OMV

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
OMV Aktiengesellschaft
Tip Public (BVB: RRC )
Fondată 1956
Sediu Austria Viena, Austria (sediu central)
Industrie Petrolieră
Cifra de afaceri 42,65 miliarde EURO (2012)
Profit brut 42,415 mld. EUR(2013)
Angajați 29.000 [1]
Website www.omv.com
Noul sediu central al OMV din Viena situat în blocul turn „HOCH ZWEI“

OMV (fosta Administratie Minerala Austriacă, ÖMV) reprezintă un grup de firme integrat internațional de petrol și gaze, cu sediul central în Viena.

Cu o cifră de afaceri la nivel de grup de 42,41 mld. EUR (2013), un număr de angajați pe plan mondial de circa 26.800 (2013) și o capitalizare de piață de 11,35mld. EUR (la sfârșitul anului 2013), OMV este cel mai mare grup de firme industrial austriac cotat la bursă.[2] OMV este un grup integrat de petrol și gaze naturale și activează în domeniile Explorare și Producție (E&P), Gaze naturale și Energie (G&P) și Rafinărie și Marketing(R&M).

În 2011 Austria a promovat circa 800.000 tone de petrol și 1,3 miliarde de gaze naturale.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În 1956, compania „Sowjetische Mineralölverwaltung“ (SMV), controlată de puterea ocupatoare sovietică, a devenit „Österreichische Mineralölverwaltung Aktiengesellschaft“ („Administrația austriacă a Produselor Petroliere, societate pe acțiuni”).

După patru ani (1960) s-a dat în exploatare Rafinăria Schwechat lângă Viena.↵La sfârșitul anului 1987, în cadrul primei listări la bursă a unei companii naționalizate din Austria, compania ÖMV a fost privatizată în proporție de 15 %. În 1989, OMV a achiziționat o cotă de 25 % din grupul de firme danez Borealis, producător de materiale plastice.

Prima benzinărie ÖMV a început să funcționeze în 24 iunie 1990 în Wien-Auhof. În↵același an, compania „ÖMV“ a preluat grupul Chemie Linz (Holding) Gruppe.

La sfârșitul anului 1994 International Petroleum Investment Company (IPIC) din Abu Dhabi s-a alăturat grupului la început cu 19,6%.. În 1995, denumirea grupului a fost schimbată din „ÖMV“ în „OMV“, deoarece în multe limbi nu este uzuală trema „Ö“.

OMV a început să crească de asemenea în Europa de Est: 2000 compania a achiziționat circa 10% din compania ungară la compania petrolieră MOL, 2003 OMV a achiziționat de asemenea Divizia Explorare și Producție a German Preussag Energie extinzând rețeaua de benzinării.

În anul 2004, OMV a devenit liderul de piață în Europa Centrală și de Est prin achiziționarea grupului românesc de petrol și gaze naturale Petrom. În același an, OMV și-a majorat capitalul social, astfel încât acțiunile tranzacționate pe bursă au depășit pentru prima dată cota de 50 %.

După vânzarea a 50 % din compania subsidiară Agrolinz Melamine International GmbH către IPIC în anul 2005, OMV a preluat împreună cu IPIC grupul Borealis în întregime.

În anul următor OMV a participat cu 34% la grupul petrolier turc Petrol Ofisi. Intrarea pe piață a Petrol Ofisi a fost cea mai mare investiție austriacă de până atunci în Turcia. În mai 2006 consiliul de administrație al OMV și al Alianței au anunțat că se intenționează o funziune. S-a speculat că această idee ar fi motivată mai degrabă politic decât economic. La început a părut posibilă o fuziune din punct de vedere politic, însă în final a eșuat din cauza opoziției celor mai importanți oameni din stat.

