Sari la conținut

Discuție Utilizator:Ewan

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 1 an de Accipiter Gentilis Q. în subiectul Vremurile...

Am închis sesiunea din greșeală , Am redeschis .N-am știut ce e aceea "sesiune".

Bun venit!

[modificare sursă]

Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veți avea multe nedumeriri și întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem și ce nu putem scrie în ele, etc. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsați aici) pe care vă recomandăm s-o citiți. De asemenea puteți să ne întrebați la Cafenea sau pe canalul IRC oficial (pentru detalii vezi Canal IRC). Nu vă fie teamă de greșeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii ați dori să contribuiți? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveți o pasiune aparte. Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie Ewan) în care să vă prezentați pe scurt dacă doriți.

Ca să vă semnați simplu — doar în paginile de discuții, nu și în articole — scrieți la sfârșitul mesajului patru tilde ~~~~ și Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură și dată.

Sperăm să contribuiți cu plăcere la acest proiect! --goliath 3 octombrie 2007 09:04 (EEST)Răspunde

Tel Aviv

[modificare sursă]

I removed the blacklisted link. New edits to the article can be saved now. --Jorunn 6 noiembrie 2007 01:47 (EET)Răspunde

Eugen Filotti

[modificare sursă]

La articolul Eugen Filotti mi-am permis să anulez două din modificările dumneavoastră recente. Românește se spune corect „să aibă”, nu „să aibe”. De asemenea codurile pentru categorii erau scrise corect, în particular comanda DEFAULTSORT funcționa cum trebuie și nu trebuia ștearsă. — AdiJapan  28 noiembrie 2007 08:52 (EET) Nu sunt eu acela.Ewan 15 decembrie 2007 11:19 (EET)Răspunde

Diacritice și ortografie

[modificare sursă]

Salut! Am văzut că lucrați la articolul Anorexia nervoasă și, deoarece am rămas impresionat de numărul de erori de scriere, țin să vă reamintesc că în limba română parantezele se scriu lipite de textul cuprins în ele și au câte un spațiu în afara lor. După punct, virgulă, punct și virgulă, două puncte, semnul exclamării, semnul întrebării se lasă câte un spațiu (deci și între propoziții). Între text și punct, virgulă punct și virgulă, două puncte, semnul exclamării, semnul întrebării nu se lasă nici un spațiu. Numele proprii se scriu cu majusculă.

Am văzut și că aveți zeci și zeci de modificări (vezi la Istoric). Uitați-vă la alte articole. La foarte puține veți întâlni această situație.

Vă recomand ca atunci când vă decideți să scrieți un articol, să îl concepeți întâi într-un editor de text, să îl completați și corectați și, când sunteți sigur că nu mai are greșeli, să îl introduceți in enciclopedie. Idealul ar fi să îl introduceți a doua zi, când recitindu-l, cu siguranță că veți mai găsi ceva de corectat, care v-a scăpat în ziua precedentă (diacritice, acorduri gramaticale).

Dacă doriți să modificați (perfecționați) un articol, vă recomand să-l copiați (din formatul modifică pagina, spre a nu pierde legăturile interne) într-un editor de text, și să faceți ce am prezentat mai sus, și să îl reintroduceți, înlocuind textul vechi.

Dacă, din motive de completări minore, lucrați direct pe articol, încercați să folositi butonul Arată previzualizare de fiecare dată după ce faceți o editare, pentru a vedea dacă rezultatul este cel dorit, operație ce o puteți repeta de un număr infinit de ori, și abia după ce sunteți mulțumit de aspect, să Salvati Pagina. În acest mod veți evita încărcarea istoricului paginii cu versiuni intermediare și veți permite celorlalți utilizatori să urmărească mai ușor modificările la articol.

Vă recomand să recitiți și Wikipedia:Cum scriu un articol, Wikipedia:Manual_de_stil și Wikipedia:Ce nu este Wikipedia.

