Boldești-Scăeni
 |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
|
[[wiki]]
|
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în aprilie 2008 |
| Boldești-Scăeni | |||
| — Oraș — | |||
 |
|||
|
|||
 Boldești-Scăeni
|
|||
Boldești-Scăeni
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară |  România |
||
| Județ | Prahova | ||
|
|
|||
| Localități componente | Seciu[1] | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Constantin Bucuroiu[2] (PSD[2], ales 2008) | ||
|
|
|||
| Altitudine | 250-300 m.d.m. | ||
|
|
|||
| Populație (2002)[3][4] | |||
| - Total | 11,491 locuitori | ||
| - Rezultate provizorii 2011 | ▼ 10.811 locuitori | ||
|
|
|||
| Cod poștal | 105300 | ||
|
|
|||
| Site: Site-ul primăriei orașului | |||
|
|
|||
 |
|||
modifică  |
|||
Boldești-Scăieni (în grafia oficială Boldești-Scăeni) este un oraș industrial-agrar din județul Prahova, Muntenia, România, la 11 km nord de municipiul Ploiești. Are o populație de 11.491 locuitori, repartizată în două localități, Boldești-Scăeni (o localitate urbană formată din cartierele Boldești, Scăeni și Balaca) și localitatea Seciu.
Cuprins |
[modificare] Geografie
Orașul se află pe malul stâng al râului Teleajen, care formează limita sa vestică cu Păulești, principalele zone locuite ocupând terasele acestui râu. Înspre vest, orașul cuprinde dealul Seciu, pe care se află satul cu același nume, aparținător orașului. Dealul este parțial cultivat cu viță-de-vie și livezi de pruni, restul fiind acoperit cu păduri de foioase. Versantul sudic al dealului, împreună cu terasa Teleajenului din zona respectivă și cu dealul Scăeni (o prelungire spre sud a dealului Seciu) sunt o zonă de extracție a petrolului.
[modificare] Istorie
În 1898, pe actualul teritoriu al orașului existau două comune separate, aparținătoare plasei Podgoria din Județul Prahova.
Comuna Boldești era formată din 4 cătune: Boldești (denumit în trecut Boldești-Vechi), Lipănești, Seciu și Șipotu, având în total 1882 de locuitori. În satele care alcătuiesc astăzi orașul, existau două biserici, una în Boldești construită de Gheorghe Boldescu la 1812 și una în Seciu, construită de localnici în 1801. Locuitorii comunei se ocupau cu agricultura și creșterea vitelor, fiind în mare parte moșneni sau țărani împroprietăriți la 1864 pe moșiile Boldești, Lipănești și a Eforiei Spitalelor Civile. Se cultiva grâu și porumb, iar în zonele mai înalte de pe dealul Seciu se aflau, ca și astăzi, livezi de pruni și podgorii de viță de vie. Școala la care învățau copiii din comună se afla în cătunul Șipotu (astăzi, în comuna Lipănești).[5]
Comuna Scăeni era formată din cătunele Scăeni și Balaca (fost Valea Căpușeștilor), având 657 de locuitori în total (389 în Scăeni și 268 în Balaca), o școală cu 82 de elevi, o fabrică de hârtie de paie și două biserici: una în Scăeni, construită în 1850–1855 de Constantin Sterienescu din Ștefești, preotul Iancu, Sava Bălăceanu (proprietarul moșiei Scăeni) și alți ctitori din Ploiești; și o alta în Balaca, zidită de familia Cantacuzino la 1797 și refăcută de Grigore Filipescu la 1840.[6][7]
În perioada interbelică, cele două comune au făcut parte din plasa Ploiești a aceluiași județ. După desființarea județului în 1950, ele au trecut în raionul Ploiești al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești. În 1968, datorită industrializării prezente prin extracția petrolului și prezența fabricii de hârtie, s-a luat hotărârea înființării în zonă a unui oraș. Astfel, satele Boldești, Scăeni și Balaca au fost comasate într-o singură localitate urbană, care a devenit centrul noului oraș Boldești-Scăeni, iar Seciu a rămas localitate separată, administrată de oraș. Satele Lipănești și Șipotu ale comunei Boldești au devenit nucleul noii comune Lipănești.
[modificare] Monumente
Orașul dispune de câteva monumente istorice și lucrări de artă plastică, între care : ruinele Bisericii „Sf. Mihail și Gavril”, Monumentul Eroilor, opera sculptorului Ion Iordănescu, ridicat în anul 1939 în cinstea eroilor din Scăieni căzuți pe câmpurile de luptă în Primul Război Mondial, Monumentul Eroilor din Boldești din Primul și al Doilea Război Mondial, proveniți din Boldești, Scăieni și Seciu, opera sculptorului ploieștean George Dumitru, postat în fața primăriei, Biserica „Sfânta Treime”, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, din Scăeni, proiectată de arhitectul Toma T. Socolescu, și o cramă numită „Casa Seciu” (Hotel-Restaurant și Vinotecă), opera arhitectului Ion Boceanu, amplasată pe vârful dealului Seciu, la circa 3 km de centrul orașului. De asemenea, în Boldești-Scăeni se poate vedea cel mai mare portret al lui Mihai Eminescu din țară, reprodus clar și în monografia orașului, un tablou pictat pe fațada Casei de cultură din localitate care-i poartă numele poetului[necesită citare], de profesorul american Cristian Petru Bălan, originar din Scăeni, și alte picturi religioase ale aceluiași profesor, aflate pe fațada capelei de la cimitirul sectorului Scăieni.
