Listă de monarhi francezi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ludovic al XIV-lea, zis Regele Soare, a domnit în Franța între 1643 și 1715.

Lista monarhilor Franței reunește 64 de regi și 3 împărați care au domnit în Franța, prin diferite structuri politice, teritoriale și dinastii care s-au succedat (dinastia Merovingiană, Carolingiană, Capețiană, Valois, Bourbon, Orléans, Bonaparte).

Dinastia Merovingiană (447-751)[1][modificare | modificare sursă]

Portret Nume Început domnie Sfârșit domnie Deces Relația cu predecesorii Titlu
Clovis 1er.jpg Clovis I
(Clovis Ier)
481 511 A murit de cauze naturale la 46 de ani. Înmormântat la Mănăstirea St Genevieve până în sec. al XVIII-lea. Rămășițeșe au fost realocate la biserica St Denis.  • Fiu al lui Childeric I Rege al francilor
(Roi des Francs)
După decesul lui Clovis, regatul său a fost divizat între cei patru fii ai săi, care și-au stabilit reședințe în diferite orașe. Clothar I, fiul cel mic, în cele din urmă a reunit regatul.
Portrait Roi de france Thierri Ier.jpg Theuderic I
(Thierry Ier)
511 533 sau 534 A murit la 48 de ani.  • Fiul cel mare al lui Clovis I Rege al francilor
(Roi des Francs)
la Reims
Theodebert I 534 548 king of Metz.jpg Theudebert I
(Thibert Ier)
533 sau 534 547 sau 548 Ucis într-un accident de vânătoare, la 47 de ani.  • Fiu al lui Theuderic I Rege al francilor
(Roi des Francs)
la Reims
Theudebald
(Thibaut Ier)
547 sau 548 555 A murit la 20 de ani.  • Fiu al lui Theudebert I Rege al francilor
(Roi des Francs)
la Reims
Clodomir supervise l'execution de Sigismond.jpg Chlodomer
(Chlodomir)
511 25 iunie 524 Ucis în bătălia de la Vézeronce, la vârsta de 29 de ani.  • Al doilea fiu (supraviețuitor) al lui Clovis I Rege al francilor
(Roi des Francs)
la Orléans
Tiers de sou d'or de Childebert Ier.png Childebert I
(Childebert Ier)
511 13 decembrie 558 A murit la 64 de ani.  • Al treilea fiu (supraviețuitor) al lui Clovis I Rege al francilor
(Roi des Francs)
la Paris
Monnaie d'argent de Clotaire Ier.png Chlothar I cel Bătrân
(Clotaire Ier le Vieux)
511 29 noiembrie 561 A murit la 64 de ani.  • Fiul cel mic al lui Clovis I Rege al francilor
(Roi des Francs)
la Soissons
După decesul lui Clothar, regatul a fost divizat între cei patru fii ai săi. Părți ale regatului au variat în timp și în cele din urmă s-au dezvoltat în trei domenii distincte. Neustria, centrat la Soisson și Paris, Austrasia, centrat la Metz și Burgundia, centrat la Orléans. Clothar al II-lea, nepotul lui Chlothar I, a reunit în cele din urmă regatul.
Jean-Joseph Dassy (1796-1865) - Caribert, roi franc de Paris et de l'ouest de Gaule (mort en 567).jpg Charibert I
(Caribert Ier)
29 noiembrie 561 567 A murit la 50 de ani.  • Fiul cel mare al lui Chlothar I Rege al francilor
(Roi des Francs)
la Paris
Tiers de sou de Gontran frappé à Chalon-sur-Saône.jpeg Guntram
(Gontran)
29 noiembrie 561 592 Died aged 59. Buried at Saint Marcellus, Chalon-sur-Saône.  • Al doilea fiu al lui Chlothar I Rege al francilor
(Roi des Francs)
la Orléans
Sigebert Ier.jpg Sigebert I
(Sigebert Ier)
29 noiembrie 561 575 Ucis la Vitry-en-Artois, la 40 de ani.  • Al treilea fiu al lui Chlothar I Rege al francilor
(Roi des Francs)
la Metz
Childebert II.png Childebert II
(Childebert II)
575 595 A murit la 24 de ani.  • Fiu al lui Sigebert I

