Discuție Utilizator:Mihai Andrei/2018

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Întrebare[modificare sursă]

Bună ziua,

V-aș ruga dacă puteți și dacă sunteți de acord, să-mi trimiteți o adresă de e-mail (se poate fără nici o problemă și temporară). Nu v-aș fi solicitat așa ceva, dar prin interfața Wiki mesajele mele am obsevat că nu ajung nicăieri. --Accipiter Q. Gentilis(D) 5 ianuarie 2018 16:42 (EET)[răspunde]

Done.--Accipiter Q. Gentilis(D) 8 ianuarie 2018 00:48 (EET)[răspunde]

Place Fișier:Smile-flag Romania.gif baubau? Asybaris aport 2 februarie 2018 20:20 (EET)[răspunde]

Notre Dame de Sion[modificare sursă]

Bună seara. Mă bucur că ați apreciat articolul despre Surorile de Notre Dame din Banat. Mi-am aruncat ochii și peste articolul umbrelă și am ajuns la liceele Notre Dame de Sion. În cursul documentării am rămas cu impresia că acestea sunt altă congregație față de „Die Armen...”. Sunteți amabil să verificați toate aceste articole și, dacă e cazul, să faceți precizări? Eu acum mă ocup exclusiv de Timișoara. --Turbojet  11 februarie 2018 20:17 (EET)[răspunde]

În România liceele Notre Dame au fost ale surorilor din Congregatio Pauperum Sororum Scholasticarum Dominae Nostrae (Arme Schulschwestern). În Turcia liceul en:Lycée Notre Dame de Sion Istanbul este al altor surori, mai precis al surorilor vincentine (cele care apar în filmele cu Louis de Funès, ca de exemplu sora Clotilde: [1]). Informațiile sunt așadar corecte. Aici încă o secvență cu surorile vincentine, pentru descrețit frunțile: [2]. --Mihai Andrei (discuție) 14 februarie 2018 12:53 (EET)[răspunde]
Da, am văzut filmul. :) Ce voiam eu să spun este dacă trimiterile de la una la alta sunt potrivite, deoarece „seamănă, dar nu răsare”. Dacă ziceți că da, rămâne așa. --Turbojet  15 februarie 2018 18:33 (EET)[răspunde]

De ce ați eliminat referirea la activitatea de educație în limba maghiară a Antoninei De Gerando și i-ați modificat și naționalitatea? Textul devine astfel ambiguu în privința limbii folosite în educația feminină. --Donarius (discuție) 15 februarie 2018 14:05 (EET)[răspunde]

Educația este educație. Dar dacă insistați, pot fi precizate limbile. Fetele erau instruite și în franceză și germană, că doar era Belle Epoque. --Mihai Andrei (discuție) 15 februarie 2018 14:08 (EET)[răspunde]
Nu e vorba că insist eu, dar orașul Cluj aparține astfel României și cineva ar putea crede, în lipsa precizării limbii, că educația ar fi putut fi efectuată inclusiv în limba română, ceea ce nu-i cazul. --Donarius (discuție) 15 februarie 2018 14:13 (EET)[răspunde]
Toată lumea știe că Transilvania a fost în Austro-Ungaria până în 1918. Dar, cum spuneam, vă rog să precizați dacă credeți că e necesar. --Mihai Andrei (discuție) 15 februarie 2018 14:20 (EET)[răspunde]
Nu toată lumea știe, iar un sondaj stradal printre cetățenii de rând ar da rezultate hilare. Eu nu adaug, am adăugat odată și mi s-a șters. Normal ar fi ca precizarea să fie readusă de cel care a șters-o. --Donarius (discuție) 15 februarie 2018 14:25 (EET)[răspunde]
Domnule Donarius, dacă aș considera formularea „una dintre fondatoarele educației feminine maghiare din Transilvania” drept bună, n-aș pregeta să o pun la loc. Din păcate nu mi se pare o formulare bună. Ca să vă convingeți, nu pot spune că surorile Notre Dame de Sion au fost fondatoarele educației românești din Galați, cu referire la Institutul „Notre Dame de Sion” din Galați. --Mihai Andrei (discuție) 15 februarie 2018 14:30 (EET)[răspunde]
Puteți să puneți precizarea într-un alt loc, dacă nu vă convine în definiție, și în forma care vi se pare mai inspirată, dar ea ar trebui să existe. E utilă. Formularea probabil nefericită din definiție este preluată de pe Wikipedia în limba maghiară și eu personal nu-i văd nicio latură șovină, dacă asta v-a speriat. --Donarius (discuție) 15 februarie 2018 14:36 (EET)[răspunde]
Okay. Nu, nu m-am speriat. Am să mă gândesc la o soluție optimă. Oricum, vă mulțumesc pentru inițierea și scrierea articolului. --Mihai Andrei (discuție) 15 februarie 2018 14:39 (EET)[răspunde]
"o pedagogă, scriitoare și traducătoare franceză[, cu ascendență parțială maghiară]"--Accipiter Q. Gentilis(D) 15 februarie 2018 22:12 (EET) P.S. Ascendența spaniolă și italiană din partea tatălui, ar putea fi omisă.[răspunde]

Bild zum Wikipedia Eintrag von Nicu Caranica hinzufügen bitte[modificare sursă]

Hallo,

im Eintrag zu Nicu Caranica gibt es bislang kein Bild. Ich habe von meiner Mutter (Dr Michaela Caranica Fulea) ein Bild aus Familienbesitz erhalten das als public commons veröffentlicht werden kann. Die Rechte lagen bei uns. Es stammt aus Familienbesitz und darf uneingeschränkt benutzt werden.

