Parcul Natural Comana

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Parcul Natural Comana
Categoria V IUCN (Peisaj terestru/marin protejat)
RO GR Neajlov Delta.JPG

Imagine din parc

RAMSAR-logo.gif
Zonă umedă de importanță internațională
Harta locului unde se află Parcul Natural Comana
Harta locului unde se află Parcul Natural Comana
Localizarea rezervației
(punctul marchează aproximativ centrul ariei protejate)
Poziția Actual Giurgiu county CoA.png Județul Giurgiu
 România
Cel mai apropiat oraș Giurgiu
Comana (sat)
Coordonate Coordonate: 44°08′26″N 26°06′43″E / 44.14056°N 26.11194°E / 44.14056; 26.1119444°08′26″N 26°06′43″E / 44.14056°N 26.11194°E / 44.14056; 26.11194[1]
Suprafață 24.963 ha
Bioregiune = Continentală
Înființare 2005
Website www.comanaparc.ro

Parcul Natural Comana este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat în Muntenia, pe teritoriul județului județul Giurgiu[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în sud-estul județului Giurgiu, pe teritoriile administrative ale comunelor Comana, Călugăreni, Colibași, Băneasa, Gostinari, Greaca, Mihai Bravu si Singureni[3].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Parcul Natural Comana a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone)[4] și are o suprafață de 24.963 ha[5] și reprezintă o zonă specială de conservare cu regim de protecție pentru specii de floră (Paeonia peregrina Mill-sp., Ruscus aculeatus) și faună (păsări, pești, mamifere, reptile și amfibieni) aflate pe teritoriul ariei protejate.

Situl Comana (începând din 25 octombrie 2011) este protejat prin Convenția Ramsar, ca zonă umedă de importanță internațională[6].

Parcul se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică[7] și sitului de importanță comunitară[8] Comana și include rezervațiile naturale: Pădurea Ologa - Grădinari și Pădurea Padina Tătarului.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Parcul Natural Comana prezintă o arie naturală încadrată în bioregiunea continentală sudică a Câmpiei Române și cea nord-estică a Câmpiei Burnazului, ce adăpostește, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice.

Habitate[modificare | modificare sursă]

Habitat natural cu ape stătătoare aflat în arealul parcului Comana

Parcul dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri balcano-panonice de cer și gorun, Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris, Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba, Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp., Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau Isoëto-Nanojuncetea, Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Lacuri distrofice și iazuri și Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention); ce adăpostesc floră și faună specifice Câmpiei Române[9].

Floră[modificare | modificare sursă]

La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște și de mlaștină), dintre care unele foarte rare, protejate prin lege sau endemice pentru această zonă.

Ouăle-popii (Himantoglossum caprinum)

În arealul parcului sunt întâlnite trei specii floristice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[10]; astfel: capul-șarpelui (Echium russicum), trifoiașul de baltă (Marsilea quadrifolia) și ouăle-popii (Himantoglossum caprinum).

Alături de acestea vegetează și alte rarități floristice din speciile: bujor românesc (Paeonia peregrina Mill. var. romanica), dedițel vânăt (Pulsatilla montana), pătlăgină (din speciile: Plantago tenuiflora și Plantago cornuti), stupiniță (Platanthera bifolia), orhidee (din speciile: Platanthera chlorantha, Epipactis purpurata, ), broscariță (din speciile: Potamogeton lucens și Potamogeton perfoliatus), brândușă galbenă (Crocus flavus), căpșunică (Cephalanthera rubra și Cephalanthera damasonium), nemțișor (Delphinium fissum), cucență (Digitalis ferruginea), mlăștiniță (din speciile: Epipactis atrorubens și Epipactis helleborine), lalea pestriță (Fritillaria orientalis), stânjenel sălbatic (Iris sibirica), flocoșele (Lychnis coronaria), garbiță (Limodorum abortivum), buhai (Listera ovata), nufăr galben (Nuphar lutea), untul-vacii (Orchis morio), poroinic (Orchis tridentata), peștișoară (Salvinia natans), viorele (Scilla autumnalis) sau ghimpe (Ruscus aculeatus)[11].

Faună[modificare | modificare sursă]

Printre speciile faunistice enumerate în acceași anexă a Directivei Europene se află două mamifere: popândăul (Spermophilus citellus)[12] și liliacul comun (Myotis myotis)[13]; o reptilă și doi amfibieni: țestoasa de baltă (Emys orbicularis)[14], buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina)[15] și tritonul cu creastă danubian (Triturus dobrogicus)[16]; și cinci specii de pești: țigănuș (Umbra krameri), zvârlugă (Cobitis taenia), petroc (Gobio kessleri), țipar (Misgurnus fossilis) și boarța (Rhodeus sericeus amarus)[17].

Parcul adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor păsări protejate enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice[18].