Pe peronul gării din Scăeni, a existat o coloană înaltă de 8m, în vârful căreia același artist postase sculptura celebrei Lupoaice Romane (Lupa Capitolina), similară cu alte identice sculpturi amplasate în Roma, București, Cluj-Napoca, Galați și Timișoara, operă lucrată de artistul respectiv înainte de a emigra în SUA, dar care a fost distrusă de cutremurul din 1977. În anul 2012, sculptura de oțel Rupătorul de geam, de 6 m înălțime, lucrată de Cristian Petru Bălan, a fost relocată, din curtea fostei Fabrici de geamuri, pe strada Bucovului. Aceste sculpturi, de asemenea, sunt reproduse în monografia respectivă.
Monografia orașului Boldești-Scăieni (Meleagul viselor ce trebuie împlinite) este o monografie completă a acestei localități (282 de pagini, cu ilustrații alb-negru și color), având ca autor pe scriitorul american de origine română, Cristian Petru Bălan, provenit din această localitate. Cartea a apărut la editura Premier din Ploiești, în 2007. În această monografie exista un capitol ce tratează istoria lui Teodor Diamant, un reprezentant al socialismului utopic în Țările Române. În 1835, pe moșia lui Manolache Bălăceanu, el a înființat, la Scăeni, un falanster, intitulat „Societatea agronomică și manufacturieră” sau „Colonia soților agronomi”. Societatea a fost desființată de autorități un an mai târziu. Ea avea ca obiective traiul împreună al mai multor familii, sperând ca în final să lichideze analfabetismului și superstițiile (inclusiv credințele religioase), dezrobirea țiganilor, precum și ideea unirii instrucției copiilor cu munca productivă. Propaganda comunistă a elogiat acest experiment, realizând în 1979 și filmul artistic Falansterul, cu Adrian Pintea și Liviu Ciulei, regizat de Savel Stiopul (1926-2007).
[modificare] Economie
A existat o puternică industrie locală, reprezentată de Fabrica de geamuri Scăeni; fabrica de mucava Cahiro; Artema Plast, o întreprindere de ambalaje din mase plastice; exploatarea de petrol Boldești (aflată în proprietatea companiei OMV, care o exploatează prin schela de petrol Băicoi). Ptimele două întreprinderi au dispărut.
Orașul dispune de numeroase resurse naturale cum ar fi: hidrocarburi (petrol), materiale de construcții și material lemnos. Forța de muncă calificată din zonă este specializată în domeniul petrolier, construcții, prelucrarea celulozei, agrozootehnie, viticultură.
În orașul Boldești-Scăieni, aproape jumătate din suprafața terenului este cultivată cu viță-de-vie.[necesită citare]
[modificare] Transporturi și infrastructură
Accesul în localitate este facilitat de Drumul Național DN1A (Ploiești-Cheia-Brașov) și de Calea ferată Ploiești Sud–Măneciu, pe care este deservit de gările Boldești și Scăeni. Rețeaua rutieră curpinde și două drumuri județene: DJ232, care trece prin nordul orașului, prin Seciu și duce la Plopu; și DJ250 care leagă orașul Boldești-Scăeni de Bucov și DN1B, fiind o cale alternativă de acces în municipiul Ploiești.
Orașul Boldești-Scăeni dispune de o rețea de distribuție a gazelor naturale, de energie electrică, de telefonie fixă și mobilă, de o rețea a televiziunii pe cablu.
[modificare] Demografie
Evoluția populației la recensăminte: 
[modificare] Personalități
- Cristian Petru Bălan, poet, romancier și artist plastic.
[modificare] Note
- ^ „Primăria Boldești-Scăeni”. http://pbs.infoprimarie.ro/?section=articolePage&idCapitol=10&lang=Ro.
- ^ a b „Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2008.ro/documm/locale_2008/Pales_moc123.pdf. Accesat la 19 iunie 2008.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Boldești-Scăeni, Prahova”. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=875&judet_id=1113&localitate_id=1118.
- ^ „Comunicat de presă privind rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor – 2011”. INSSE Prahova. 2 februarie 2012. http://www.prahova.insse.ro/phpfiles/Comunicat%20-%20DATE%20PROVIZORII%20RPL%202011%20PRAHOVA.pdf. Accesat la 9 februarie 2012.
- ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Boldești, com. rur., pl. Podgoria”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 512–513. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf.
- ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Scăeni, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 346–347. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf.
- ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Balaca”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 207. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf.
|
||||||||||