Das Bild ist hier: https://imgur.com/a/OUtPc

Ich kann es leider nicht im Artikel - Nicu Caranica - einfügen und bekam die Meldung mich an einem Administrator zu wenden was ich hiermit tue.

Mit freundlichen Grüßen,

(i can write this in English too, also Romanian although my Romanian is very underdeveloped) Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Woodstocktc (discuție • contribuții).

Vielen Dank für Ihre Anfrage. Sie können sehr gerne das Bild auf Wikipedia hochladen, indem Sie auf "Trimite fișier" unter "Trusa de unelte" draufklicken. Sie finden diese Option auf der Seite der rumänischen Wikipedia, links auf Ihrem Bildschirm. Viele Grüße, --Mihai Andrei (discuție) 1 martie 2018 17:51 (EET)[răspunde]
Herzlichen Dank, es hat geklappt ! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Woodstocktc (discuție • contribuții).
Aveți mesaje noi
Aveți mesaje noi
Bună ziua, Mihai Andrei. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Sîmbotin.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

Să aveți Sărbători Pascale liniștite, pline de căldură sufletească și de mulțumire ! --Accipiter Q. Gentilis(D) 8 aprilie 2018 11:22 (EEST)[răspunde]

Catedrala Westminster[modificare sursă]

N-ar fi mai corectă redenumirea articolului Westminster Cathedral în Catedrala Westminster? --Donarius (discuție) 22 aprilie 2018 18:59 (EEST)[răspunde]

Problema este riscul de confuzie între „Catedrala Westminster” (actualmente Westminster Abbey) și „Catedrala Westminster” (Westminster Cathedral). --Mihai Andrei (discuție) 22 aprilie 2018 19:02 (EEST)[răspunde]
Atunci poate faceți un articol de dezambiguizare intitulat Catedrala Westminster cu trimitere către cele două biserici. --Donarius (discuție) 22 aprilie 2018 19:07 (EEST)[răspunde]
Presupun că utilizatorul obișnuit caută Westminster Abbey, de aceea am lăsat redirectul de la Catedrala Westminster așa cum era (spre Westminster Abbey). Mi se pare suficient că la Westminster Abbey se precizează că există și Westminster Cathedral (catolică). Dacă credeți că sunt necesare precizări sau dezambiguizări suplimentare, vă rog să le faceți. --Mihai Andrei (discuție) 22 aprilie 2018 19:10 (EEST)[răspunde]

Bună seara, cei care au fondat satul Oituz, Constanța nu sunt chiar ceangăi, ci mai degrabă o amestecătură între ceangăi (non-români) și secuii care s-au suprapus peste ei. Am surse, dar nu pot chiar acum să scriu din lipsa timpului.--DieselEngineRO (discuție) 25 aprilie 2018 19:31 (EEST)[răspunde]

Completarea va fi oricând binevenită. --Mihai Andrei (discuție) 25 aprilie 2018 19:33 (EEST) PS. Vă sfătuiesc să nu polemizați, ci să aduceți cu onestitate completările pe care le aveți de adus.[răspunde]
Nu am dorit să fac asta, doar îmi este o lehamite groaznică să văd atâtea conflicte între oameni doar ca să dovedească nu știu ce apartenență a unei populații.--DieselEngineRO (discuție) 25 aprilie 2018 19:40 (EEST)[răspunde]
Vă înțeleg. Ca să vă fac curaj, vă îndemn să vă folosiți energia, talentul și știința nu contra unor dușmani imaginari, ci pentru cauza în sine. Adică obiectiv, sine ira et studio. --Mihai Andrei (discuție) 25 aprilie 2018 19:47 (EEST)[răspunde]

Vezi ca am facut un ciot si nu prea le pricep cu preparandiile de la Nasaud. Poate-mi faci si tu hatârul sa corectezi prostiile mele de acolo. Merci. Asybarisaport 28 aprilie 2018 16:52 (EEST)[răspunde]

M-am uitat. N-am găsit nimic greșit. Felicitări pentru articol. --Mihai Andrei (discuție) 29 aprilie 2018 13:05 (EEST)[răspunde]

Aladár Szoboszlay[modificare sursă]

Am corectat niște informații pe pagina Aladár Szoboszlay. Nici o dată nu a fost numit ca preot paroh, numai ca preot simplu sub un preot paroh (acesta are numele "caplan" sau ceva asemănător). Nu a fost descoperit locul de înmormântare, doar s-au făcut săpături în 3 locuri, dar fără succes. Miercuri se va continua căutarea mormintelor, dar încă nu se știe nimic sigur. Ákos (discuție) 14 mai 2018 10:58 (EEST)[răspunde]

