Acid fosforic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acid fosforic
Denumiri
Alte denumiriAcid orto-fosforic
Identificare
Număr CAS7664-38-2
ChEMBLCHEMBL1187
PubChem CID1004
Informații generale
Formulă chimicăH3PO4
Aspectsolid incolor și insipid
Masă molară98,00 g/mol
Proprietăți
Densitate1,834 g/cm3 (18 °C)
Punct de topire42,35 °C
Punct de fierbere213 °C
Solubilitatesolubilitate bună în apă și alcool
Presiune de vapori0,03 millimetre of mercury[2]  Modificați la Wikidata
C : Coroziv
Coroziv,
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Acidul fosforic sub forma de acid orto-fosforic este cel mai frecvent acid întâlnit al fosforului. Forma anhidră a acidului este higroscopică, fiind un acid mediu cu trei hidroxili liberi, în contact cu acizi mai slabi produce deprotonarea acestora (import de protoni)

Protonarea legăturii B prin acidul AH, care este deprotonat.

Prin condensarea acidului se poate forma acidul bifosforic, meta- sau polifosforic.

Obținere[modificare | modificare sursă]

Acid fosforic se poate obține din fosfați, în mod frecvent din apatit Ca5(PO4)3(F, OH, Cl) prin reacție cu acizi mai puternici (acid sulfuric sau acid azotic). Produsele secundare care iau naștere sunt gips CaSO4 și acid hexafluorosilicic H2SiF6.

Prin arderea fosforului se obține pentaoxid de fosfor P4O10 iar prin reacția de hidroliză se obține acid fosforic.

+ 6 → 4

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

Acidul fosforic este un acid cu tărie medie[3], cu trei serii de săruri[4], donor de protoni, cu valorile următoare pentru logaritmul constantelor de ionizare: pKa1 = 2,161; pKa2 = 7,207 și pKa3 = 12,325

Acidul fosforic produce deplasarea acizilor azotic și sulfuric din azotați și sulfați deși e mai slab ca ei dar mai puțin volatil[5].

Avertisment[modificare | modificare sursă]

Acidul fosforic este o soluție caustică, iar în cazul în care acesta intră în contact cu ochii, aceștia trebuie clătiți cu multă apă și e nevoie să se consulte un medic.

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Acidul fosforic este folosit la obținerea fosfaților utilizați ca îngrășăminte chimice, sau ca detergenți, ca substanțe pentru îndepărtarea ruginii. În stomatologie se utilizează ca ciment din fosfat de zinc. În concentrații mari acidul este caustic, dar diluat în concentrații reduse este folosit în industria alimentară drept conservant (E 338) sau ca regulator al acidității în băuturile de tip cola.

Rolul biologic[modificare | modificare sursă]

Acidul în biologie joacă un rol important în metabolism ca participant la metabolismul energetic, vezi ATP (acidul adenozintrifosforic) sau GTP (guanozintrifosfat), făcând parte din acizii nucleici [6]ADN și ARN, numeroase coenzime și compuși zaharofosfatici participanți la metabolismul glucidic cum ar fi esterii glucozei, fructozei, etc[7].

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Acid fosforic”, Phosphoric acid (în engleză), PubChem, accesat în  
  2. ^ http://www.cdc.gov/niosh/npg/npgd0506.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Ripan, Ceteanu, op. cit., p. 357
  4. ^ Pauling, op. cit., p. 273
  5. ^ Ripan, Ceteanu, op. cit., p. 357
  6. ^ Pauling, op. cit., p. 273
  7. ^ Nenițescu, op. cit., p.247

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Constantin D. Albu, Maria Brezeanu, Mică enciclopedie de chimie, Editura Enciclopedică Română, 1974, p. 18-19
  • Raluca Ripan, I. Ceteanu, Manual de lucrări practice de chimie anorganică - vol I Metaloizi, Editura de stat didactică și pedagogică, București, 1961, p. 357
  • Linus Pauling, Chimie generală, Editura Științifică, București, 1972 (traducere din limba engleză)