Adolphe Crémieux

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Adolphe Crémieux
Portretul lui Adolphe Crémieux.

Isaac-Jacob Crémieux (mai cunoscut ca d'Adolphe Crémieux, n. 30 aprilie 1796, Nîmes, d. 10 februarie 1880, Paris a fost un avocat, politician evreu francez, președintele Consistoriei evreiești centrale și al Alianței Israelite Universale, de două ori ministru de justiție în guvernul francez.

Crémieux a fost și un conducător și reformator al Francmasoneriei franceze, deținând gradul de "Souverain Grand Commandeur" în Consiliul Francez Suprem.

În cadrul funcției lui ca președinte al Alianței Israelite Universale, Adolphe Crémieux a vizitat România, împreună cu Moses Montefiore, în anii 1866 - 1867 și a obținut promisiunea guvernului român să anuleze persecuția evreilor, dar această promisiune n-a fost respectată și legile române au continuat să persecute evreii[1].

Decretul Crémieux[modificare | modificare sursă]

Ca Ministru al Justiției în Guvernul de Apărare națională (Gouvernement de la Défense nationale) constituit după înfrângerea de la Sedan din timpul Războiului franco-prusac (19 iulie 1870-10 mai 1871), Adolphe Crémieux a fost inițiatorul Decretului n° 136 din de acordare a cetățenie franceze evreilor din Algeria (No 136. - DÉCRET qui déclare citoyens français les Israélites indigènes de l'Algérie) promulgat la 24 octombrie 1870, cunoscut și sub numele de Decretul Crémieux. Acest decret a fost completat de Decretul n° 136 privind naturalizarea indigenilor musulmani și a străinilor rezidenți în Algeria, adoptat la aceeași dată.[2]

Decretul n° 136 a fost contestat parțial de unele personalități, printre care Adolphe Thiers și Félix Lambrecht, ministru de interne, care au aprobat aplicarea lui cu unele restricții. [3]

Decretul a fost abrogat pe 7 octombrie 1940 de către regimul de la Vichy.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Avner Falk, A psychoanalytic history of the Jews
  2. ^ Jean-Jacques Jordi, Espagnol en Oranie: histoire d'une migration, 1830-1914, SERRE EDITEUR, 1996, ISBN 9782906431324, 287 pagini
  3. ^ [1] Decretul Cremieux pe Digithèque MJP, situl lui Jean-Pierre Maury