Vă mulțumesc pentru informații. Am rugămintea să corectați greșeala de ortografie de pe harta pe care ați încărcat-o aici File:Szoboszlay Aladár, szervezkedés térképe.jpg. Corect este "Localitățile din RPR în care Partidul Muncitoresc Creștin a avut membri" (cu un singur -i, similar cu substantivul "oameni"). Membri se scrie articulat cu doi -i prin simetrie cu oameni. Multe salutări, --Mihai Andrei (discuție) 14 mai 2018 12:24 (EEST)[răspunde]
Harta respectivă este dintr-o carte scrisă despre Aladár Szoboszlay, nu prea am cum să corectez ceea ce scrie pe imaginea scanată. Ákos (discuție) 14 mai 2018 15:59 (EEST)[răspunde]
Am corectat eu și am încărcat o nouă versiune a fișierului. Probabil că va dura puțin până când noua versiune va fi preluată în ilustrarea articolului. --Mihai Andrei (discuție) 14 mai 2018 17:10 (EEST)[răspunde]

Bună ziua,
Poate terminați traducerea la articolul Spitalul Mizericordienilor din Timișoara (a trecut un an...). Mi-am zis că nu e bine să șterg pur și simplu pasajele netraduse.
Numai bine, --Bătrânul (discuție) 30 mai 2018 10:17 (EEST)[răspunde]

Mulțumesc pentru aducerea aminte. M-aș bucura dacă ați pune o infocasetă la Spitalul Mizericordienilor din Timișoara. --Mihai Andrei (discuție) 30 mai 2018 15:51 (EEST)[răspunde]
Am pus. Nu știu dacă e cea mai potrivită, dar poate fi dezvoltată. --Bătrânul (discuție) 30 mai 2018 16:53 (EEST)[răspunde]

Ilcuș sau Ilcușu[modificare sursă]

thumb|Monografia comunei Rășinari, 1915 Nu vreau să fiu cârcotaș, dar de unde ați scos-o că îl chema Ilcuș și nu Ilcușu? În toate Monitoarele Oficiale pe care le-am consultat apare Ilcușu în decretele de înălțare în grad sau de decorare, deci e exclus să fie o greșeală de tipar. --Donarius (discuție) 2 iunie 2018 22:23 (EEST)[răspunde]