În 2007 OMV și-a mărit participarea la grupul petrolier ungar OMV mai întâi la 20,2%; după aceea o ofertă de cumpărare din partea MOL a fost refuzată în august 2008 și Comisia UE a impus unele cerințe extrem de stricte în vederea aprobării achiziției, OMV și-a vândut întreaga participație în luna martie 2009.[3] La sfârșitul anului 2010 OMV a preluat participarea Dogan Holding, participarea la Petrol Osifi și prin urmare deținea 95,75% din companie. În anul 2011, această cotă a fost majorată la 97 %.

În septembrie 2011 a fost publicat un plan de strategie intitulat „Creștere profitabilă”. Conform acestuia, grupul OMV își va muta investițiile din diviziunea de rafinării și benzinării, care, deși apropiată de clienți, generează profituri mici, la diviziunea de explorări (E&P). Aceasta va beneficia de două treimi ale investițiilor. Obiectivul este creșterea ponderii diviziunii  E&P în portofoliul total la 60 % până în anul 2012. Regiunile centrale ale investițiilor vor fi Marea Neagră, regiunea Mării de Nord, regiunea Caspică, Orientul Mijlociu și Africa Subsahariană. [4]

În 2012, prin forajul Domino-1 în blocul Neptun a fost făcută cea mai semnificativă descoperire a anului care s-a dovedit a fi cel mai important zăcământ de gaz descoperit de OMV. [5]

În 31 octombrie 2013 a fost încheiat cu succes acordul privind participația la terenurile petroliere și câmpurile de gaz ale companiei norvegiene Statoil în Norvegia și Marea Britanie (la vest de Insulele Shetland). Rezervele sigure și probabile vor fi mărite prin această participație cu circa 320 de milioane boe. Având o valoare de 2,65 mld. USD, aceasta este cea mai mare achiziție din istoria grupului OMV.[6][7]

În luna decembrie 2013 a fost semnat un acord pentru vânzarea participației de 45 % deținută în cadrul companiei germane Bayernoil.[8]

Conform unei liste a celor mai mari societăți pe acțiuni pe plan mondial, publicată de Forbes Magazine în anul 2013, grupul OMV se clasează pe locul 304, fiind lider între companiile austriece.

Date ale grupului de firme[modificare | modificare sursă]

Indicatori ai grupului de firme în anul 2013:

Cu o cifră de afaceri a grupului de 42,41 mld. EUR, un număr de 26.863 de angajați și o capitalizare de piață de 11,35 mld. EUR, OMV Aktiengesellschaft este cea mai mare companie industrială austriacă cotată la bursă.[9]

Structura acționariatului la sfârșitul anului 2013[10]

31,5 % ÖIAG
24,9 % IPIC
0,3 % Acțiuni proprii
43,3 % Free Float

Diviziuni[modificare | modificare sursă]

Sectoare de activitate[modificare | modificare sursă]

Rafinare și marketing (R&M)[modificare | modificare sursă]

Rafinăria OMV în Schwechat

Diviziunea Rafinărie și Marketing, inclusiv petrochimie (R&M), operează trei rafinării: Schwechat (Austria), Burghausen (Germania), care dispun ambele de o producție petrochimică integrată, precum și rafinăria Petrobrazi (România). În luna decembrie 2013 a fost semnat un acord pentru vânzarea participației de 45 % deținută în cadrul companiei germane Bayernoil. OMV dispune de o capacitate anuală totală de 17,4 mil. t (360.000 bbl/d) (fără Bayernoil). Rețeaua de benzinării cu aproximativ 4.200 de unități în 11 țări reprezintă un portofoliu puternic al brandului. Împreună cu afacerea Non-Oil-Retail (VIVA) de înaltă calitate și cu o afacere comercială eficientă, grupul OMV este lider pe piețele relevante.[11]

Explorare și producție (E&P)[modificare | modificare sursă]