Toate cele bune, --Miehs 14 decembrie 2007 08:48 (EET)Răspunde


Editor de text

[modificare sursă]

Salut! Editor de text este un termen generic, pentru că unii au Word for Windows, alții lucrează cu Mac. În general, diacriticele se pot introduce de la tastatura configurată pentru limba română. În caz că nu o puteți configura, ar mai fi varianta ca să lucrați în Word și să folosiți, la scriere, alte semne pentru ș, ț, ă (ex. $, &, #) pe care apoi să le înlocuiți pe toate odată, cu funcția "search and replace all" din Word. Pentru î și â se poate folosi tastatura americană, setată US International, în care se bate întâi ^ și apoi i sau a pentru a obține î și â (la fel bătând ` și apoi vocale apare à, è, ì, ò, ù, cu ' și vocale apare á, é, í, ó, ú, cu ":" apar ä, ë, ï, ö, ü.). Inportant mai este să respectați regula cu prantezele (spațiu în afară și lipite de textul dintre ele), spațiu după (, : ;), dar nu și între ele și textul dinainte. Vă urez spor la lucru și toate cele bune!--Miehs 15 decembrie 2007 02:20 (EET)

Lui Miehs OK. Am să încerc să fac cum spuneți. Vă mulțumesc . Ewan 15 decembrie 2007 11:25 (EET)Răspunde


Sărbători fericite

[modificare sursă]
Crăciun Fericit și un An Nou 2008 plin de bucurii !


Wars












Un Crăciun îmbelșugat 2007 și un An Nou 2008 fericit pentru dumneata și toți cei dragi dumitale ! Al dumitale, Wars 24 decembrie 2007 01:50 (EET)Răspunde


Sărbători fericite

[modificare sursă]

De asemenea ,vă doresc Sărbători fericite ,un An nou 2008 fericit si La Mulți Ani , felicitări la 18 ani de la revoluția din decembrie.Ewan 24 decembrie 2007 02:47 (EET)Răspunde

Socialiști evrei

[modificare sursă]

Ați introdus categoria de socialiști evrei. Este neclar dacă ați dorit o categorie care să se refere la socialiști din Israel (care sunt cei incluși în prezent în listă) sau socialiști evrei (indiferent de țara în care activează sau au activat). Afil 4 ianuarie 2008 05:32 (EET)Răspunde

Salut, bineînțeles că e vorba de socialiști ( ca de pilda Bruno Kreiski sau Leon Blum,conservatori (ca Disraeli ) si liberali evrei din orice țară , ca și în cazul listei comuniștilor evrei care include politicieni sau activiști din mai multe țări.Deocamdata am inclus pe cei de pe lista deputatilor israelieni originari din Romania.Nu am bineînțeles de gând să introduc pe toți deputații, fiindcă aceia sunt sute și nici nu prezintă interes, dar pot figura liderii socialiști sau liberali sau conservatori de frunte. Cele bune.Ewan 4 ianuarie 2008 05:42 (EET)Răspunde

Previzualizare

[modificare sursă]

Am observat că obișnuiți să salvați articolul la care lucrați în mod repetat la intervale scurte de timp, după modificări mici. Dacă doriți să vedeți ce efect au modificările nu este nevoie să salvați pagina, puteți folosi butonul de "previzualizare" și nu așa cum ați omis la pagina Jaffa. În acest mod veți evita încărcarea istoricului paginii cu versiuni intermediare și veți permite celorlalți utilizatori să urmărească mai ușor modificările la articol. Mulțumesc! GEO 19 ianuarie 2008 11:43 (EET) Mă scuzați, dar eu fac așa din cauza că se pierd cele scrise (inclusiv semnele diacritice pe care le adaug cu greu) în timpul intervenției inopinate ale administratorilor sau ale altor utilizatori, când trebuie să iau totul de la început.Cu respect,Ewan 19 ianuarie 2008 12:05 (EET) Și în asemenea situații poți primi , Doamne ferește, infarct.Ewan 19 ianuarie 2008 12:08 (EET)Răspunde

Nu înțeleg care ar fi problema. Apăsând butonul de previzualizare, informația nu se pierde, ci, tocmai, este păstrată pentru ca dumneavoastră să puteți corecta eventualele greșeli.--Andynomite 26 ianuarie 2008 19:55 (EET)Răspunde

Uite ca in timp ce scriam s-a sters totul, e adevarat - inainte de a apuca sa previzualizez - si a aparut inscriptia de la internet explorer : paginea si-a pierdut validitatea.?! a trebuit sa scriu totul iar.Ewan 8 februarie 2008 21:27 (EET) Ewan 8 februarie 2008 21:27 (EET)Răspunde

Bot

[modificare sursă]

Hi there. Do you know in what page can I request permission to run a bot? Thanks, 82.155.231.212 10 februarie 2008 03:41 (EET)Răspunde

Modificări în articole

[modificare sursă]

Domnule Ewan, mai întrebați-mă și pe mine când faceți o serie de modificări în lanț că nu sunt aici o muhaia. Ați făcut o serie de modificări de conținut și de formă la articolele despre politicienii israelieni de origine română. Dacă modificările de conținut nu mă deranjează (sunt chiar binevenite) cele de formă au fost făcute cam după ureche.