Mă gândesc că poate pronunția să fie Ilcuș, dar numele spare scris Ilcușu. --Donarius (discuție) 2 iunie 2018 22:23 (EEST)[răspunde]
Până și MAPN îi scrie numele tot Ilcușu (http://www.mapn.ro/fotodb/ministrii/64_G), deci cum ați dedus că-l cheamă Ilcuș? --Donarius (discuție) 2 iunie 2018 22:26 (EEST)[răspunde]
Mormântul familiei Ilcuș este lângă cel al bunicilor mei, în cimitirul din Rășinari. Cunoscând familia respectivă atât de bine, mi se pare cu atât mai deranjant să i se schimbe numele din pix funcționăresc. --Mihai Andrei (discuție) 2 iunie 2018 22:27 (EEST) PS. V-am indicat surse istoriografice în discuția aferentă articolului. Cât despre scrierea greșită a numelui său pe pagina MApN, ce să zic? O fi fost făcută de colaboratorii apropiați ai doamnei Dăncilă, presupun. --Mihai Andrei (discuție) 2 iunie 2018 22:30 (EEST)[răspunde]
Păi, ce facem atunci cu decretele regale din vremea lui Carol și Mihai care-l scriu fără excepție doar Ilcușu? Vă pot indica patru decrete diferite din ani diferiți în care apare Ilcușu. Dvs. îmi arătați un mormânt al familiei. Ăla putea fi inscripționat de oricine fără consultarea actelor de stare civilă. --Donarius (discuție) 2 iunie 2018 22:32 (EEST)[răspunde]
Hai, că-i bună! Adică familia îi scrie greșit numele pe mormânt, dar funcționarii de la București cunosc adevăratul nume... --Mihai Andrei (discuție) 2 iunie 2018 22:38 (EEST)[răspunde]
Actele militare de propunere pentru înălțarea în grad și pentru decorare sunt făcute pe baza unui dosar unde sunt atașate actele de stare civilă. Pe de altă parte, când am cerut inscripționarea unei plăci de mormânt, gravorul mi-a mâncat o literă și numele de pe placă a rămas greșit. Ce vi se pare atât de extraordinar? Dvs. nu trăiți în România? --Donarius (discuție) 2 iunie 2018 22:42 (EEST)[răspunde]
Domnule, chiar nu vreți să pricepeți că este una familiile de vază din Rășinari? Nu vă interesează istoriografia, Ion Ioanid, cardinalul Alexandru Todea (colegul său de celulă), și-i tot dați înainte cu varianta greșită. --Mihai Andrei (discuție) 2 iunie 2018 22:47 (EEST)[răspunde]
Nu am nicio încredere în Ioanid, Todea sau rude, ci în acte oficiale sau înscrisuri personale. Un act oficial sau un document olograf ar fi singurul care poate oferi răspuns la această chestiune. @Macreanu Iulian: Puteți să ajutați cu un act militar care să ajute la elucidarea problemei? --Donarius (discuție) 2 iunie 2018 22:57 (EEST)[răspunde]
Donarius... nu vi se pare ca exagerati cu astfel de apostrofari ca Dvs. nu trăiți în România?. Da ce are domnule Romania? E plina de căcat, de va exprimati asa? Bateti-va cu argumente nu cu astfel de insinuari la limita atacului la persoana. Asybarisaport 2 iunie 2018 22:49 (EEST)[răspunde]
Nu exagerez, dle. Când mi se spune „Hai, că-i bună!” când contest textul de pe o placă de mormânt, evident că mă deranjează. Eu trăiesc în România și mă confrunt zilnic cu nume scrise în bătaie de joc. Singurul care contează e numele din actul de identitate sau din documentele juridice (de la procură până la decizie judecătorească). Atât. --Donarius (discuție) 2 iunie 2018 22:57 (EEST)[răspunde]
Wikipedia se bazează pe surse verificabile. Ca enciclopedist, ar trebui să vă facă plăcere lectura cărților, nu doar lectura actelor de identitate. Iar Închisoarea noastră cea de toate zilele este într-adevăr un volum de căpătâi. Cât privește modul dvs. de argumentație, el nu este corect. Am adus în sprijinul numelui Ilcuș surse verificabile. --Mihai Andrei (discuție) 2 iunie 2018 23:03 (EEST)[răspunde]
Decretele regale nu ar fi surse verificabile? Sunt mai importante scrierile unor indivizi bazate pe propria memorie? --Donarius (discuție) 2 iunie 2018 23:12 (EEST)[răspunde]
Discuția aceasta devine o mostră de cum nu trebuie să decurgă lucrurile. V-am indicat cel puțin cinci surse serioase care îl scriu corect, v-am explicat motivele personale pentru care sunt sensibil la numele respectiv, lucruri pe care dumneavoastră le ignorați, numindu-i "indivizi" pe Ion Ioanid și pe cardinalul Todea. Nu sunt eu în măsură să vă judec, dar gâdiți-vă că scripta manent. --Mihai Andrei (discuție) 2 iunie 2018 23:21 (EEST)[răspunde]
Nu am înțeles aluzia cu judecatul. E o amenințare voalată că mă veți reclama pe undeva? În altă ordine, am înțeles că există în Rășinari o stradă care poartă numele generalului. Puteți să-mi spuneți cum se numește ea? --Donarius (discuție) 2 iunie 2018 23:25 (EEST)[răspunde]
Vă judecă posteritatea, domnule. Iar judecata aceea este mai exigentă decât cea a tribunalului. Dacă-l numiți pe Ion Ioanid „individ”, veți ajunge tovarăș cu Vișinescu. Nu tovarăș de celulă, ci tovarăș de idei. --Mihai Andrei (discuție) 2 iunie 2018 23:31 (EEST)[răspunde]
Exagerați. Nu sunt eu atât de important. Cuvântul „individ” este sinonim cu cel de persoană și nu are niciun sens peiorativ. Nu i-am coborât meritele, dar nici nu l-am înălțat pe un piedestal. --Donarius (discuție) 2 iunie 2018 23:35 (EEST)[răspunde]
Cand spuneti unei om INDIVID intr-un context ca cel folosit aici - e peiorativ. Lasati-o moarta! Asybarisaport 3 iunie 2018 00:06 (EEST)[răspunde]
Nu aveți dreptate. Nu am folosit sensul peiorativ în cazurile respective. Oricum, paralela cu Vișinescu e mult mai jignitoare decât posibilul sens peiorativ al cuvântului „individ”. --Donarius (discuție) 3 iunie 2018 00:10 (EEST)[răspunde]
Ma rog... vad ca l-ati luat pe NU in brate de la inceputul discutiei. Va spun trei oameni care-i treaba si dv tot NU. Faceti ce vreti, eu am incheiat acum participarea la discutie. Asybarisaport 3 iunie 2018 00:13 (EEST)[răspunde]
Norocul nostru ca avem de unde lua lumina. Ba de peste gârla aia mare, ba de la aia ce au provocat holocaustul planetar, ba de la aia care in deceniul al saselea au decimat fara sa clipeasca 3.000.000 de algerieni. Generatiile care au facut treburile alea inca mai fiinteaza pe roca asta numita Pamant si dau lectii altora ca ei scriaza bine. Asybarisaport 2 iunie 2018 23:06 (EEST)[răspunde]
Urmare la solicitarea lui Donarius:
  • în Anuarele Oficiale ale Armatei apare invariabil ca Ioan Ilcușu
  • personal, eu cred că lucrurile au sta cam așa: numele lui real era Ioan Ilcuș, dar când a intrat în Armata României, din indiferent ce motiv (intenție, eroare etc.), a fost luat în evidență cu numele de Ilcușu. Eu înclin mai degrabă să cred că a fost decizie asumată deliberat de el, pentru că dacă era o eroare avea tot timpul din lume să o corecteze. A folosit (sau s-a folosit de) numele de Ilcușu pe toată perioada vieții, inclusiv când a fost demnitar și a semnat acte oficiale. De ce a făcut asta? El știe. Probabil a considerat că numele lui se apropia astfel de numele regățene care se termină în „u”.
  • din punct de vedere al Wikipedia el este notabil pentru ce a făcut sub numele (sau pseudonimul dacă vrem) de Ilcușu, așa cum Ioan Dragalina a rămas cunoscut sub acest nume și nu sub numele de Drăgălina, cel real. Propunerea mea ar fi ca fraza inițială a articolului să fie reformulată ceva de genul „Ioan Ilcușu, pe numele lui real Ioan Ilcuș a fost ....” --Macreanu Iulian (discuție) 3 iunie 2018 07:48 (EEST)[răspunde]
@Macreanu Iulian: Vă mulțumesc pentru implicare. Puteți verifica data nașterii în Anuarele Armatei și completa, dacă există informații, primele repere ale activității sale militare? --Donarius (discuție) 3 iunie 2018 08:19 (EEST)[răspunde]

