Sari la conținut

Frigyes Karinthy

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Frigyes Karinthy

Frigyes Karinthy în 1938
Date personale
Nume la naștereKarinthy Frigyes Ernő Modificați la Wikidata
Născut25 iunie 1887
Budapesta, Austro-Ungaria
Decedat29 august 1938 (la 51 de ani)
Siófok, Ungaria
ÎnmormântatCimitirul Kerepesi Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (accident vascular cerebral) Modificați la Wikidata
Frați și suroriAda Karinthi[*]
Karinthy Emmy[*][[Karinthy Emmy (Hungarian literary translator and language teacher (1885-1944))|​]]  Modificați la Wikidata
Căsătorit cuJudik Etel[*][[Judik Etel (actriță maghiară)|​]] ()
Böhm Aranka[*][[Böhm Aranka (Hungarian physician, psychoanalist (1893-1944))|​]] () Modificați la Wikidata
CopiiKarinthy Gábor[*][[Karinthy Gábor (poet maghiar)|​]]
Ferenc Karinthy Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Religieluteranism Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor, jurnalist și traducător
Limbi vorbiteEsperanto
limba maghiară[1][2] Modificați la Wikidata
Activitatea literară
PatronajNyugat[*][[Nyugat (Hungarian literary journal)|​]]
Pesti Napló[*][[Pesti Napló (newspaper in Hungary (1850–1939))|​]]  Modificați la Wikidata
Specie literarăpoezie, teatru, povestire satirică, eseu
Semnătură

Frigyes Karinthy (n. 25 iunie 1887 – d. 29 august 1938) a fost un scriitor, jurnalist și traducător maghiar.

Viața și activitatea

[modificare | modificare sursă]

S-a născut și a trăit la Budapesta. A fost un scriitor satiric de mare succes, a scris romane, poezii, piese de teatru, eseuri. A lucrat la reviste, a tradus din A. A. Milne (Winnie-the-Pooh) și Mark Twain (Tom Sawyer). A avut doi fii, Gábor Karinthy (19141974) și Ferenc Karinthy (19211992), amândoi scriitori. Márton Karinthy (1949–), nepotul lui Frigyes Karinthy este scriitor și regizor de teatru.

După ce și-a luat bacalauratul a urmat cursurile la specializările matematică-fizică, litere, chirurgie. Cu toate că nu a absolvit nici o specializare, toată viața a fost interesat de descoperirile în știință.

Primul succes literar l-a avut la vârsta de 15 ani când i-a apărut nuvela Nászutazás a Föld középpontján keresztül (Călătorie de miere prin centrul Pământului), inspirat de Jules Verne. Scriitorul englez Jonathan Swift, considerat marele maestru, i-a influențat mai multe scrieri.

În 1936 a fost operat la creier de către renumitul profesor Herbert Olivecrona (Stockholm), ceea ce i-a inspirat scrierea romanului renumit Călătorie în jurul craniului meu. A murit în 1938.

  • 1912: Oglinda care deformează ("Görbe tükör")
  • 1912: Așa scrieți voi ("Igy irtok ti")
  • 1916: Caricaturi literare de război ("Háborús irodalmi karikatúrák")
  • 1926: Mâine dimineață ("Holnap reggel")
  • 1937: Călătorie în jurul craniului meu ("Utazás a koponyám körül").

Traduceri în română

[modificare | modificare sursă]
  • Lucia Verona: Piesa Dimineața de mîine de Karinthy Frigyes – traducere din limba maghiară, reprezentată în 1996 la Teatrul din Baia Mare.
  • Karinthy Frigyes: Două corăbii. Imaginea eului. Povestiri. Traducerea de Costache Anton și Eugen Habai. Prezentarea autorului de Kuczka Péter. (Colecția Povestiri Științifico-Fantastice, nr. 383). București: Editura Revista Știință și Tehnică, 1970, 32 p., Combinatul Poligrafic Casa Scânteii
  • Karinthy Frigyes: Cele două suflete ale Oliviei. Schițe și scenete umoristice. Prefață și traducere: Aurel Buteanu. Ilustația copertei: Mihai György. (Biblioteca pentru toți, nr. 570). București: Editura Minerva., 1970, 390 p., Combinatul Poligrafic Casa Scânteii
  • Karinthy Frigyes: Alo! Cine-i acolo? Povestiri umoristice. Traducere de Constantin Olariu. Coperta și illustrațiile Tia Peltz. București: Editura Albatros, 1972, 224 p.
  • Karinthy Frigyes: Moartea hipnotică. Povestiri științifico-fantastice. Traducător: Costache Anton, Eugen Hadai. Prefață: Adrian Rogoz. Ilustrația copertei: Gh. Marinescu. București: Editura Albatros, 1975, 196 p (Colecția Povestiri Științifico-Fantastice, nr. 385)
  • Karinthy Frigyes: Dați-mi voie, d-le profesor. Schițe umoristice. În românește de Aurel Buteanu. Prefață de Ștefan Luca. Coperta: Kazinczy G. Timișoara, Editura Facla, 1977, 287 p.
  • Karinthy Frigyes: Dați-mi voie, domnule profesor. (Schițe) În românește de A. Bunteanu. București: Editura tineretului, 1961, (Combinatul Poligrafic, Casa Scânteii Stalin) 200 p., 25210 ex.
  • Karinthy Frigyes: Călătorie în Faremido. Capillaria. În românește de Eugen Hadai. Prefață de Ion Hobana. Editura Forum, 1997. Republicat în 2005 de Editura Minerva, în colecția Ion Hobana Prezintă Maeștrii Anticipației Clasice.
  1. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în