Egretă albă (Egretta alba)

Specii de păsări: uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), uliu păsărar (Accipiter nisus), lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus), lăcarul de mlaștină (Acrocephalus palustris), lăcarul de rogoz (Acrocephalus schoenobaenus), lăcarul de lac (Acrocephalus scirpaceus), fluierar de munte (Actitis hypoleucos), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis),pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață sulițar (Anas acuta), rață lingurar (Anas clypeata), rață fluierătoare (Anas penelope), rață mare (Anas platyrhynchos), rață pestriță (Anas strepera), rață cârâitoare (Anas querquedula), gârliță mare (Anser albifrons), gâscă cenușie (Anser anser), fâsă-cu-gât-roșu (Anthus cervinus), fâsă de pădure (Anthus spinoletta), lăstunul mare (Apus apus), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides), pietruș (Arenaria interpres), ciuf-de-pădure (Asio otus), ciuf-de-câmp (Asio flammeus), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), rață roșie (Aythya nyroca), mătăsar (Bombycilla garrulus), buhai de baltă (Botaurus stellaris), rață sunătoare (Bucephala clangula), șorecar-încălțat (Buteo lagopus), fugaci de țărm (Calidris alpina), prundaș nisipar (Calidris alba), fugaci mic (Calidris minuta), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), fugaci pitic (Calidris temminckii), caprimulg (Caprimulgus europaeus), cânepar (Carduelis cannabina), sticlete (Carduelis carduelis), florinete (Carduelis chloris), scatiu (Carduelis spinus), prundașul gulerat mic (Charadrius dubius), ploier gulerat mare (Charadrius hiaticula), chirighiță neagră (Chlidonias niger), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), chirighiță-cu-aripi-albe (Chlidonias leucopterus), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeruginosus), botgros (Coccothraustes coccothraustes), porumbel de scorbură (Columba oenas), dumbrăveancă (Coracias garrulus), cristel-de-câmp (Crex crex), cuc (Cuculus canorus), lăstun de casă (Delichon urbica), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), egretă mică (Egretta garzetta), egretă albă (Egretta alba), presură bărboasă (Emberiza cirlus), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), lișiță (Fulica atra), becațină comună (Gallinago gallinago), ciovlica roșcată (Glareola pratincola), piciorong (Himantopus himantopus), frunzăriță-galbenă (Hippolais icterina), stârc pitic (Ixobrychus minutus), capîntorsul (Jynx torquilla), sfâncioc-roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș râzător (Larus ridibundus), gușă albastră (Luscinia svecica), prigoare (Merops apiaster), presură sură (Miliaria calandra), codobatură galbenă (Motacilla flava), codobatura albă (Motacilla alba), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), bătăuș (Philomachus pugnax), lopătar (Platalea leucorodia), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), țigănuș (Plegadis falcinellus), corcodel-mare (Podiceps cristatus), ciocîntors (Recurvirostra avosetta), pițigoi-pungar (Remiz pendulinus),mărăcinar (Saxicola rubetra), chiră de baltă (Sterna hirundo), călifar alb (Tadorna tadorna), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), sturzul cântător (Turdus philomelos), mierlă (Turdus merula) sau nagâț (Vanellus vanellus)[19].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Adunații-Copăceni, construcție 1875, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Băneasa, construcție 1908-1910, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Gheorghe" din Brăniștari, construcție sf. sec. XIX, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Budeni, construcție 1882, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului", "Sf. Nicolae" din Călugăreni, construcție 1865, monument istoric.
    Biserica "Sf. Nicolae" din Comana
  • Biserica "Sf. Nicolae" din Comana, construcție sec. XVI -XVIII, monument istoric.
  • Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Dărăști-Vlașca, construcție 1873, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae" din Dărăști-Vlașca, construcție 1880, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae" din Frasinu, construcție 1858, monument istoric.
  • Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Gostinari, construcție 1857, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Grădiștea, construcție 1657, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Pietrele, construcție 1865, monument istoric.
  • Conacul Marmorosch - Blank din satul Adunații-Copăceni, construcție 1897, monument istoric.
  • Situl Ostrovu Lung - Gostinu, arie de protecție specială avifaunistică.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Parcul Natural Comana (coordonate; accesat la 18 ianuarie 2015
  2. ^ Protectedplanet.net - Parcul Natural Comana - delimitarea ariei protejate; accesat la 18 ianuarie 2014
  3. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl); accesat la 18 ianuarie 2014
  4. ^ Muntiimaramuresului.ro - Hotărârea de Guvern Nr.2151, din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României Nr.38, din 12 ianuarie 2005; accesat la 30 septembrie 2013
  5. ^ Anpmgr.ro - Arii protejate de interes național - județul Giurgiu - Parcul Natural-Comana
  6. ^ Ramsar.org - The Ramsar Convention on Wetlands - Romania names four new Ramsar Sites; accesat la 18 ianuarie 2014
  7. ^ Aria de protecție specială avifaunistică Comana; accesat la 18 ianuarie 2014
  8. ^ Situl de importanță comunitară Comana; accesat la 18 ianuarie 2014
  9. ^ Eunis.eea.europa.eu - Tipuri de habitate aflate în situl de importanță comunitară Comana; accesat la 18 ianuarie 2014
  10. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 17 ianuarie 2014
  11. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Situl de importanță comunitară - Comana; accesat la 18 ianuarie 2014
  12. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Spermophilus citellus; accesat la 18 ianuarie 2014
  13. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis myotis; accesat la 18 ianuarie 2014
  14. ^ Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Emys orbicularis; accesat la 18 ianuarie 2014
  15. ^ Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina bombina; accesat la 18 ianuarie 2014
  16. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus dobrogicus; accesat la 18 ianuarie 2014
  17. ^ Eunis.eea.europa.eu Flora și fauna sitului Comana; accesat la 18 ianuarie 2014
  18. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 19 ianuarie 2014
  19. ^ Eunis.eea.europa.eu - Aria de protecție specială avifaunistică Comana; accesat la 19 ianuarie 2014