Religie Ilcuș[modificare sursă]

Ce religie avea familia Ilcuș? Ortodoxă sau greco-catolică? --Donarius (discuție) 3 iunie 2018 02:10 (EEST)[răspunde]

V-ați supărat atât de tare de nu mai doriți să răspundeți? --Donarius (discuție) 5 iunie 2018 07:37 (EEST)[răspunde]

Bună seara, v-aș putea trimite un e-mail?--Cumanul (discuție) 16 iunie 2018 23:45 (EEST)[răspunde]

Vă rog. --Mihai Andrei (discuție) 16 iunie 2018 23:46 (EEST)[răspunde]

Mușata și Margit[modificare sursă]

Din câte știu Margareta Mușat nu e tot una cu Losonczi Margit, așa cum e trecut aici, plus că este o diferență și de ani între cele două, etc. Mulți le confundă pentru că amândouă au fost ctitore de biserici (romano-catolice, excepție făcând Biserica Sfânta Treime din Siret care e ortodoxă, construită de Mușata).--Cumanul (discuție) 26 iunie 2018 13:20 (EEST)[răspunde]

Am corectat. --Mihai Andrei (discuție) 26 iunie 2018 14:33 (EEST)[răspunde]

Hramul bisericii Notre Dame din Timișoara[modificare sursă]

Articolul Biserica Notre Dame din Timișoara este din septembrie 2016. Hramul din surse anterioare: [3], [4], [5], [6], [7], spun că hramul este... Toate greșesc? --Turbojet  3 iulie 2018 23:52 (EEST)[răspunde]

Wikipedia în germană dă drept hram Nașterea Maicii Domnului. Dar se poate să fie celălalt hram. Am să revin la versiunea anterioară. --Mihai Andrei (discuție) 4 iulie 2018 00:07 (EEST)[răspunde]
de.wp nu citează nicio sursă.
Mira-m-aș să aibă același hram cu biserica ortodoxă din Küttl, la 8 septembrie. --Turbojet  4 iulie 2018 00:22 (EEST)[răspunde]
[8] --Mihai Andrei (discuție) 4 iulie 2018 00:24 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc pentru sursă, o pot cita și în altă parte. Deci trei biserici din Iosefin ar avea același hram? --Turbojet  4 iulie 2018 00:28 (EEST)[răspunde]
Biserica Romano-Catolică din Elisabetin, Timișoara are hramul Sfânta Inimă, iar cea catolică din Iosefin are hramul pe 8 septembrie, ca și cea ortodoxă. De altfel și Biserica greco-catolică din Fabric are același hram. --Mihai Andrei (discuție) 4 iulie 2018 00:36 (EEST)[răspunde]
Mulțumesc. Totuși, ar trebui lămurit cum e cu două hramuri. Din câte știu eu, pentru două hramuri în cadrul aceleiași confesiuni și aceleiași parohii trebuie două unități, cel puțin un paraclis. Cea din Bălcescu are alt hram, iar cele din Küttl și Fabric sunt fiecare de altă confesiune. --Turbojet  4 iulie 2018 00:46 (EEST)[răspunde]
Da, aceasta este și presupunerea mea: capela călugărițelor a avut unul din cele două hramuri, iar biserica, celălalt hram. --Mihai Andrei (discuție) 4 iulie 2018 00:49 (EEST)[răspunde]

Radu Moga Mânzat[modificare sursă]

Mulțumesc pentru categorie.
Nu este vorba de naționalitate, cetățenie sau etnie (aspecte care-i deranjează pe unii) ci de oamenii care s-au născut într-un loc (în acest caz Sibiu) și, după terminarea studiilor s-au stabilit (eventual au fost repartizați) undeva unde și-au petrecut restul vieții, iar aportul lor este acolo (în acest caz la Brad). Mi se pare normal ca o categorie să specifice asta, pentru a asigura căutarea celor ce „au sfințit” locul. MA a șters categoria. Simplu. Eficient. Nu am cuvinte, deoarece și eu sunt exact în aceeași situație. :) --Turbojet  8 iulie 2018 10:34 (EEST)[răspunde]