 • Fiu adoptat al lui Guntram

Rege al francilor
(Roi des Francs)
Rege al Austrasia și (după 592) al Burgundiei
Tiers de sou de Théodebert II frappé à Clermont.png Theudebert II
(Thibert II)
595 612 Ucis la 26 de ani.  • Fiul cel mare al lui Childebert II Rege al francilor
(Roi des Francs)
Rege al Austrasia
Theuderic II
(Thierry II)
595 613 Decedat la 26 de ani.  • Fiul cel mic al lui Childebert II Rege al francilor
(Roi des Francs)
Rege al Burgundiei (595-613) și Austrasiei (612-613)
Sceau de Sigebert II.jpg Sigebert II
(Sigebert II)
613 613 Executat la 11 ani.  • Fiu al lui Theuderic II Rege al francilor
(Roi des Francs)
Rege al Austrasiei și Burgundiei
Portrait Roi de france Chilpéric roy de France.jpg Chilperic I
(Chilpéric Ier)
29 noiembrie 561 584 Decedat la 45 de ani.  • Fiul cel mic al lui Chlothar I Rege al francilor
(Roi des Francs)
la Soissons
Clothaire II 584 628.jpg Clotaire al II-lea cel Mare, cel Tânăr
(Clotaire II le Grand, le Jeune)
584 18 octombrie 629 Decedat la 45 de ani.  • Fiu al lui Chilperic I Rege al francilor
(Roi des Francs)
la Soissons
Rege al Neustriei (595-639)
Rege al Burgundiei (613-629)
Rege al Austrasiei (613-623)
În urma reunificării regatului, Neustria și Burgundia au rămas sub directa domnie a regelui francilor, în tmp ce Austrasia a fost plasată dub domnia unui rege junior. Următoarea listă se limitează la regii care au domnit în Neustria și Burgundia.
Tiers de sou or Dagobert Ier.jpg Dagobert I
(Dagobert Ier)
18 octombrie 629 19 ianuarie 639 A murit la 36 de ani. Înmormântat la biserica St Denis.  • Fiu al lui Chlothar al II-lea Rege al francilor
(Roi des Francs)
Tiers de sous d'or de Clovis II.jpg Clovis al II-lea cel Leneș
(Clovis II le Fainéant)
19 ianuarie 639 31 octombrie 657 A murit la 20 de ani. Înmormântat la biserica St Denis.  • Fiu al lui Dagobert I Rege al Neustriei și Burgundiei
(Roi de Neustrie et de Bourgogne)
Clothar III.jpg Chlothar al III-lea
(Clotaire III)
31 octombrie 657 673 A murit la 21 de ani. Înmormântat la biserica St Denis.  • Fiu al lui Clovis al II-lea Rege al Neustriei și Burgundiei
(Roi de Neustrie et de Bourgogne)
Rege al Austrasiei
(661–662)
Portrait Roi de france Childéric II.jpg Childeric al II-lea
(Childéric II)
673 675 A murit la 22 de ani. Înmormântat la Saint-Germain-des-Prés.  • Fiu al lui Clovis al II-lea
 • Fratele mai mic al lui Chlothar al III-lea
Rege al francilor
(Roi des Francs)
Theuderic III.jpg Theuderic III
(Thierry III)
675 691 A murit la 37 de ani.  • Fiu al lui Clovis al II-lea
 • Fratele mai mic al lui Childeric al II-lea
Rege al Neustriei
(Roi de Neustrie)

Rege al francilor
(Roi des Francs)
(687–691)
Georges Rouget (1783-1869) - Clovis III roi d'Austrasie en 691 (682-695).jpg Clovis al IV-lea
(Clovis IV)
691 695 A murit la 13 ani.  • Fiu al lui Theuderic al III-lea Rege al francilor
(Roi des Francs)
Childebert III 694 711.jpg Childebert al III-lea cel Drept
(Childebert III le Juste)
695 23 aprilie 711 A murit la 41 de ani.  • Fiu al lui Theuderic al III-lea
 • Fratele mai mic al lui Clovis al IV-lea
Rege al francilor
(Roi des Francs)
Portrait Roi de france Dagobert II (i.e III).jpg Dagobert al III-lea 23 aprilie 711 715 A murit la 14 ani.  • Fiu al lui Childebert al III-lea Rege al francilor
(Roi des Francs)
Portrait Roy de france Chilperic II.jpg Chilperic al II-lea
(Chilpéric II)
715 13 februarie 721 A murit la 49 de ani.  • Probabil fiu al lui Childeric al II-lea Rege al Neustriei și Burgundiei
(Roi de Neustrie et de Bourgogne)

Rege al francilor
(Roi des Francs)
(719–721)
Theuderic IV.jpg Theuderic IV 721 737 A murit la 25 de ani.  • Fiu al lui Dagobert al III-lea Rege al francilor
(Roi des Francs)
Ultimii regi merovingieni, cunoscuți ca regi leneși (rois fainéants), nu au deținut nici o putere politică reală, în timp ce Maire du palais guverna de fapt. Atunci când Theodoric IV a murit în 737, Maire du palaisCharles Martel a păstrat tronul vacant și a continuat să guverneze până la moartea sa în 741. Fiii săi Pepin și Carloman au restaurat pentru scurt timp dinastia merovingiană prin ridicarea pe tron a lui Childeric al III-lea în 743. În 751, Pepin l-a detronat pe Childeric și a devenit rege.
Jean Dassier (1676-1763) - Childéric III roy de France (754).jpg Childeric III
(Childéric III)
743 noiembrie 751 A murit la 37 de ani.  • Fiu al lui Chilperic al II-lea Rege al francilor
(Roi des Francs)