Eu știam cam ce articole am creat, toate articolele (toate) fiind create de mine cu text din abundență. Astfel, la jumătate dintre articole (nu știu pe ce criterii au fost selectate) ați modificat rezoluția imaginii de la 200 px la 150 px, în schimb la cealaltă jumătate ați păstrat dimensiunea de 200 px, creând o disarmonie deranjantă. A trebuit să reiau fiecare articol în parte. Mai consultați-mă și pe mine, eu fiind singurul care m-am zbătut să creez (am mai creat astăzi încă trei articole) articolele din seria respectivă. --Cezarika1 5 aprilie 2008 18:02 (EEST)Răspunde

Buna ziuă , domnule Cezarica . Îmi cer scuze pentru amestecul intempestiv și, fără intenție, nepoliticos . Într-adevăr nu toată lumea a reușit să creeze articole ca matale și în plus, să mai atașeze la nevoie si imaginile necesare .Aveți dreptate și cu faptul că s-a creat din cauza mea inegalitate între imagini. Am doar o singura remarcă (ma scuzați,cam lungă). Stiți că in enciclopedii există de obicei o ierarhie, justificată sau arbitrară, a portretelor persoanelor infățișate. Uneori chiar în mod exagerat - spre deosebire de Wikipedia unde practic orice articol poate fi insoțit de ilustrații sau portrete. În Enciclopedia Sovietică (care a avut și părțile ei bune, în afară de multe porcării binecunoscute ) dar cred că și în altele (Minerva, mi se pare) era o astfel de ierarhie - persoane absente,ignorate cu totul, persoane fără portret (de pildă unii compozitori considerați "decadenți" sau din exil , vai de capul lor), persoane cu portret mic ( să zicem compozitorul Kalinnikov, dar și Igor Stravinski - ceea ce era o porcărie) , persoane cu portret mijlociu (de pildă compozitorul Balakirev) și cu portrete mari cât pagina - de multe ori tablouri superbe pictate de pictori cunoscuți-(ca in cazul celor mai iluștri -al lui Ceaikovski sau Mussorgski). Era o logică în asta. În Wikipedia multe persoane de valoare - scriitori , artiști , savanți - ori nu au portret ori au portrete mici sau chiar de poastă calitate.(îmi inchipui că multe ori din cauza drepturilor de autor asupra imaginilor mai bune sau în general) . Nu cred că este drept ca deputații în parlamente - care sunt sute și mii în cursul anilor, sa aibă cele mai frumoase și mari portrete din enciclopedie, mai ales că o parte din ei, la noi mai ales in ultimele decenii, sunt cum știți, nu trebuie să vă învăț eu, oameni nu de cea mai grozavă calitate. Așa și unii deputați din Knesset, și unii miniștri , inclusiv originari din Romania - sunt persoane care s-au compromis in ochii publicului prin tot felul de delicte, activitatea lor parlamentară și politică sau purtarea lor publică a fost de râsul lumii sau rușinoasă sau in cel mai bun caz banală - unii au și zburat din parlament din pricina asta etc și din punct de vedere educativ și moral nu ar trebui sa aibă o reprezentare si o prezentare așa de măgulitoare în enciclopedie, oricât de infomativă și nepărtinitoare ar fi ea. Unii din deputați si miniștri au fost bineințeles oameni deosebiți, capabili sau conducători adevărați sau dacă nu au fost persoane "pozitive" , cel puțin au avut un rol mai important în istoria țarii, și e greu sa-i vezi puși la acelas nivel cu tot felul de pramatii sau persoane șterse care se bucură de privilegiul unor portrete supradimensionate și de calitate (nu numai la dumneavoastra,dar și la noi in Israel sau in alte câteva țări, daca nu mă înșel nu chiar în toate wikipediile ). Toate astea, cum se spune , cu tot respectul pentru aleșii poporului și pentru democrație. Nu știu dacă aveți soluție pentru asta, am înțeles că portretele acestea sunt standard -dar in cazul unora dimensiunile mari ale lor mi s-au părut strigătoare la cer, și nu e vorba aici de preferințe politice și nici de dispreț pentru meseria de politician. Dar nu trebuie uitat că și românii și israelienii au multe personalități care ar merita așa ceva cu adevărat. Îmi cer iertare încă o dată, dar asta a fost rațiunea care m-a făcut să mă amestec în așa hal. Trebuia să vă impărtășesc părerea și atât. (Am comis în câteva cazuri o crimă similară și pe Wikipedia ebraică, dar cred că acolo au lăsat modificarea așa cum am făcut-o, poate că mă înșel, nu am mai verificat peste tot) . Și așa trebuie să vă mulțumesc pentru ospitalitatea și paciența de a care ați dat dovadă. Cu stimă ,217.132.99.201 6 aprilie 2008 10:30 (EEST)Ewan 6 aprilie 2008 10:32 (EEST)Răspunde