Așa este: oamenii se nasc, trăiesc și mor. Nașterea și moartea survin numai în câte o singură zi, dar restul zilelor sunt petrecute într-alt loc. Wikipediștii francezi și ruși, iar uneori și cei italieni sau portughezi, au categorii distincte pentru nașteri și decese după loc (țară, județ, oraș). Exemple: fr:Catégorie:Naissance en Roumanie par județ, fr:Catégorie:Décès en Roumanie par județ, ru:Категория:Родившиеся в Румынии, ru:Категория:Умершие в Румынии, it:Categoria:Nati in Romania, it:Categoria:Morti in Romania, pt:Categoria:Naturais da Romênia por distrito, pt:Categoria:Naturais da Romênia por localidade. La noi nu se știe clar dacă persoanele sunt clasificate în funcție de locul nașterii, al decesului sau al celui în care și-au desfășurat activitatea. --GEO (discuție) 8 iulie 2018 12:39 (EEST)[răspunde]
La enwiki, există și o categorie cu persoanele care și-au pierdut cetățenia. --GEO (discuție) 8 iulie 2018 12:49 (EEST)[răspunde]
Vă mulțumesc pentru înțelegere și vin cu o completare. Proiectul nostru, ca și viața de toate zilele, trebuie să împace idei, temeri, ba chiar ideologii contrare. De aceea este bine ca termenii să fie cât mai concreți, adică legați de lucruri verificabile. De aceea categorizarea unei personalități în funcție de un loc este soluția cea mai convenabilă („oameni din XY”). Dacă folosim etnonime, pășim pe terenuri gata minate de ideologiile din secolul al XIX-lea. Omul e om, pe când etnonimul are anumite conotații pe care nu trebuie să le despicăm în patru. Regula de aur rămâne valabilă pentru toate timpurile: ce ție nu-ți place, altuia nu-i face. Pentru naționaliștii maghiari din secolul al XIX-lea era limpede ca lumina zilei că românii, slovacii și germanii din Ungaria de atunci erau maghiari. Pentru cei în cauză - cel puțin pentru cei mai mulți din ei - era limpede ca lumina zilei că erau români, sași, slovaci ș.a.m.d. Wikipedia maghiară de la sfârșitul secolului al XIX-lea l-ar fi trecut cu tot dinadinsul pe Iuliu Maniu la categoria "maghiari din comitatul Sălaj", ceea ce i-ar fi făcut pe naționaliștii români să strige că nu-i adevărat. Și așa încep războaiele. În această ordine de idei trebuie să vedem că proiectul nostru este unul pacifist, care caută înțelegerea, nu conflictele. Iar primul pas în această direcție este folosirea unor categorii obiective și unanim acceptate. --Mihai Andrei (discuție) 8 iulie 2018 16:53 (EEST)[răspunde]
Înțeleg la ce v-ați gândit. Însă cererea de a nu mai pomeni etnia departe de a duce la înțelegere, dă oamenilor senzația că li se neagă dreptul de a fi ce sunt (de fapt dreptul la asociere). Unde a dus negarea din partea maghiarilor amintită de dv.? La trecerea Transilvaniei la România.
Știu că plutocrația din UE are nevoie de o masă amorfă de robi, dar există o butadă: într-un mediu uniform un factor inteligent n-are ce căuta. Aceasta va căuta să se diferențieze, pentru că obține avantaje față de semenii săi. De aia oamenii se grupează, diferențiindu-se după un criteriu sau altul: origine, etnie, religie, avere etc. Iar încercarea de a-i face „să se înțeleagă” este percepută ca un jaf: le ia speranța să o ducă mai bine decât ceilalți. Iar cel ce le cere „să se înțeleagă” va fi perceput drept cel ce-i jefuiește. --Turbojet  9 iulie 2018 00:51 (EEST)[răspunde]
Vă mărturisesc că sunt adept al construcției europene, iar aceasta nu de dragul vreunor plutocrați (materialiști), ci din admirație și obligație (ideală) față de Alcide De Gasperi, Robert Schuman și Konrad Adenauer. --Mihai Andrei (discuție) 9 iulie 2018 01:02 (EEST)[răspunde]
Teoretic nu ar fi nici o problemă ca în Categorie:Oameni din județul X să existe subcategorii precum Categorie:Români din județul X sau Categorie:Maghiari din județul X. Unde sunt câțiva, teoretic crearea subcategoriilor nu ar avea are sens, dar acolo unde sunt mai mulți, subcategoriile ar putea fi justificate cu condiția ca să fie și subcategorii ale etniei, recte ale categoriei [[:Categorie:[Etnia respectivă] din România]].--Accipiter Q. Gentilis(D) 9 iulie 2018 01:09 (EEST)[răspunde]
Prefer să-i am împreună la Categorie:Oameni din județul Bacău pe rabinul Mozes Rosen și pe actrița Maria Ploae, dar bineînțeles că pot fi împărțiți pe sexe, pe religii, pe etnii etc. Dacă există un câștig, atunci e în ordine. Dar dacă singurul motiv ar fi orgoliul de grup, atunci nu suntem departe de preistorie, chit că scriem la tastatură. Probabil că formularea „batem la tastatură” ar fi atunci chiar potrivită. --Mihai Andrei (discuție) 9 iulie 2018 01:22 (EEST)[răspunde]
Eu nu aș impune nici una dintre variante. Aș merge la liber pe categoria globală Categorie:Oameni din județul X, iar dacă cineva are chef să facă o subcategorie în mod justificat, atunci nu are decât, cu precizările de mai sus. Oricum discuția depășește cadrul unor simple opinii și pentru orice inițiativă individulă ar trebuie să continuați discuția într-un cadru mai larg.
Pe de altă parte dacă există în categorizarea lui Moses Rosen faptul că este evreu (și există), atunci o subcategorie de etnie suplimentară este cu adevărat inutilă.--Accipiter Q. Gentilis(D) 9 iulie 2018 01:40 (EEST) P.S. Într-o altă ordine de idei - ca și preferință personală, aș opta din start pentru Categorie:Oameni din județul/localitatea X. Este cel mai logic lucru să utilizezi o astfel de categorie, care ia în considerare criteriul geografic. Etnia este oricum relevată de altă categorie paralelă, care are legătură cu profesia, etc...[răspunde]
Protestul meu a fost determinat de modul în care s-a acționat. S-a șters o categorizare pe motiv că nu i-a plăcut (acesta nu este un motiv pe Wikipedia) și nu a fost înlocuită cu nimic. Iar asta s-a făcut pera „curajos”. A fost nevoie de intervenția altcuiva ca lucrurile să fie reparate. AM a recunoscut că a acționat susținând o idee politică (Adenauer etc.). Consider că a fost încălcat spiritul Wikipediei și că AM, ca administrator, a făcut rău Wikipediei. --Turbojet  9 iulie 2018 12:05 (EEST)[răspunde]
Echivalării proiectului european cu "plutocrația" care are nevoie de "robi" i-am răspuns că Adenauer, Schuman și De Gasperi n-au fost plutocrați, ci repere morale. Armonizarea categoriei Categorie:Români din județul Mehedinți cu d:Q8742028 nu a fost un moft de-al meu, ci o necesitate obiectivă. De altfel am adăugat și linkul spre de.wp, precum și alte îmbunătățiri. --Mihai Andrei (discuție) 9 iulie 2018 12:18 (EEST) PS. Ca să știți cum mi-a fost atrasă atenția asupra nevoii respective de armonizare, vă spun că am observat existența categoriei Categorie:Oameni din județul Vâlcea (vă rog să urmăriți istoricul categoriei, unde n-am schimbat o iotă). Inițiativa de armonizare cu Wikidata a fost a utilizatorului XXN, din anul 2015, aplicată din păcate în mod singular. --Mihai Andrei (discuție) 9 iulie 2018 12:41 (EEST)[răspunde]
Aceste „repere morale” predică „conceptele morale” care sunt utile plutocraților la un moment dat. Adică până când grupul țărilor din vestul Europei devine destul de puternic ca să preia controlul. Și aste binecunoscut că clerul se pliază pe comandamentele de moment. Spuneți-le evreilor să nu se mai declare evrei pentru a cere reparații și musulmanilor să nu se mai declare musulmani și să nu mai devasteze Franța și, mai nou, Germania. Dar această discuție nu-și are locul aici. O pun doar pentru a releva substratul (poate neperceput conștient, poate dorit să fie ascuns sub preș) al problemelor. --Turbojet  9 iulie 2018 12:44 (EEST)[răspunde]
Într-adevăr discuția excede întrebării dacă "People from X County" echivalează sau nu cu "Oameni din județul X". --Mihai Andrei (discuție) 9 iulie 2018 12:49 (EEST)[răspunde]