Dinastia Carolingiană (751–888)[1][modificare | modificare sursă]

Portret Nume Început domnie Sfârșit domnie Deces Relația cu predecesorii Titlu
Pépin the younger.jpg Pepin cel Scurt
(Pépin le Bref)
751 24 septembrie 768  • Fiu al lui Charles Martel Rege al francilor
(Roi des Francs)
Carloman.jpg Carloman I 24 septembrie 768 4 decembrie 771  • Fiu al lui Pepin Rege al francilor
(Roi des Francs)
Charlemagne-by-Durer.jpg Charlemagne (Charles I, cel Mare) 24 septembrie 768 28 ianuarie 814  • Fiu al lui Pepin Rege al francilor
(Roi des Francs)

Împărat al romanilor
(Imperator Romanorum)
(800–814)
Ludwik I Pobożny.jpg Ludovic I cel Pios
(Louis Ier le Pieux)
28 ianuarie 814 20 iunie 840  • Fiu al lui Charlemagne Rege al francilor
(Roi des Francs)

Împărat al romanilor
(Imperator Romanorum)
CharlesIItheBald.JPG Carol al II-lea cel Pleșuv
(Charles II le Chauve)
20 iunie 840 6 octombrie 877  • Fiu al lui Ludovic I Rege al francilor
(Roi des Francs)

Emperor of the Romans
(Imperator Romanorum)
(875–877)
Louis II of France.JPG Ludovic al II-lea cel Gângav
(Louis II le Bègue)
6 octombrie 877 10 aprilie 879  • Fiu al lui Carol al II-lea Rege al francilor
(Roi des Francs)
King Louis III.gif Ludovic al III-lea 10 aprilie 879 5 august 882  • Fiu al lui Ludovic al II-lea Rege al francilor
(Roi des Francs)
Carloman II of France.jpg Carloman al II-lea 5 august 882 6 decembrie 884  • Fiu al lui Ludovic al II-lea Rege al francilor
(Roi des Francs)
Sceau de Charles le gros.jpg Carol al III-lea cel Gras
(Charles le Gros)
20 mai 885 13 ianuarie 888  • Fiu al lui Ludovic Germanul
 • Văr al lui Ludovic al II-lea și Carloman al II-lea
 • Nepot al lui Ludovic I cel Pios
Rege al francilor
(Roi des Francs)

Împărat al romanilor
(Imperator Romanorum)
(881–887)

Dinastia Roberțiană (888–898)[1][modificare | modificare sursă]

Roberțienii au fost nobili franci credincioși Carolingienilor, și strămoșii dinastiei capețienilor. Odo, Conte de Paris, a fost ales de francii din vest să fie regele lor după înlăturarea împăratului Carol cel Gras. El a fost încoronat la Compiegne în februarie 888 de Walter, Arhiepiscop de Sens.[2]

Portret Nume Început domnie Sfârșit domnie Relația cu predecesorii Titlu
Odo of France.PNG Odo de Paris
(Eudes de Paris)
29 februarie 888 1 ianuarie 898  • Fiu al lui Robert cel Puternic
 • Rege ales împotriva tânărului Carol al III-lea.
Rege al francilor
(Roi des Francs)

Dinastia Carolingiană (893–922)[1][modificare | modificare sursă]

Carol, fiul postum al lui Ludovic al II-lea, a fost încoronat la Catedrala Reims de o facțiune care se opunea lui Odo, deși el a devenit monarh efectiv odată cu decesul lui Odo în 898.[3]

Portret Nume Început domnie Sfârșit domnie Relația cu predecesorii Titlu
Georges Rouget (1783-1869) - Charles III, dit le simple, roi de France en 896 (879-929).jpg Carol al III-lea cel Simplu
(Charles III le Simple)
28 ianuarie 898 30 iunie 922  • Fiul postum al lui Ludovic al II-lea
 • Fratele mai mic vitreg al lui Ludovic al III-lea și Carloman al II-lea
Rege al francilor
(Roi des Francs)

Dinastia Roberțiană (922–923) [1][modificare | modificare sursă]

Portret Nume Început domnie Sfârșit domnie Relația cu predecesorii Titlu
Robert I de France.jpg Robert I
(Robert Ier)
30 iunie 922 15 iunie 923  • Fiu al lui Robert cel Puternic
 • Fratele mai mic al lui Odo
Rege al francilor
(Roi des Francs)

Dinastia Bosonidă (923–936)[modificare | modificare sursă]

Bosonizii erau o familie nobilă descendentă din Boso cel Bătrân. Membrul lor, Raoul, a fost ales "Rege al francilor" în 923.

