba), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), ploier auriu (Pluvialis apricaria), pescăriță mare (Sterna caspia), ciocîntors (Recurvirostra avosetta), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), chiră de baltă (Sterna hirundo), cristei de baltă (Rallus aquaticus), sau lăstun de mal (Riparia riparia)[11].

Floră[modificare | modificare sursă]

La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște și de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă.

Pecetea lui Solomon (Polygonatum odoratum)

Specii floristice: trifoiașul de baltă (Marsilea quadrifolia) și pălămida (Cirsium brachycephalum), specii enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[12]; pelin (Artemisia santonicum ssp. santonicum), limbariță (Alisma plantago-aquatica), brebenel (Corydalis cava), piperul apelor (Elatine alsinastrum), stânjenei (Iris spuria), canarul bălții (Limosella aquatica), pătlăgină (Plantago schwarzenbergiana), pecetea lul Solomon (din speciile: Polygonatum latifolium și Polygonatum officinale), năsturel de baltă (Rorippa amphibia), cornaci (Trapa natans), trifoi (Trifolium ornithopodioides) sau păiuș (Festuca pseudovina)[13].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea parcului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

  • Biserica ortodoxă "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Inand, construcție 1826, monument istoric.
  • Situl arheologic de la Cefa (așezări atribuite sec. XI - XIII, Latène, Hallstatt, Epoca bronzului, Neolitic).
  • Situl arheologic de la Sânnicolau Român (sec. II - III p. Chr., Cultura dacilor liberi, sec. IV -III a. Chr., Latène, Epoca medievală, Neolitic).

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Parcul Natural Cefa (coordonate); accesat la 16 ianuarie 2014
  2. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl); accesat la 15 ianuarie 2014
  3. ^ Hotărârea de Guvern Nr. 1.217 din 2 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr. 840 din 15 decembrie 2010, accesat la 8 ianuarie 2012
  4. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România; accesat la 4 ianuarie 2013
  5. ^ Biodiversitate.mmediu.ro - Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani; accesat la 16 ianuarie 2014
  6. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 16 ianuarie 2014
  7. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 16 decembrie 2014
  8. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina Bombina; accesat la 16 ianuarie 2014
  9. ^ Flora și fauna sitului Cefa; accesat la 16 ianuarie 2014
  10. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 16 ianuarie 2014
  11. ^ Eunis.eea.europa.eu - Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani (arie de protecție specială avifaunistică); accesat la 16 ianuarie 2014
  12. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 17 ianuarie 2014
  13. ^ Natura2000.mmediu.ro - Flora sitului de importanță comunitară - Cefa; accesat la 17 ianuarie 2014