Francezi în România vs. Români de descendență franceză[modificare sursă]

Bună seara,
Ați redirecționat astăzi categoria Francezi în România către categoria Români de descendență franceză. Eu zic că sunt două noțiuni diferite. De exemplu, Ulysse de Marsillac nu poate fi considerat „român de descendență franceză”, el păstrându-și cetățenia franceză (fiind deci un „francez în România”, sau un „francez stabilit în România”). La fel André Lecomte du Noüy. În schimb Alexandru Davila, da, el este un român de descendență franceză, el fiind născut în România, dintr-un tată francez (Carol Davila și mamă română (Ana Davila). Propun păstrarea celor două categorii, distincte. Numai bine, --Bătrânul (discuție) 25 iulie 2018 22:09 (EEST)[răspunde]

Bună seara! Din partea mea putem păstra cele două categorii. Dezavantajul este acela că "francez în România" nu are categorie echivalentă la Wikidata. Cealaltă, "român de descendență franceză", are. Dar, cum spuneam, n-am nimic împotriva soluției de a merge pe două categorii, cu inconvenientul de rigoare. --Mihai Andrei (discuție) 25 iulie 2018 22:27 (EEST) PS. Dacă mă uit la mormântul lui Lecomte du Noüy, văd că este scris în românește, așa încât afirmația "român de descendență franceză" nu mi se pare categoric greșită. --Mihai Andrei (discuție) 25 iulie 2018 22:30 (EEST) PPS. În privința lui Ulysse de Marsillac am văzut că utilizatorii germani n-au avut probleme în a-l categoriza deopotrivă drept "Franzose" și "Rumäne". În definitiv au dreptate. --Mihai Andrei (discuție) 25 iulie 2018 22:40 (EEST)[răspunde]

Ale vieții valuri[modificare sursă]

Eu pe lângă omul acela chiar am trecut de vreo cîteva ori pe prin anii '90, atât în incinta Gării de Nord cât și pe undeva între Gara Basarab și fosta fabrică de bere Grivița (parcă ?). Era de fiecare dată înconjurat de copii ai străzii cu care discuta. L-am văzut și ziua, dar l-am întâlnit și noaptea. La vremea respectivă am crezut la început că e vreun fel de șef de-al aurolacilor, dar până la urmă m-au lămurit niște vânzătoare că e unul "cam ciudat" care tot încerca să facă ceva, "nu se știe ce" cu copii străzii.