Portret Nume Început domnie Sfârșit domnie Relația cu predecesorii Titlu
Rudolph of France.PNG Raoul
(Raoul de France)
13 iulie 923 14 ianuarie 936  • Fiu al lui Richard, Duce de Burgundia
 • Ginere al lui Robert I
Rege al francilor
(Roi des Francs)

Dinastia Carolingiană (936–987)[1][modificare | modificare sursă]

Portret Nume Început domnie Sfârșit domnie Relația cu predecesorii Titlu
Louis IV of France.PNG Ludovic al IV-lea Transmarinul
(Louis IV d'Outremer)
19 iunie 936 10 septembrie 954  • Fiu al lui Carol al III-lea Rege al francilor
(Roi des Francs)
Lothaire-Face.jpg Lothair
(Lothaire de France)
12 noiembrie 954 2 martie 986  • Fiu al lui Ludovic al IV-lea Rege al francilor
(Roi des Francs)
Louis V.jpg Ludovic al V-lea cel Trândav
(Louis V le Fainéant)
8 iunie 986 22 mai 987  • Fiu al lui Lothair Rege al francilor
(Roi des Francs)

Dinastia Capețiană (987–1792)[modificare | modificare sursă]

După moartea lui Ludovic al V-lea, fiul lui Hugh cel Mare și nepotul lui Robert I, Hugh Capet, a fost ales de nobilime ca rege al Franței. Dinastia Capețiană, descendenții de sex masculin în lina lui Hugh Capet, a condus Franta în mod continuu din 987 până în 1792 și din nou, de la 1814 până la 1848. Ei erau descendenți direcți ai regilor Roberțieni.

Neafișați mai jos sunt Hugh Magnus, fiul cel mare al lui Robert al II-lea, și Filip al Franței, fiul cel mare al lui Ludovic al VI-lea; ambii au fost co-regi cu tații lor însă au murit înaintea acestora.

Henric al VI-lea al Angliei, fiu al Caterinei de Valois, a devenit rege titular al Franței după moartea bunicului său Carol al VI-lea conform termenilor Tratatului de la Troyes din 1420; totuși, acest lucru e disputat și el nu este privit întotdeauna ca un rege legitim al Franței.

Din 21 ianuarie 1793 până în 8 iunie 1795, fiul lui Ludovic al XVI-lea, Louis-Charles, a fost rege titular al Franței ca Ludovic al XVII-lea; în realitate, totuși, el a fost prizonier în Templu în această perioadă și puterea era deținută de liderii Republicii. După decesul lui Ludovic al XVII-lea, unchiul său (fratele lui Ludovic al XV-lea) Louis-Stanislas a pretins tronul ca Ludovic al XVIII-lea, însă a devenit rege de facto în 1814.

Capețieni direcți (987–1328) [1][modificare | modificare sursă]

Linia principală care descinde din Hugh Capet este cunoscută în general ca "Capețieni direcți". Linia s-a sfârșit în 1328 ducînd la o criză de succesiune cunoscută ca Războiul de O Sută de Ani. În timp ce existau mai multe pretenții la tronul Franței, primele două cele mai îndreptățite era cele ale Casei de Valois și Casei Plantagenet.

