Vasile Petri

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Vasile Petri
Pedagogul Vasile Petri.jpg
Vasile Petri
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Mocod, Nimigea, Bistrița-Năsăud, România Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani) Modificați la Wikidata
Năsăud, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiepedagogie Modificați la Wikidata

Vasile Petri (n. , Mocod, Nimigea, Bistrița-Năsăud, România – d. , Năsăud, Austro-Ungaria) a fost unul dintre cei mai distinși pedagogi români din Transilvania ce și-a derulat activitatea cu precădere la preparandia năsăudeană. A fost elevul lui Moise Panga[1] la Gimnaziul din Năsăud și a făcut studii pedagogice la Praga începând din anul 1853.[2] În perioada 1857 - 1860 a fost învățător la școala capitală din Năsăud, pentru ca la propunerea ministerului de la Viena să fie numit în anul 1860 ca prim profesor la Gimnaziul din Năsăud.[3] În anul 1870 a fost numit ca profesor ordinar la preparandia de stat din Deva timp de trei ani de zile.[3] S-a pensionat în anul 1873 și a fost ales ca director al școlilor grănicerești de pe lângă Regimentul I de Graniță de la Orlat cu sediul la Sibiu.[3] A îndeplinit această funcție până în anul 1875 când s-a retras din activitate și s-a mutat la Năsăud la reședința proprie.[3]

A scris manuale și îndreptare școlare:[4]

  • 1864 - Elementar sau Abecedariu;
  • 1872 - Scriptologia sau îndreptar la tractarea Abecedariului;
  • 1872 - Instrucțiuni privind tractarea cărților școlastice;
  • 1872 - Noul Abecedariu românesc;
  • 1872 - Legendar;
  • 1872 - Sistemul metric;
  • 1872 - Plan de lecțiuni și Legea de pensiune;
  • Foi pedagogice: Școala română și Școala practică.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Pentru activitatea sa pe tărâm școlar în perioada năsăudeană, mai vezi: N. Pop, Activitatea vicarilor greco-catolici din districtul Năsăudului, 1929, p. 86, 89, 96, 120, 123, 174, 204, 206 și 207(cu unele date eronate); N. Albu, Istoria școlilor..., p. 154; I. Pop, Situația..., p. 57; Virgil Șotropa, Istoria școlilor năsăudene, în "Transilvania", XXXIV, nr.3/1903, p.112-113
  2. ^ Moșul... pag. 201
  3. ^ a b c d e Moșul... pag. 202
  4. ^ Anunț deces... pag. 78

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]