Banská Štiavnica
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Banská Štiavnica | |
|---|---|
|
|
|
| Coordonate | |
| Ţară | Slovacia |
| provincie: | Banskobystrický kraj |
| district: | Banská Štiavnica |
| regiune: | Pohronie |
| {{{punct-4}}}: | {{{descrie4}}} |
| fus orar: | UTC+1 |
| {{{punct-6}}}: | {{{descrie6}}} |
| {{{punct-7}}}: | {{{descrie7}}} |
| {{{punct-8}}}: | {{{descrie8}}} |
| {{{punct-9}}}: | {{{descrie9}}} |
| Populaţie | 10.814 (2004) |
| Densitate | 231,36 loc/ km² |
| Suprafaţă | 46,74 km² |
| Componenţă | 5 sectoare |
| Altitudine | 600 m |
| Cod local | 516643 |
| Cod zonal | 0 45 |
| Cod poştal | 969 24 |
| Primar | Pavol Balžanka |
| Nr. înmatriculare auto | BS |
| sit-adresă | Banská Štiavnica |
Banská Štiavnica (în germană Schemnitz, în maghiară Selmecbánya) este un oraş din centrul Slovaciei, situat în munţii Štiavnické vrchy. Oraşul avea în anul 2005 10.648 locuitori.
Oraşul medieval (integral protejat) şi precum împrejurimile sale au fost înscrise la 11 decembrie 1993 în lista patrimoniului mondial[1] al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).
Cuprins |
[modifică] Istorie
Începând cu Evul Mediu, principala activitate din localitate era producerea argintului şi aurului. Aici a fost utilizat, pentru prima oară într-o mină, praful de puşcă (1627). O şcoală de mină a fost fondată aici în 1735, pe care Maria Terezia (1717 – 1780) a transformat-o în Academie, prima de felul acesta. Ca urmare a creării în 1919 a statului Cehoslovacia, această Academie a fost mutată la Sopron, în Ungaria. În anul 1782, Banská Štiavnica era al treilea mare oraş al regatului Ungariei, cu cei 23.192 de locuitori, la care se adăugau peste 40.000 de locuitori ai periferiilor sale, după Bratislava şi Debreţin. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, activitatea minieră a oraşului a intrat în declin.
[modifică] Monumente
Oraşul păstrează numeroase monumente: Coloana dedicată Preasfintei Treimi din piaţa cu acelaşi nume, Biserica Sfânta Ecaterina, în stil gotic, Casa Hallenbach, tot în stil gotic, Starý zámok[3], Klopačka, edificiu din 1544, biserica gotică Frauenberg, dedicată Preacuratei Fecioare Maria, şi, în sfârşit, eleganta Piargska brana (poarta oraşului) construită în anul 1544 şi refăcută în 1751.
[modifică] Personalităţi
- Octavian Smigelschi, cunoscut şi ca Smigelschi Oktáv, (n. 21 martie 1866, Ludoş - d. 10 noiembrie 1912, Budapesta), pictor şi grafician român, a activat la Banská Štiavnica, pe atunci având denumirea de Schemnitz, în calitate de profesor de desen, în anii 1890 - 1891.
- Jozef Karol Hell, inventator şi inginer minier
- Maximilian Hell, astronom
- Dezo Hoffmann, fotograf
- Nikolaus Joseph von Jacquin, om de ştiinţă
- Andrej Kmeť, om de ştiinţă
- Domokos Kosáry, (1913–2007), istoric maghiar, membru de onoare al Academiei Române (din 1997)
- Master MS, pictor
- Samuel Mikovíny, matematician, inginer şi cartograf
- Magda Vášáryová, actriţă şi diplomat
[modifică] Oraşe înfrăţite
Banská Štiavnica este înfrăţită cu cinci oraşe ale lumii:
- Huenenberg, Elveţia
- Moravská Třebová, Republica Cehă
- Ptuj, Slovenia
- Soragna, Italia
- Olsztynek, Polonia
[modifică] Note şi referinţe
- ^ Vd. Locuri din patrimoniul mondial UNESCO
- ^ În limba slovacă: Námestie Svätej Trojice
- ^ În româneşte: Castelul Vechi

