Gheorghe T. Kirileanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Logo of the Romanian Academy.png Membru de onoare al Academiei Române
Gheorghe Teodorescu Kirileanu
Date personale
Născut13 martie 1872
Holda
Decedat (88 de ani)
Piatra-Neamț
PărințiGrigore și Ioana Chirileanu
Naționalitate România
Ocupațiemagistrat, bibliotecar, editor, folclorist, bibliofil
Activitate
EducațieUniversitatea din Iași

Gheorghe Teodorescu Kirileanu (n. 13 martie 1872, Holda, Județul Neamț, azi județul Suceava- d. 13 noiembrie 1960, Piatra-Neamț) a fost un cărturar, bibliofil, folclorist și editor român, membru de onoare (din 1948) al Academiei Române.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Gheorghe Kirileanu s-a născut în familia lui Grigore și a Ioanei Chirileanu, tatăl fiind mai întîi lucrător la pădure, iar apoi pădurar și destoinic vînător de urși.[2] A început studiile primare la Școala din Broșteni (1879)[3] și le-a continuat la Școala nr. 1 din Fălticeni[3]. Cursuri gimnaziale la Fălticeni[3]. Studiile le-a făcut sub patronimicul Teodorescu (după bunicul de pe mamă, preotul Teodor Ioanovici).

Portretul lui Grigore Chirileanu - de Octav Băncilă (1912)

În 1886 pleacă la Iași pentru a participa la un concurs de burse la seminarul Veniamin Costachi[3]. Urmează Școala de cântăreți bisericești la Piatra Neamț[3]. A absolvit apoi la Iași, Școala Normală „Vasile Lupu” [3] (1891) și cursul superior al Liceului Particular „Institutele-Unite” (1895). Timp de 1 an a frecventat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din Iași[3]. A urmat apoi Facultatea de Drept între anii 1896-1900[3]. În anii studenției a adăugat și numele de familie al tatălui (Grigore Chirileanu). Din 1935 s-a stabilit la Piatra-Neamț[3], în casa anume construită, pentru el și biblioteca sa, pe str. Ștefan cel Mare nr. 25 (astăzi - 27). La 24 februarie 1956 a donat orașului Piatra Neamț biblioteca sa de circa 30.000 de volume, cu publicații dintre anii 1630-1960. Colecția de manuscrise a fost donată Bibliotecii Academiei Române, prin mijlocirea viitorului director Gabriel Ștrempel.

Cariera[modificare | modificare sursă]

În timpul studiilor a funcționat ca secretar al Consiliului inspectorilor școlari și custode la Biblioteca Universitară din Iași (1897-1900)[3]. După obținerea licenței în drept a lucrat ca magistrat la Iași apoi la Broșteni[3].

A atras atenția asupra risipirii manuscriselor lui Creangă, la zece ani după trecerea acestuia în veșnicie. La îndemnul lui Titu Maiorescu, a devenit, din 1906, cel mai important și longeviv editor al scrierilor lui Ion Creangă. A fost, de asemenea, unul din primii editori ai scrierilor politice ale lui Eminescu (1905).

În 1906 a intrat în serviciul Casei Regale, unde a primit răspunderea corespondenței în limba română și a petițiilor către suverani. Din 1909 a devenit și bibliotecar al Palatului Regal, precum și colaborator apropiat al Prințului Barbu Știrbey. A fost înlăturat din post în 1930, la urcarea pe tron a lui Carol al II-lea .

