Polița cu Crini
| Polița cu Crini | |
Categoria Ia IUCN (Rezervație naturală strictă) | |
  | |
| Poziția |  Județul Neamț  România |
|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Bicaz |
| Coordonate | 46°57′27″N 25°57′47″E / 46.95750°N 25.96306°E[1] |
| Suprafață | 370 ha |
| Înființare | 1941 (90 ha), 1971 (370 ha), recomfirmată în 2000 |
Modifică date / text  | |
Polița cu Crini este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a I-a IUCN (rezervație naturală de tip științific), situată în vestul județului Neamț pe teritoriul administrativ al comunei Ceahlău.
Localizare[modificare | modificare sursă]
Aria naturală cu o suprafață de 370 hectare[2] se află pe versantul estic al Masivului Ceahlău din Carpații Orientali, la o altitudine de aproximativ 1400 m [3][4]. Din totalul suprafeței, 186 ha se regăsesc în cadrul Rezervației știintifice Ocolașul Mare[5], fiind deci incluse în zona de protecție strictă.
Aici se poate ajunge pleacând de la Cabana Izvorul Muntelui (797 m), pe traseul bandă albastră care trece prin Curmătura Lutu Roșu (1020 m) și ajunge la Cabana Dochia (1750 m)[6].
Descriere[modificare | modificare sursă]
Această locație a fost declarată rezervație botanică încă din anul 1941[6][7], fiind inițial reconfirmată în 1971[8]. Ulterior rezervația naturală a fost înclusă în Parcul Național Ceahlău și a fost din nou reconfirmată ca arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[9].
Arealul reprezintă o zonă montană împădurită de interes botanic, cu rol de protecție pentru exemplare arboricole de zadă (Larix), aici reprezentanții speciei respective atingând peste 30 m înălțime și un diametru de 90 cm[6]. Larix decidua subsp. carpatica este declarată monument al naturii în România[10].
Zona aparține etajului montan și subetajului montan superior, aici arborete pure de larice întâlnându-se doar cu caracter restrâns - intrazonal (pe stâncarii)[11]. Pe lângă Polița cu Crini asemenea arborete de mai găsesc la Piatra cu Apă (1470m) și pe versantul de sub ea, spre Izvorul Muntelui, la punctul Poiana Luminișului și sub stâncile Bâtca Neagră[11].
Datorită gradului de acoperire relativ redus al stratului arborescent, sub laricete se dezvoltă un covor erbaceu bogat, care poate acoperi solul până la 90%. La nivelul acestei fitocenoze s-au întâlnit foarte puține dintre speciile caracteristice pentru cenotaxonii superiori (Campanula abietina, Luzula sylvatica). În schimb datorită altitudinii relativ joase, aici sunt adăpostite specii caracteristice pentru alianța Piceion abietis și pentru ordinul Fagetalia sylvaticae, particularitate prin care laricetele din Ceahlău se deosebesc de cele din Bucegi.[10]
Originea numelui[modificare | modificare sursă]
În unele cazuri abrupturile înalte de 200 - 300 m care delimitează platoul somital al Ceahlăului, sunt fragmentate în trepte care aici poartă numele de polițe[12]. Denumirea unei asemenea polițe se asociază cu numele speciei protejate, deoarece zada mai poartă denumirile alternative de lariță, larice, și crin[13][14].
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ en Eunis.eea.europa.eu - Polita cu Crini (general information); accesat la 23 octombrie 2012
- ^ - Apmnt.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Neamț; accesat la 23 octombrie 2012
- ^ Analiza compoziției în categorii ecologice , 2.3.1.2. Compoziția floristică, 2.3.1. Flora Masivului Ceahlău, Subcap. 2.3 Descrierea mediului biologic, Cap. 2 Descriere, Planul de management al Parcului Național Ceahlău Arhivat în , la Wayback Machine. accesat la 13 decembrie 2012
- ^ en Protectedplanet.net - Polita cu Crini Stientific Reserve (geolocalisation)[nefuncțională]; accesat la 23 octombrie 2012
- ^ Tabel 1.1. Acte normative referitoare la Parcul Național Ceahlău și la ariile protejate incluse în acesta, Planul de management al Parcului Național Ceahlău Arhivat în , la Wayback Machine. accesat la 13 decembrie 2012
- ^ a b c Rezervația științifică botanică “Polița cu Crini”, portal viziteazaneamt.ro accesat la 12 decembrie 2012
- ^ Jurnalul Consiliului de Miniștri nr.284/1941
- ^ Hotărârea Nr. 290 din 1971 a Consiliului Popular al Județului Neamț
- ^ Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 23 octombrie 2012
- ^ a b 13 As. Saxifrago cuneifoliae - Laricetum (Beldie 1967, Coldea 1991), 2.3.1.4. Asociațiile vegetale reprezentative din Masivul Ceahlău, 2.3.1. Flora Masivului Ceahlău, Subcap. 2.3 Descrierea mediului biologic, Cap. 2 Descriere, Planul de management al Parcului Național Ceahlău Arhivat în , la Wayback Machine. accesat la 13 decembrie 2012
- ^ a b Etajele de vegetație din Masivul Ceahlău, 2.3.1.3. Caracterizarea vegetației, 2.3.1. Flora Masivului Ceahlău, Subcap. 2.3 Descrierea mediului biologic, Cap. 2 Descriere, Planul de management al Parcului Național Ceahlău Arhivat în , la Wayback Machine. accesat la 13 decembrie 2012
- ^ a. Subunitatea Centrală înaltă, 2.2.3 Geomorfologie, Subcap 2.2 Cadrul Fizico-Geografic, Cap. 2 Descriere, Planul de management al Parcului Național Ceahlău Arhivat în , la Wayback Machine. accesat la 13 decembrie 2012
- ^ Dicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966
- ^ Larita, Larice, Zada, Crin (Larix decidua ssp. carpatica)
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Lectură suplimentară
- Planul de management al Parcului Național Ceahlău Arhivat în , la Wayback Machine., ceahlaupark.ro, accesat la 13 decembrie 2012
- Polițele cu crini din Ceahlău, G. Iacomi, Publiturism, București, 1983
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Parcul Național Ceahlău
- Lista rezervațiilor naturale din județul Neamț
- Listă de rezervații naturale din România
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