OMV World Location.svg

Toate amplasamentele și activitățile grupului OMV pe plan mondial

Diviziunea Explorare și Producție (E&P) are o bază puternică în România și în Austria și își extinde permanent portofoliul internațional. La sfârșitul anului, grupul OMV avea rezerve sigure de circa 1.131 mil. boe, iar în anul 2013 extrăgea zilnic 288 kboe. Aproximativ 70 % din producție provenea din România și Austria, iar restul dintr-un portofoliu internațional aflat în creștere. Petrolul și gazele naturale aveau un aport de câte 50 % la producție.[12]

Gaze naturale și Energie (G&P)[modificare | modificare sursă]

Diviziunea integrată Gaze naturale și Energie (G&P) activează pe întregul lanț de creare a valorilor pentru gaze. Portofoliul de achiziție de gaze naturale al diviziunii G&P este compus din gaze naturale provenite din propriile puncte de producție, completat cu volumuri contractate. Prin rețeaua de conducte de gaze naturale cu o lungime de peste 2.000 de km, precum și prin rezervoarele de gaz proprii cu o capacitate de 2,6 mld. m³, gazul este livrat pe piețe și vândut prin propriile canale de desfacere. Platforma Central European Gas Hub (CEGH) s-a impus ca o importantă platformă pentru comercializarea gazelor naturale pe coridoarele de gaz est-vest și operează și o bursă de gaze. Nodul de gaze naturale Baumgarten este cel mai important punct logistic în Europa Centrală pentru gazele naturale provenite din Rusia. Grupul OMV mai operează două centrale energetice pe gaz în România și în Turcia.[13]

Participații[modificare | modificare sursă]

Cele mai importante participări ale societății pe acțiuni OMV sunt următoarele, alte participări vor fi deținute în diviziile comerciale respective:[14]

  • OMV Refining & Marketing GmbH (100%)
  • OMV Deutschland (100%)
  • OMV Exploration & Production GmbH (100%)
  • OMV Gas & Power GmbH (100%)
  • OMV Solutions GmbH (100%)
  • Petrol Ofisi (97%)
  • Petrom SA (51%)
  • Borealis (36%)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ OMV Annual Report 2012/ lt. OMV Website abgerufen am 3. April 2012
  2. ^ Raport de afaceri OMV 2013 Prezentare pe cinci ani, pagina 164. Accesat la 27 martie 2014.
  3. ^ Raport de afaceri OMV 2013 Prezentare pe cinci ani, pagina 164. Accesat la 27 martie 2014.
  4. ^ Raport de afaceri OMV 2013 Obiective și strategii ale grupului OMV, pagina 8. Accesat la 27 martie 2014.
  5. ^ Site-ul web al grupului OMV, Istoric Accesat la 27 martie 2014.
  6. ^ Comunicat de presă al OMV OMV ajunge la un acord cu Statoil cu privire la o achiziție semnificativă. Accesat la 27 martie 2014.
  7. ^ Comunicat de presă al OMV OMV încheie procesul de achiziție cu Statoil. Accesat la 27 martie 2014.
  8. ^ Raport de afaceri OMV 2013 pagina 8. Accesat la 27 martie 2014.
  9. ^ Raport de afaceri OMV 2013 Obiective și strategii ale grupului OMV, pagina 8. Accesat la 27 martie 2014.
  10. ^ Raport de afaceri OMV 2013 Acțiunea și împrumuturile grupului OMV, pagina 35. Accesat la 27 martie 2014.
  11. ^ Raport de afaceri OMV 2013 Obiective și strategii ale grupului OMV, pagina 8. Accesat la 27 martie 2014.
  12. ^ Raport de afaceri OMV 2013 Obiective și strategii ale grupului OMV, pagina 8. Accesat la 27 martie 2014.
  13. ^ Raport de afaceri OMV 2013 Obiective și strategii ale grupului OMV, pagina 8. Accesat la 27 martie 2014.
  14. ^ OMV Group presentation Key companies and key subsidiaries, page 6. Retrieved on April 25, 2013