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Proprietatea minelor. Teză de licență în Drept. Iași, Facultatea de Drept, 1900, 72 p.
  • Cartea țăranului român (în colaborare cu înv. Constantin Brudariu). București, Casa Școalelor, 1901; 340 + 4 p.
  • Descrierea moșiei regale Broșteni, județul Suceava. București, Carol Gobl, 1906, 148 p + f.h.
  • Cercetări asupra hranei țăranului (în colaborare cu prof. dr. G. Proca). București, Imprimeria Statului, 1907; 47 p. Extras.
  • M. Eminescu, Icoane vechi și icoane nouă ("Timpul", decembrie 1877). Republicate cu prilejul comemorării a 20 de ani de la moartea scriitorului de [G. T.] K[irileanu]. Vălenii de Munte, 1909, 48 p.
  • G. T. Kirileanu. Corespondență. Ediție îngrijită, note, tabel cronologic, bibliografie și indici de Mircea Handoca. București, Minerva, 1977, XIV+711 p.
  • G. T. Kirileanu. Scrieri. Vol. 1. Ediție îngrijită, studiu introductiv, note și indici de Constantin Bostan. București, Minerva, 1989; L + 437 p.
  • G. T. Kirileanu. Scrieri. Vol. 2. Ediție îngrijită, note, omenatrii și bibliografie de Constantin Bostan. București, Minerva, 1997; 459 p.
  • G. T. Kirileanu. Sub Trei regi și trei dictaturi. Aminitiri, jurna și epistolar. Vol. 1: 1872-1916. Ediție îngrijită, cuvânt înainte, note și bibliografie de Constantin Bostan. Piatra-Neamț, Crigarux, 2004.
Ediții
  • M. Eminescu. Scrieri politice și literare. Manuscrise inedite și culegeri din ziare și reviste. Vol. 1 (1870-1877). Ediție critică [de I. Scurtu și G. T. Kirileanu]. București, Minerva, 1905, XXXVI + 451 p.
  • I. Creangă. Opere complete. Cu o prefață [de Gh. T. Kirileanu și Ilarie Chendi] și un indice [de Al. Vasiliu și Gh. T. Kirileanu]. Ediție nouă revăzută, București, Minerva, 1906; XV + 447 p. [Au urmat ediții în: 1909, 1915, 1916, 1928, 1932, 1934...]
  • Ion Creangă. Opere. Ediție critică cu note, variante și glosar de G. T. Kirileanu. București, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", 1939; 351 p. + 27 f.pl.
  • Ion Creangă. Pagini alese. Ediție îngrijită de G. T. Kirileanu. Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. București, ESPLA, 1959; XIII + 304 p.
  • Ion Creangă. Amintiri, povești, povestiri. Ediție îngrijită de G. T. Kirileanu. Prefață de Al. Piru. București, ESPLA, 1960, XIV + 298 p.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent, Academia Română
  2. ^ web.archive.org: G.T. Kirileanu, 30.000 de volume pentru Piatra Neamț - de Ioan Amironoaie, din 23 februarie 2006, accesat 25 martie 2017.
  3. ^ a b c d e f g h i j k Ante, 2006, p.160

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • O antologie a literaturii nemțene, Laurian Ante, Ed. Mușatinia, Roman, 2006, p. 160-161

Lectură suplimentară

  • Constantin Bostan, Valentin Ciucă. Gh. Theodorescu-Kirileanu. Contribuții documentare. Piatra-Neamț, 1970.
  • Scrisori către Artur Gorovei. Ediție îngrijită și introducere de Maria Luiza Ungureanu. București, Minerva, 1970.
  • Iordan Datcu, Sabina C. Stroescu. Dicționarul folcloriștilor. Folclorul literar românesc. București, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1979; pp. 253-255.
  • G. T. Kirileanu sau viața ca o carte. Mărturii inedite. Ediție îngrijită și cuvânt înainte de Constantin Bostan. București, Ed. Eminescu, 1985.
  • Săndulescu, Al. (), Întoarcere în timp: memorialiști români, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, București: Editura Muzeul Național al Literaturii Române, pp. 282–289 
  • Dicționarul oamenilor de seamă din județul Neamț: de la Grigore Ureche până în zilele noastre, Constantin Pangrati, Editura Crigarux, Piatra Neamț, 1999
  • Un dicționar al literaturii din județul Neamț de la copiști la suprarealiști, secolul al XV-lea - 2012, Tomșa Constantin, Ed. Cetatea Doamnei&Crigarux, Piatra Neamț, 2014
  • Personalități ale culturii din județul Neamț, Tomșa Constantin, Ed. Crigarux și Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2014

Legături externe[modificare | modificare sursă]