Portret Blazon Nume Început domnie Sfârșit domnie Relația cu predecesorii Titlu
King Hugh Capet.jpg Hugh Capet
(Hugues Capet)
3 iulie 987 24 octombrie 996  • Nepot al lui Robert I Rege al francilor
(Roi des Francs)
Seal of Robert II.jpg Robert al II-lea cel Pios, cel Înțelept
(Robert II le Pieux, le Sage)
24 octombrie 996 20 iulie 1031  • Fiu al lui Hugh Capet Rege al francilor
(Roi des Francs)
Henri I.jpg Henric I
(Henri Ier)
20 iulie 1031 4 august 1060  • Fiu al lui Robert al II-lea Rege al francilor
(Roi des Francs)
Philip I of France · HHWXI28.svg Filip I Iubitorul
(Philippe Ier l' Amoureux)
4 august 1060 29 iulie 1108  • Fiu al lui Henric I Rege al francilor
(Roi des Francs)
Louis VI of France.gif Ludovic al VI-lea cel Gras
(Louis VI le Gros)
29 iulie 1108 1 august 1137  • Fiu al lui Filip I Rege al francilor
(Roi des Francs)
II Geza es VII Lajos KK.jpg Arms of the Kingdom of France (Ancien).svg Ludovic al VII-lea cel Tânăr
(Louis VII le Jeune)
1 august 1137 18 septembrie 1180  • Fiu al lui Ludovic al VI-lea Rege al francilor
(Roi des Francs)
Louis-Félix Amiel-Philippe II dit Philippe-Auguste Roi de France (1165-1223).jpg Arms of the Kingdom of France (Ancien).svg Filip al II-lea Augustus
(Philippe II Auguste)
18 septembrie 1180 14 iulie 1223  • Fiu al lui Ludovic al VII-lea Rege al francilor
(Roi des Francs)
primul monarh care a utilizat titlul de Rege al Franței
(Roi de France)
Louis8lelion.jpg Arms of the Kingdom of France (Ancien).svg Ludovic al VIII-lea] Leul
(Louis VIII le Lion)
14 iulie 1223 8 noiembrie 1226  • Fiu al lui Filip II Augustus Rege al Franței
(Roi de France)
Louis-ix.jpg Arms of the Kingdom of France (Ancien).svg Ludovic al IX-lea Sfântul
(Saint Louis)
8 noiembrie 1226 25 august 1270  • Fiu al lui Ludovic al VIII-lea Rege al Franței
(Roi de France)
Miniature Philippe III Courronement.jpg Arms of the Kingdom of France (Ancien).svg Filip al III-lea cel Curajos
(Philippe III le Hardi)
25 august 1270 5 octombrie 1285  • Fiu al lui Ludovic al IX-lea Rege al Franței
(Roi de France)
Philippe IV le bel.jpg Arms of the Kingdom of France & Navarre (Ancien).svg Filip al IV-lea cel Drept, Regele de Fier
(Philippe IV le Bel)
5 octombrie 1285 29 noiembrie 1314  • }Fiu al lui Filip al III-lea Rege al Franței și Navarei
(Roi de France et de Navarre)
Louis X Le Hutin.jpg Arms of the Kingdom of France & Navarre (Ancien).svg Ludovic al X-lea Arțăgosul
(Louis X le Hutin)
29 noiembrie 1314 5 iunie 1316  • Fiu al lui Filip al IV-lea Rege al Franței și Navarei
(Roi de France et de Navarre)
John I of France.jpg Arms of the Kingdom of France & Navarre (Ancien).svg Ioan I Postumul
(Jean Ier le Posthume)
15 noiembrie 1316 20 noiembrie 1316  • Fiu al lui Ludovic al X-lea Rege al Franței și Navarei
(Roi de France et de Navarre)
Philippe V Le Long.JPG Arms of the Kingdom of France & Navarre (Ancien).svg Filip al V-lea cel Înalt
(Philippe V le Long)
20 noiembrie 1316 3 ianuarie 1322  • Fiu al lui Filip al IV-lea
 • Fratele mai mic al lui Ludovic al X-lea
Rege al Franței și Navarei
(Roi de France et de Navarre)
Charles IV Le Bel.jpg Arms of the Kingdom of France & Navarre (Ancien).svg Carol al IV-lea cel Cinstit
(Charles IV le Bel)
3 ianuarie 1322 1 februarie 1328  • Fiu al lui Filip al IV-lea
 • Fratele mai mic al lui Ludovic al X-lea și Filip al V-lea
Rege al Franței și Navarei
(Roi de France et de Navarre)

Casa de Valois (1328–1589) [4][modificare | modificare sursă]

Moartea ultimului capețian pe linia directă a precipitat Războiul de O Sută de Ani între Casa de Valois și Casa Plantagenet pentru controlul asupra tronului francez. Casa de Valois a susținut dreptul succesiunii numai pentru linia masculină, având cea mai apropiată liie masculină descendentă dintr-un recent rege francez. Ei coborau din al patrulea fiu al lui Filip al III-lea. Casa Plantagenet își întemeia cererea pe motivul că ar fi mai aproape de cel mai recent rege francez, prin Eduard al III-lea al Angliei care era nepotul lui Filip al IV-lea prin mama sa, Isabella. Cele două case au luptat în Războiul de O Sută de Ani pentru a-și impune cererile; în cele din urmă Casa ed Valois a avut succes, iar istoriografia franceză numără liderii lor ca regi de drept. Un Plantagenet, Henric al VI-lea al Angliei, s-a bucurat de jure de controlul asupra tronului francez conform termenilor Tratatului de la Troyes, care a stat la baza pretenților englezești în continuare la tronul francez până în secolul al XIX-lea. Linia Valois va domni în Franța până când linia s-a stins în 1589, în contextul războaielor franceze religioase.

Portret Blazon Nume Început domnie Sfârșit domnie Relația cu predecesorii Titlu
Phil6france.jpg Arms of the Kingdom of France (Ancien).svg Filip al VI-lea de Valois, Norocosul
(Philippe VI de Valois, le Fortuné)
1 aprilie 1328 22 august 1350  • Nepot al lui Filip al III-lea al Franței Rege al Franței
(Roi de France)
JeanIIdFrance.jpg Arms of the Kingdom of France (Ancien).svg Ioan al II-lea cel Bun
(Jean II le Bon)
22 august 1350 8 aprilie 1364  • Fiu al lui Filip al VI-lea Rege al Franței
(Roi de France)
Charles5lesage.jpg Arms of the Kingdom of France (Ancien).svgArms of the Kingdom of France (Moderne).svg Carol al V-lea cel Înțelept
(Charles V le Sage)
8 aprilie 1364 16 septembrie 1380  • Fiu al lui Ioan al II-lea Rege al Franței
(Roi de France)
Charles VI de France - Dialogues de Pierre Salmon - Bib de Genève MsFr165f4.jpg Arms of the Kingdom of France (Moderne).svg Carol al VI-lea cel Mult Iubit, Nebunul
(Charles VI le Bienaimé, le Fol)
16 septembrie 1380 21 octombrie 1422  • Fiu al lui Carol al V-lea Rege al Franței
(Roi de France)

