Piatra Pinului și Piatra Șoimului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Piatra Pinului și Piatra Șoimului
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
RO SV Piatra Șoimului 2.JPG
Harta locului unde se află Piatra Pinului și Piatra Șoimului
Harta locului unde se află Piatra Pinului și Piatra Șoimului
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția România
Actual Suceava county CoA.png Județul Suceava
Cel mai apropiat orașGura Humorului
Coordonate47°32′26″N 25°52′45″E47°32′26″N 25°52′45″E[1]
Suprafață0,50 ha
Înființare1971, declarat în 2000
Marea Paratethys în Rupelian (prima perioadă a Oligocenului 33,9-28,4 m.a. î.e.n)
Piatra Șoimului

Piatra Pinului și Piatra Șoimului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, paleontologic și peisagistic), situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al orașului Gura Humorului.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală este situată la limita nordică a Munților Stânișoarei la nivelul zonei de contact dintre Obcina Voronețului și partea din dreapta a râului Moldova, aproape de drumului european E58, în partea central-sudică a județului Suceava și cea sudică a localității Gura Humorului[2]

Accesul se face[3] din E58 pornind de la Gura Humorului spre Câmpulung Moldovenesc, cu viraj la stânga spre Voroneț, iar apoi după traversarea râului Moldova spre stânga pe un drum parțial asfaltat care urmărește îndeaproape albia râului.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală are o suprafață de 0,50 hectare[4]. Ea reprezintă o zonă parțial împădurită (pin silvestru, brad, molid fag), în a cărei teritoriu se află[5][6]:

  • Un punct fosilifer
  • O altă formațiune geologică stâncoasă spectaculoasă, Piatra Șoimului, la câteva sute de metri în amonte de Piatra Pinului.

Merită menționat faptul că afinul negru, se afla aici la cea mai mică altitudine din Bucovina (600 m)[3].

În imediata vecinatate a Pietrei Pinului, s-au descoperirit rezerve de apă minerală termală slab sulfuroasă, oligo-minerală[7].

Punctul fosilifer Piatra Pinului[modificare | modificare sursă]

Este situată la 1,5 km în aval de confluența cu pârâul Voroneț.[8] Acesta cuprinde depozite sedimentare (argile sapropelice și gresii albe cuarțifere) formate în Oligocen în urma cu circa 30 de milioane de ani, aflate la nivelul unui afloriment situat pe un versant acoperit cu blocuri de stancă și grohotiș.

Aici s-au descoperit resturi fosile de pești preistorici (specii ce aparțin genurilor Lepidopus, Alosa, Scorpaena, Sardinella, Clupea etc.[8]) situate în marne, gresii și conglomerate. Printre acestea s-a găsit și un pește lung de 1,8 m[9] (Palaeorhynchus humorensis[8]) în partea superioara a stâncii, într-o intercalație subțire de argile disodilice prinsă între stratele groase de gresii albe relativ dure (de Kliwa[8]), care formează actual peretele exterior al Pietrei Pinului[5].

Contextul geologic[9] fosilifer este constituit din stive de roci moi formate în adâncurile Mării Paratethys. O particularitate a acesteia avea să determine conservarea în straturile de sedimente a corpurilor animalelor moarte. Astfel spre diferență de alte mări și oceane, datorită unor particularități ale reliefului submarin Paratethys nu beneficia de existența unui circuit eficient de oxigenare a straturilor de apă de adâncime. În lipsa oxigenului lipseau și microorganismele care să descompună cadavrele, în absența unor procese biologice de descompunere materia organică respectivă pornind pe drumul fizico-chimic lung, la capătul căruia se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Rocile fine, bituminoase (roci mamă ale zacămintelor de petrol) contin astfel resturi fosilifere.

Fragmente de roci ce conțin resturi fosilifere, precum și roci specifice rezervației, se pot admira în cadrul Colecției de Paleontologie a Muzeului de Științele Naturii din Suceava[10].

Istoricul rezervației[modificare | modificare sursă]

În preioada 19601963 un elev (Brustur Titus, astăzi geolog) al Liceului teoretic din Gura-Humorului dislocând mai multe plăci de șist în partea de vest a stâncii, a descoperit pe unele impresiunile unor pești preistorici. Ulterior în partea de sus, a descoperit amprenta completă a unuia lung de aproximativ 1,80 m. Ajuns student la Facultatea de Geologie-Geografie București și-a informat profesorii, ulterior paleontologul Dr. Dan Grigorescu venind împreună cu studentul spre a inregistra toate datele necesare și pentru a ridica și duce la București plăcile de rocă.[7]. Era vorba de o specie pe atunci necatalogată de Palaeorhynchus căreia i s-a dat numele științific de Palegrhynchus humorensis[11].

Zona fost mai târziu declarată arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate)[12]

Către sfârșitul secolului XIX un grup de meșteri pietrari italieni au scos din zona care urma să fie ulterior a rezervației, blocuri mari de stânca pentru a le folosi la îndiguirea râului Moldova, urmele acestei lucrări fiind și astăzi vizibile[7]. În plus - în urmă cu mai mult de un secol, încă se mai vedea ieșirea unei chilii de pustnic săpate în stânca Pietrei Șoimului[13][7].

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Eunis.eea.europa.eu - Piatra Pinului si Piatra Soimului (coords.); accesat la 31 august 2012
  2. ^ en ProtectedPlanet.net - Piatra Pinului si Piatra Soimului Nature Reserve (geolocalisation); accesat la 31 august 2012
  3. ^ a b Portalul TurismLand.ro-Rezervația Piatra Pinului și Piatra Șoimului accesat 2012.06.02
  4. ^ Apmsv.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Suceava; accesat la 31 august 2012
  5. ^ a b Rezervația Piatra Pinului; Dr. Titus Brustur, Cercetător științific gradul I, Institutul Național de Geologie și Geoecologie Marină, București; portal GuraHumorului.info accesat 2012.06.02
  6. ^ Portalul GuraHumorului.info despre Rezervația Piatra Pinului accesat 2012.06.02
  7. ^ a b c d Istoricul Orașului Gura Humorului pe portalul GuraHumoruluiInfo.ro acceasat 2012.10.29
  8. ^ a b c d Rezervația geologică Piatra Pinulu (Subcap. Potențialul turistic – Cap. Turism), Obcinele Bucovinei. Ghid Turistic , Nicolae Barbu, Liviu Ionesi, Colecția: Munții Noștri Nr. 39, Editura Sport-Turism, București, 1987
  9. ^ a b Acvariul de Piatră, Supliment Zoom, Nr. 59, 2008.12.06, Jurnalul Național accesat 26 octombrie 2012
  10. ^ Fragmente de roci ce conțin resturi de pești fosili, la Muzeul de Științele Naturii, Micutariu Daniela, Ziarul Monitorul de Suceava, 2010.11.16 accesat 2012.10.29
  11. ^ Une nouvelle espece du genre Palaeorhynchus : Palaeorhynchus humorensis dans les depots oligocenes de la zone de Gura-Humorului; T. Brustur, D. Grigorescu, ; Rev. roum. geol., geoph., 1973, 17, 1, p. 99—113; Ed. Acad. R.S.R., București
  12. ^ Cdep.ro - Legea nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.152 din 12 aprilie 2000; accesat la 31 august 2012
  13. ^ p. 6, Geschiehte—dr. Kloster Woronetz und Putna, F. A. Wickenhauser, Cernăuți, 1886

Legături externe[modificare | modificare sursă]