Ludovic al XII-lea al Franței

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ludovic al XII-lea
Rege al Franței; Duce de Bretania; Conte de Provence
Louis-xii-roi-de-france.jpg
Rege al Franței
Domnie 7 aprilie 1498 – 1 ianuarie 1515
(&&&&&&&&&&&&&&16.&&&&&016 ani, &&&&&&&&&&&&&269.&&&&&0269 zile)
Încoronare 27 mai 1498, Reims
Predecesor Carol al VIII-lea
Succesor Francisc I
Căsătorit(ă) cu Ioana a Franței
Anne de Bretania
Maria Tudor
Urmași Claude, regină a Franței (1499–1524)
Renée, Ducesă de Ferrara (1510–75)
Casa regală Casa de Valois
Tată Charles, Duce de Orléans
Mamă Marie de Cleves
Naștere 27 iunie 1462
Castelul Blois, Franța
Deces (52 de ani)
Paris
Înmormântare Biserica Saint Denis, Franța

Ludovic al XII-lea (n. 27 iunie 1462, d. 1 ianuarie 1515), numit "Tatăl Poporului" (franceză Le Père du Peuple) a fost al treizeci și cincilea rege al Franței și unicul monarh al ramurii Valois-Orléans a Casei Valois. A domnit de la 1498 la 1515 și a urmărit o politică externă foarte activă.

Tinerețe[modificare | modificare sursă]

Ludovic s-a născut la Castelul Blois, ca fiu a lui Charles, Duce de Orléans și al Mariei de Cleves. I-a succedat tatălui său ca Duce de Orléans în anul 1465. Era vărul regelui Carol al VIII-lea al Franței căruia i-a succedat la tron după moartea acestuia.

În anii 1480 Ludovic a fost implicat în așa numitul Războiul Nebun împotriva autorității regale. S-a aliat cu Francisc al II-lea, Duce de Bretania și a confruntat armata regală în Bătălia de la Saint-Aubin-du-Cormier (1488) însă a fost învins și capturat. Grațiat trei ani mai târziu, Ludovic s-a alăturat vărului său Carol al VIII-lea al Franței în campaniile din Italia.

Toți cei patru copii ai lui Carol al VIII-lea au murit în copilărie. Interpretarea franceză a Legii Salice a permis ca tronul Franței să fie pretins numai de descendenții pe linie masculină ai regilot francezi. Acest lucru a permis ca Ludovic, strănepot al regelui Carol al V-lea, să devină moștenitor al tronului.

Domnia[modificare | modificare sursă]

Deși a venit târziu (și în mod neașteptat) la putere, Ludovic a reformat sistemul juridic francez, a redus taxe și a îmbunătățit guvernarea, la fel ca și contemporanul său, Henric al VII-lea al Angliei.

În 1476, Ludovic a fost nevoit să se căsătorească cu pioasa Ioana a Franței (1464-1505), fiica vărului său Ludovic al XI-lea al Franței. După ce predecesorul lui Ludovic al XII-lea, Carol al VIII-lea a murit fără să lase moștenitori, căsătoria lui Ludovic a fost anulată pentru a-i permite să se căsătorească cu Anne de Bretania (1477-1514), care era fiica și moștenitoarea lui Francis al II-lea al Bretaniei, într-o strategie menită să integreze Ducatul Bretaniei în monarhia franceză.

Anularea căsătoriei nu a fost simplă. Ludovic nu a susținut, cum ar fi fost de așteptat, anularea căsătoriei din cauza consangvinității (motivul general acceptat pentru anularea căsătoriei în acele timpuri). Ludovic a susținut că soția sa avea malformații fizice oferind o varietate bogată de detalii prin care a arătat că nu a fost în măsură să consume căsătoria. De asemenea, Ludvic a pretins că performanțele sale sexuale erau inhibate de vrăjiorie. Papa Alexandru al VI-lea a garantat anularea căsătoriei.

După moartea lui Anne, Ludovic s-a căsătorit cu Maria Tudor (1496-1533), sora lui Henric al VIII-lea al Angliei, la Abbeville, Franța, la 9 octombrie 1514. La mai puțin de trei luni după căsătorie a murit fără să lase moștenitori pe linie masculină. Din cauza legii salice, care nu permitea femeilor să moștenească tronul Franței, a succedat ginerele său (căsătorit cu Claude) și totodată vărul său, Francisc I Valois-Angoulême care a fondat propria sa linie de regi francezi.


Ludovic al XII-lea al Franței
Naștere: 27 iunie 1462 Deces: 1 ianuarie 1515
Titluri regale
Predecesor:
Carol VIII
Rege al Franței
7 aprilie 1498 - 1 ianuarie 1515
Succesor:
Francisc I