Casa de Lancaster (1422–1453) (disputat)[modificare | modificare sursă]

Portret Blazon Nume Început domnie Sfârșit domnie Relația cu predecesorii Titlu
King Henry VI from NPG (2).jpg Coat of Arms of Henry VI of England (1422-1471).svg Henric al VI-lea al Angliei
(Henri VI d'Angleterre)
21 octombrie 1422 19 octombrie 1453 Prin dreptul tatălui său Henric al V-lea al Angliei, care prin Tratatul de la Troyes a devenit moștenitor și regent al Franței. Rege al Franțeie
(Roi de France)

Casa de Valois (1328–1589) [4][modificare | modificare sursă]

Portret Blazon Nume Început domnie Sfârșit domnie Relația cu predecesorii Titlu
Charles VII by Jean Fouquet 1445 1450.jpg Arms of the Kingdom of France (Moderne).svg Carol al VII-lea Victoriosul
(Charles VII le Victorieux)
21 octombrie 1422 22 iulie 1461  • Fiu al lui Carol VI Rege al Franței
(Roi de France)
Louis XI of France.jpg Arms of the Kingdom of France (Moderne).svg Ludovic al XI-lea cel Prudent
(Louis XI le Prudent)
22 iulie 1461 30 august 1483  • Fiu al lui CarolVII Rege al Franței
(Roi de France)
Charles VIII Ecole Francaise 16th century Musee de Conde Chantilly.jpg Coat of Arms of Charles VIII of France.svg Carol al VIII-lea cel Prietenos
(Charles VIII l'Affable)
30 august 1483 7 aprilie 1498  • Fiu al lui Ludovic al XI-lea Rege al Franței
(Roi de France)
Ludvig XII av Frankrike på målning från 1500-talet.jpg Arms of the Kingdom of France (Moderne).svg Ludovic al XII-lea Părintele Poporului
(Louis XII le Père du Peuple)
7 aprilie 1498 1 ianuarie 1515  • Strănepot al lui Carol al V-lea
 • Văr de gradul II și, prin prima căsătorie, ginere al lui Ludovic al XI-lea
 • Prin a doua căsătorie soțul Annei de Britania, văduva lui Carol al VIII-lea
Rege al Franței
(Roi de France)
Jean Clouet 001.jpg Coat of arms of France 1515-1578.svg Francisc I
(François Ier)
1 ianuarie 1515 31 martie 1547  • Stră-strănepot al lui Carol al V-lea
 • Prin prima căsătorie ginere al lui Ludovic al XII-lea
Rege al Franței
(Roi de France)
Henry II of France..jpg Coat of arms of France 1515-1578.svg Henric al II-lea
(Henri II)
31 martie 1547 10 iulie 1559  • Fiu al lui Francisc I/Nepot pe linie maternă a lui Ludovic al XII-lea Rege al Franței
(Roi de France)
FrancoisII.jpg Coat of arms of France 1515-1578.svg Francisc al II-lea
(François II)
10 iulie 1559 5 decembrie 1560  • Fiu al lui Henric al II-lea Rege al Franței
(Roi de France)

King of Scots
(1558–1560)
CharlesIX.jpg Coat of arms of France 1515-1578.svg Carol al IX-lea 5 decembrie 1560 30 mai 1574  • Fiu al lui Henric al II-lea Rege al Franței
(Roi de France)
Anjou 1570louvre.jpg Coat of arms of France 1515-1578.svg Henric al III-lea
(Henri III)
30 mai 1574 2 august 1589  • Fiu al lui Henric al II-lea Rege al Franței
(Roi de France)

Rege al Poloniei și Mare Duce de Lituania
(1573–1575)

Casa de Bourbon (1589–1792)[modificare | modificare sursă]

Linia de Valois a fost lovită puternic cu moartea regelui Henric al II-lea, care a lăsat trei moștenitori de sex masculin. Primul său fiu, Francisc a murit în timpu ce era minor. Al doilea fiu al său, Carol al IX-lea nu a avut fii legitimi care să-l moștenească. După asasinarea celui de al treilea fiul al său fără copii, Henric al III-lea, Franța a fost aruncată într-o criză de succesiune. Cel mai bun pretendent, Henric, regele Navarei era un protestant și deci inacceptabil pentru o mare parte a nobilimii franceze. În cele din urmă, după ce a câștigat numeroase bătălii în apărarea cererii sale, Henric s-a convertit la catolicism și a fost încoronat rege. Este fondatorul Casei de Bourbon.

