Antroponimie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Antroponimia sau antroponomastica este o ramură a lingviticii care se ocupă cu studiul antroponimelor.[1]

Antroponimele sunt cuvinte care reprezintă nume proprii de persoane (prenume, patronime, matronime, porecle) sau toponime care provin din nume de persoană (comuna Mihai Eminescu, Washington, D.C., Leningrad, etc.).[2]

Toate numele de persoane au fost la origine nume comune care, prin schimbarea statutului lor lingvistic, au devenit nume proprii.[3]

În limba română numele de persoană nu au plural.[3]

Unele nume de familie au provenit din prenume (nume de persoană) prin conversiune antroponimică.[4]

Criteriul după care se ghidau oamenii în atribuirea unui nume de botez pentru copiii lor a fost definit de etnologi prin formula nomen est omen, căreia Iorgu Iordan îi dă o traducere mai liberă „de numele omului depinde soarta lui”, subliniind că numele reprezintă o adevărată urare pentru cel care-l poartă:[5]

„De aceea se alegeau nume care exprimau în modul cel mai clar dorința părinților ca odrasla lor să fie personificarea a tot ce este bun, frumos, înălțător etc.”

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan”, Academia Română, Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009.

Vezi și[modificare | modificare sursă]