Tipul e cu adevărat un mare om.--Accipiter Q. Gentilis(D) 8 octombrie 2018 21:57 (EEST)[răspunde]

Am mutat mesajele de aici la Discuție:Altarul de la Biertan.--Strainu (دسستي‎4 noiembrie 2018 00:43 (EET)[răspunde]

Mai există o biserică în Praga cu hramul Sf. Nicolae: en:St. Nicholas Church (Staré Město). Cum le separăm între ele? Mă gândeam să specificăm: Mala Strana și Stare Mesto, așa cum sunt cunoscute popular. --Donarius (discuție) 11 noiembrie 2018 19:51 (EET)[răspunde]

Mulțumesc! M-am ghidat după wikipedia franceză și după amintirile personale din Praga. Chestiunea va trebui rezolvată cel târziu în momentul în care vom avea două articole. Soluția preconizată de mine este „Biserica Sfântul Nicolae din Praga (Stare Mesto)” și „Biserica Sfântul Nicolae din Praga (Mala Strana)”. --Mihai Andrei (discuție) 11 noiembrie 2018 19:55 (EET)[răspunde]
De ce nu ar putea să fie varianta cu titlul vechi? Avem doar Biserica Romano-Catolică din Cioplea și văd că nu deranjează pe nimeni. --Donarius (discuție) 11 noiembrie 2018 20:02 (EET)[răspunde]
Poate să fie și varianta veche. Recunosc că văzând "Biserica Sf. Nicolae din Mala Strana" nu cred că cititorul se duce cu gândul la Praga (eu însumi, care sunt cât de cât familiarizat cu subiectul, am dificultăți în acest sens). --Mihai Andrei (discuție) 11 noiembrie 2018 20:05 (EET)[răspunde]
Aveți idee cum sunt alcătuite titlurile articolelor bisericilor cu același hram din Paris sau din Roma? Putem avea astfel un termen de comparație. --Donarius (discuție) 11 noiembrie 2018 20:11 (EET)[răspunde]
Soluția preconizată mai sus, cu evocarea orașului, iar în paranteză a cartierului, mi se pare cea mai informativă și nesusceptibilă de confuzii. --Mihai Andrei (discuție) 11 noiembrie 2018 20:13 (EET) PS. La Cioplea titlul se explică oarecum prin existența Cioplei ca așezare de sine stătătoare la momentul construcției. Cu toate acestea, sortarea nu mi se pare ideală. --Mihai Andrei (discuție) 11 noiembrie 2018 20:15 (EET)[răspunde]

Primul proprietar al ziarului a fost Aurel Popovici Barcianu, nu Daniel. Vedeți aici, pagina 16.--Silenzio (discuție) 29 noiembrie 2018 00:14 (EET)[răspunde]

Aveți dreptate. --Mihai Andrei (discuție) 29 noiembrie 2018 10:44 (EET)[răspunde]

Treceți, vă rog, prin articolele Bazilica Sfântul Andrei din Komárno și Coloana Sfintei Treimi din Komárno pentru a corecta eventualele greșeli. Mulțumesc. --Donarius (discuție) 5 decembrie 2018 23:16 (EET)[răspunde]

Cu plăcere, în zilele următoare. --Mihai Andrei (discuție) 5 decembrie 2018 23:18 (EET)[răspunde]

Marie Curie[modificare sursă]

Stimate coleg, as dori sa aflu motivul pentru care ați anulat modificarile efectuate la pagina Marie Curie. Acțiunea mea a venit ca urmare a discuțiilor purtate pe pagina Discuție:Pehblendă în care aspectele în cauză au fost clarificate (sper eu). Mulțumesc anticipat pentru argumentare. Cu respect, --Looz O. Mim (discuție) 9 decembrie 2018 18:24 (EET)[răspunde]

Am atins un buton greșit pe tastatura mobilă. Îmi cer scuze. --Mihai Andrei (discuție) 10 decembrie 2018 00:44 (EET)[răspunde]
Nici o problemă, mulțumesc pentru răspuns.--Looz O. Mim (discuție) 10 decembrie 2018 08:19 (EET)[răspunde]

În atenția dumneavoastră, Mihai Andrei[modificare sursă]

Eu cred că unui utilizator li s-a adus la cunoștință acest drept de utilizator al unuia care a fost și este blocat global (Web SourceContent, n.r) din ultimii 2 ani. Vă rog pe dvs. să elimine statutul de patrulă automată a acestui utilizator. A se vedea jurnalul blocărilor de la en.Wikipedia și intrările de la CentralAuth. 109.102.203.230 (discuție) 10 decembrie 2018 04:22 (EET)[răspunde]