Portret Blazon Nume Început domnie Sfârșit domnie Relația cu predecesorii Titlu
Henry IV of france by pourbous younger.jpg Grand Royal Coat of Arms of France & Navarre.svg Henric al IV-lea, Bunul Rege Henric
(Henri IV, le Bon Roi Henri)
2 august 1589 14 mai 1610  • A zecea generație descendentă din Ludovic al IX-lea pe linie masculină
 • Prin prima căsătorie ginere al lui Henric al II-lea, cumnat al lui Francisc al II-lea, Carol al IX-lea și Henric al III-lea
Rege al Franței și Navarei
(Roi de France et de Navarre)
LouisXIII.jpg Grand Royal Coat of Arms of France & Navarre.svg Ludovic al XIII-lea cel Drept
(Louis XIII le Juste)
14 mai 1610 14 mai 1643  • Fiu al lui Henric al IV-lea Rege al Franței și Navarei
(Roi de France et de Navarre)
Hyacinthe Rigaud - Louis XIV, roi de France (1638-1715) - Google Art Project.jpg Grand Royal Coat of Arms of France & Navarre.svg Ludovic al XIV-lea] cel Mare, Regele Soare
(Louis XIV le Grand, le Roi Soleil)
14 mai 1643 1 septembrie 1715  • Fiu al lui Ludovic al XIII-lea Rege al Franței și Navarei
(Roi de France et de Navarre)
LouisXV-Rigaud1.jpg Grand Royal Coat of Arms of France & Navarre.svg Ludovic al XV-lea] cel Iubit
(Louis XV le Bien-Aimé)
1 septembrie 1715 10 mai 1774  • Strănepot al lui Ludovic XIV Rege al Franței și Navarei
(Roi de France et de Navarre)
Antoine-François Callet - Louis XVI, roi de France et de Navarre (1754-1793), revêtu du grand costume royal en 1779 - Google Art Project.jpg Grand Royal Coat of Arms of France & Navarre.svg Ludovic al XVI-lea Restauratorul Libertății franceze
(Louis XVI le Restaurateur de la Liberté Française)
10 mai 1774 21 septembrie 1792  • Nepot al lui Ludovic XV Rege al Franței și Navarei
(Roi de France et de Navarre)
(1774–1791)

Rege al francezilor
(Roi des Français)
(1791–1792)
Louis XVII coll Ulysse Moussali.jpg Grand Royal Coat of Arms of France & Navarre.svg Ludovic al XVII-lea (Pretendent) 21 ianuarie 1793 8 iunie 1795  • Son of Louis XVI (Disputat) Rege al Franței și Navarei
(Roi de France et de Navarre)

Prima Republică (1792–1804)[modificare | modificare sursă]

Prima Republică Franceză a durat din 1792 până în 1804, când Primul Consul, Napoléon Bonaparte, a fost declarat Împărat al francezilor.[1]

Casa de Bonaparte, Primul Imperiu (1804–1814) [1][modificare | modificare sursă]

Portret Blazon Nume Început domnie Sfârșit domnie Relația cu predecesorii Titlu
Napoleon I (by Anne Louis Girodet de Roucy-Trioson).jpg Grandes Armes Impériales (1804-1815)2.svg Napoleon I, cel Mare
(Napoléon Ier, le Grand)
18 mai 1804 11 aprilie 1814 - Împărat al francezilor
(Empereur des Français)

Dinastia Capețiană (1814–1815)[modificare | modificare sursă]

În urma primei înfrângeri a lui Napoleon și a exilul său pe Insula Elba, monarhia Bourbon a fost restaurată, fratele mai mic al regelui Ludovic al XVI-lea, Louis Stanislas, fiind încoronat ca Ludovic al XVIII-lea. Fiul lui Ludovic al XVI-lea a fost considerat de monarhiști ca Ludovic al XVII-lea, dar el nu a fost încoronat și niciodată nu a condus de drept; el nu este de obicei numărat printre monarhii francezi, creând un decalaj de numerotare pe cele mai multe liste tradiționale ale regilor francezi. Napoleon va recâștiga controlul țării în timpul domniei Celor o sută de zile în 1815. După înfrângerea sa finală în Bătălia de la Waterloo, monarhia Bourbon a fost restabilită încă o dată, și va continua să conducă Franța până la Revoluția din Iulie din 1830 fiind înlocuită cu o ramură a Casei de Bourbon, Casa de Orleans.

