Filip al VI-lea al Franței

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Filip al VI-lea
Phil6france.jpg
Date personale
Născut 1293
Fontainebleau, Franța Modificați la Wikidata
Decedat 22 august 1350(1350-08-22) (57 de ani)
Nogent-le-Roi, Eure-et-Loir, Franța
Înmormântat Biserica Saint Denis
Părinți Carol de Valois
Margaret, Countess of Anjou[*] Modificați la Wikidata
Frați și surori Charles II, Count of Alençon[*]
Isabella of Valois, Duchess of Bourbon[*]
Marie of Valois, Duchess of Calabria[*]
Isabelle of Valois, Duchess of Brittany[*]
Joan of Valois, Countess of Hainaut[*]
Blanche de Valois
Margaret of Valois, Countess of Blois[*]
Catherine of Valois[*]
Joan of Valois, Countess of Beaumont[*]
Louis of Valois[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Ioana de Burgundia
Blanche de Navara
Copii Ioan al II-lea al Franței
Filip, Duce de Orléans
Ioana a Franței
Cetățenie Bannière de France style 1500.svg Franța Modificați la Wikidata
Religie creștinism Modificați la Wikidata
Ocupație om politic Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară Casa de Valois
Rege al Franței
Domnie 1 aprilie 1328 – 22 august 1350
Încoronare 29 mai 1328
Predecesor Carol al IV-lea
Succesor Ioan al II-lea
Prezență online

Filip al VI-lea al Franței (n. 1293 - d. 22 august 1350), cunoscut și ca Norocosul (franceză Le Fortune) sau de Valois, a fost un rege al Franței din 1328 până la moartea sa în 1350. El a fost, de asemenea, Contele de Anjou, Maine și Valois 1325 - 1328. A fost un membru al dinastiei Capețienilor, el fiind fiul lui Carol de Valois (care era fratele regelui Filip al IV-lea al Franței[1], tatăl lui Carol al IV-lea[2]) și primul rege al Franței din Casa de Valois.

La moartea lui Charles al IV-lea( survenită în 1328), Filip, în fața opoziței partizanilor lui Eduard al III-lea, a preluat tronul până când văduva lui Charles al IV-lea a reușit să nască. În luna august a aceluiași an a izbucnit o revoltă în Flandra. Perioada domniei sale a coincis cu începutul Războiului de 100 de ani și a Marii Ciume care a mistuit Europa. La scurt timp, Robert de Artois( cel care l-a ajutat pe Filip să obțină tronul) a devenit din prieten dușman. Eduard al III-lea dorea să preia tronul Franței, după stingerea Dinastiei Capețienilor.

Filip a invocat Legea Salică, care nu permitea accesul la tron a descendenților de pe linie femeiască. Atfel, Eduard i-a negat dreptul lui Eduard de a deveni rege. În anul 1340 francezii au fost învinși în bătălia navală de la Sluys.

În anul 1346, Eduard al III-lea îl învinge pe Filip în bătălia de la Crécy. În anul 1347, englezii vor captura orașul Calais, pe care îl vor deține timp de două secole. În același an, a fost încheiat un armistițiu între englezi și francezi, tocmai când ciuma începuse să devasteze Franța.

Filip al VI-lea de Valois a murit în anul 1350. La moartea sa, Franța era divizată de război și ciumă.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Filip al IV-lea al Franței (12681314) era tatăl lui Carol al IV-lea (12941328)
  2. ^ Carol al IV-lea al Franței (12941328) era nepotul lui Carol de Valois (1270 - 1325)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • "Istoria lumii până în anul 2000", autor: Immanuel Geiss
  • "Enciclopedie ilustrată de istorie universală", editura Reader's Digest

Legături externe[modificare | modificare sursă]



Predecesor:
Carol al IV-lea
Regele Franței
1328-1350

Succesor:
Ioan al II-lea