Cetăţuia (Cluj-Napoca)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la fortificaţia şi dealul Cetăţuia din Cluj-Napoca. Pentru alte sensuri vedeţi Cetăţuia (dezambiguizare).

	Portal Cluj

Planul vechii Cetăţui (reconstituire de Radu Oltean)

Intrarea în Cetăţuie

Cetăţuia (în maghiară Fellegvár) - fortificaţie construită in perioada Habsburgică în vârful dealului cu acelaşi nume din Cluj-Napoca, în cartierul Gruia.

Cetăţuia a fost clădită între anii 1715 şi 1735 cu ziduri sub formă de stea, o redută, un turn şi era înconjurată de bastioane, conform cu planurile arhitectului militar Giovanni Murando Visconti^[1], în exterior fiind înconjurată de un val de pamânt. Porţile de acces dinspre vest şi sud nu mai există, au mai rămas în picioare doar cele din sud-est si nord. Deasupra porţilor şi în interiorul incintei se aflau diferite clădiri care adăposteau spaţii administrative, o garnizoană şi un depozit de armament.

Fortificaţia a fost ridicată cu scopul principal de a asigura controlul asupra oraşului, după trecerea Transilvaniei sub stăpânire austriacă, dar a fost folosită de multe ori şi ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluţiei de la 1848. Aici a fost întemniţat şi executat la 11 mai 1849 pastorul sas Stephan Ludwig Roth, unul dintre eroii Revoluţiei.

Din vechea cetăţuie a mai rămas puţin: o parte din ziduri, patru clădiri, iar reduta a fost transformată în Turnul Paraşutiştilor. Întregul ansamblu a fost profund afectat de alunecările de teren din zonă.

Pe colina dealului a fost construit Hotelul Belvedere în perioada anilor 1970, iar în 1995 a fost înălţată o cruce imensă din fier, în locul celei distruse de comunişti în anii 50. Crucea iniţială a fost ridicată în memoria celor întemniţaţi aici.

[modifică] Referinţe

Lukács József (2005). Povestea oraşului-comoară. Scurtă istorie a Clujului şi monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0.
Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (1995). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3.
Ştefan Pascu (1974). Istoria Clujului.

[modifică] Note

^ Dorin Alecu et all, p. 19

v • d • m Obiective turistice în Cluj-Napoca
Edificii religioase	Biserica Bob · Biserica Calvaria · Biserica cu Cocoş · Biserica Evanghelică · Biserica Franciscană · Biserica Ortodoxă din Deal · Biserica Piariştilor · Biserica Reformată de pe Str. Kogălniceanu · Biserica Reformată din Oraşul de Jos · Biserica Sf. Petru · Biserica Sf. Mihail · Biserica Unitariană · Catedrala Ortodoxă · Catedrala Schimbarea la Faţă · Sinagoga Neologă
Clădiri	Bastionul Croitorilor · Biblioteca Universitară · Casa Călăului · Casa Matei Corvin · Hotelul Biasini · Opera Maghiară · Opera Română · Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj-Napoca · Palatul Babos din Cluj-Napoca · Palatul Bánffy din Cluj-Napoca · Palatul Berde din Cluj-Napoca · Palatul de Finanţe · Palatul de Justiţie · Palatul Elian · Palatul Josika · Palatul Poştei · Palatul Prefecturii · Palatul Reduta · Palatul Regionalei Căilor Ferate · Palatul Rhedey · Palatul Szeky · Palatul Telefoanelor · Palatul Teleki · Palatul Toldalagi-Korda · Palatul Urania · Palatul Wass · Teatrul Maghiar de Stat · Teatrul Naţional
Statui şi monumente	Monumentul Memorandiştilor · Obeliscul Carolina · Statuia Fecioarei Maria · Statuia Lupa Capitolina · Statuia lui Sf. Gheorghe · Statuia lui Matei Corvin · Statuia lui Mihai Viteazul
Muzee	Muzeul Etnografic · Muzeul Satului
Altele	Cetăţuia · Cimitirul Hajongard · Grădina Botanică · Parcul Mare