Casa de Bourbon, Restaurarea Bourbonă (1814–1815) [1][modificare | modificare sursă]

Portret Blazon Nume Început domnie Sfârșit domnie Relația cu predecesorii Titlu
Lodewijk XVIII.jpg Coat of Arms of the Bourbon Restoration (1815-30).svg Ludovic al XVIII-lea, cel Dorit
(Louis Dix-huitième, le Désiré)
11 aprilie 1814 20 martie 1815  • Nepot al lui Ludovic al XV-lea  • Fratele mai mic al lui Ludovic al XVI-lea Rege al Franței și Navarei
(Roi de France et de Navarre)

Casa de Bonaparte, Primul Imperiu (O Sută de Zile, 1815) [1][modificare | modificare sursă]

Portret Blazon Nume Început domnie Sfârșit domnie Relația cu predecesorii Titlu
Napoleon I (by Anne Louis Girodet de Roucy-Trioson).jpg Grandes Armes Impériales (1804-1815)2.svg Napoleon I
(Napoléon Ier)
20 martie 1815 22 iunie 1815 - Împărat al francezilor
(Empereur des Français)
80 Napoleon II.jpg Grandes Armes Impériales (1804-1815)2.svg Napoleon II
(Napoléon II)
22 June 1815 7 iulie 1815  • Fiu al lui Napoleon I (Disputat) Împărat al francezilor
(Empereur des Français)

Dinastia capețiană (1815–1848)[1][modificare | modificare sursă]

Casa de Bourbon (1815–1830)[modificare | modificare sursă]

Portret Blazon Nume Început domnie Sfârșit domnie Relația cu predecesorii Titlu
Lodewijk XVIII.jpg Coat of Arms of the Bourbon Restoration (1815-30).svg Ludovic al XVIII-lea, cel Dorit
(Louis Dix-huitième, le Désiré)
7 iulie 1815 16 septembrie 1824  • Nepot al lui Ludovic al XV-lea  • Fratele mai mic al lui Ludovic al XVI-lea Rege al Franței și al Navarei
(Roi de France et de Navarre)
Charles X Roi de France et de Navarre.jpg Coat of Arms of the Bourbon Restoration (1815-30).svg Carol al X-lea
(Charles Dixième)
16 septembrie 1824 2 august 1830  • Nepot al lui Ludovic al XV-lea  • Fratele mai mic al lui Ludovic al XVI și Ludovic al XVIII-lea Rege al Franței și al Navarei
(Roi de France et de Navarre)
Louis antoine d'artois, duc d'angouleme.jpg Coat of Arms of the Bourbon Restoration (1815-30).svg Louis XIX Antoine
(Louis XIX)
2 august 1830 2 august 1830
(20 de minute)
 • Fiu al lui Carol X (Disputat) Rege al Franței și al Navarei
(Roi de France et de Navarre)
Henri dArtois by Adeodata Malatesta.jpg Coat of Arms of the Bourbon Restoration (1815-30).svg Henric al V-lea
(Henri V)
2 august 1830 9 august 1830
(7 zile)
 • Nepot al lui Carol X
 • Nepot de frate al lui Louis Antoine
(Disputat) Rege al Franței și al Navarei
(Roi de France et de Navarre)

Casa de Orléans, Monarhia din Iulie (1830–1848)[modificare | modificare sursă]

Portret Blazon Nume Început domnie Sfârșit domnie Relația cu predecesorii Titlu
Louis-Philippe de Bourbon.jpg Coat of Arms of the July Monarchy (1831-48).svg Louis-Philippe I, Regele cetățean
(Louis Philippe Ier, le Roi Bourgeois)
9 august 1830 24 februarie 1848  • A șase generație descendentă din Ludovic al XIII-lea pe linie masculină
 • Văr cu Ludovic al XVI-lea, Ludovic al XVIII-lea și Carol al X-lea
Rege al francezilor
(Roi des Français)

A Doua Republică (1848–1852)[modificare | modificare sursă]

A Doua Republică Franceză a durat din 1848 până în 1852, când președintele ei, Louis-Napoléon Bonaparte, a fost declarat Împărat al francezilor.[1]

Al Doilea Imperiu (1852-1870)[modificare | modificare sursă]

Portret Blazon Nume Început domnie Sfârșit domnie Relația cu predecesorii Titlu
Franz Xaver Winterhalter Napoleon III.jpg Coat of Arms Second French Empire (1852–1870)-2.svg Napoleon al III-lea
(Napoléon III)
2 decembrie 1852 4 septembrie 1870  • Nepot de frate al lui Napoleon I Împărat al francezilor
(Empereur des Français)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h i j k l m Hansen, M.H., ed (1967). Kings, Rulers, and Statesmen. NY, USA: Sterling Publishing Co., Inc.. pp. 103–107 
  2. ^ Gwatking, H. M.Eroare de expresie: „etal” este un cuvânt nerecunoscut. (1930). Cambridge Medieval History: Germany and the Western Empire. Volume III. London: Cambridge University Press 
  3. ^ Parisse, Michael (2005). „Lotharingia”. în Reuter, T.. The New Cambridge Medieval History: c. 900–c. 1024. III. Cambridge, UK: Cambridge University Press. pp. 313–315 
  4. ^ a b Knecht, Robert (2004). The Valois: Kings of France 1328–1422. NY, USA: Hambledon Continuum. pp. ix–xii. ISBN 1852854200