Nu mi-o luați în nume de rău, dar am cerut să fiu consultat, pentru că de exemplu nu v-ați legat de nici un deputat provenind din Basarabia, ci numai de o parte din cei provenind din actuala Românie. În acest caz deduc ori că-i simpatizați pe aceia în mod deosebit (de au portrete mai mari decât cei provenind din Moldova sau din Ardeal) sau că pur și simplu nu ați știut că există și așa o serie de deputați. Eu am încercat să colaborez pe acea temă cu Leonard, dar el nu a fost interesat de subiect și cum nu am găsit nic un amator, am făcut-o după cum am crezut eu de cuviință. Motivul pentru care i-am băgat aici este strict legat de origine, neinteresându-mă dacă au avut un rol important sau pur și simplu au dormit în Knesset.
Am creat un articol și pentru singurul deputat român din Ucraina și dacă aflu că au existat în Rusia, Spania, Germania sau SUA, indiferent de ce origine etnică sunt, îi voi adăuga aici și pe aceia. Consider necesar crearea de articole și pe heWiki cu deputații evrei din Parlamentul Român. Bănuiesc că există însă. --Cezarika1 6 aprilie 2008 11:34 (EEST)Răspunde
Legat de dimensiuni, nu întotdeauna cineva important are și o poză pe măsură și viceversa. De exemplu la heWiki articolul אברהם גרנות are o poză mică (deși ar putea să fie mărită) cu unul dintre cei care au creat politica de colonizare agricolă a Palestinei și care este autorul politicii agricole a Israelului. Deci nu întotdeauna faptul că cineva are merite beneficiază de o foto mare, de aceea consider necesară o consultare între contributori pe temele comune. --Cezarika1 6 aprilie 2008 11:38 (EEST)Răspunde

Aveti dreptate ca la Wikipedia , spre deosebire de enciclopediile carti ,marimea pozelor e cam arbitrara, dar nu intotdeauna; e si dupa cum se pot obtine si sursa lor etc Matale stii mai bine , fiindca eu nu ma prea pricep la obtinerea de imagini - am copiat imagini de obicei de unde se putea mai usor si fara probleme de drepturi.

Adevarul e ca pe mine ma intereseaza mult locul de provenienta al persoanelor si contibutia fiecarei regiuni si localitati la patrimoniul cultural etc al lumii; De aceea am fost interesat de selectia de personalitati politice pe care ati facut-o dupa originea din Romania; dupa cate am vazut, si dl Leonard (Arye) tine mult, ca si mine , la mentionarea contributiilor celor originari din Romania Si eu am inceput ,din pacate, in ritm lent , sa compilez articole in ebraica despre cateva personalitati romanesti sau originare de pe teritoriul actual al Romaniei - ca Nicolae Labis, Grigore Ureche, Nicolae Milescu , Cristian Mungiu, Gheorghe Sarau .Pavel Chinezul, Georges Devereux etc si sper sa mai fac ; In legatura cu deputatii originari din Basarabia si Bucovina ei pur si simplu au venit majoritatea inainte de razboiul mondial sau in timpul lui si in general erau dintre "pionierii" constructiei tarii; insa nu acesta a fost criteriul dupa care i-am "pedepsit" pe unii (pana la urma vadca v-am pedepsit pe dumneata ca ai trebuit sa corectezi totul de la inceput); dupa ce am micsorat poza la deputatul Goldfarb care e maramuresean , dar dintre personalitatile mai problematice ,(de asemenea la Avraham Levenbraun si Avraham Shapira) am micsorat la altii ca sa fie de aceeasi marime cu el ; in schimb la personalitati care erau deosebit de importante si respectate , -indiferent de regiunea de unde sunt -am lasat cume era; totusi cred ca marimea pozei are un impact psihologic foarte mare; cand deschizi Wikipedia si te izbesti deodata de un portret mare sau mare de tot ,nu e ceva de neglijat - poate uneori avea chiar si un efect traumatic! daca persoana e de exemplu e un renumit spargator de banci, un renumit escroc ,sau calau sau un politician corupt, sau sa zicem dr Mengele , fara nici un fel de alte merite, etc etc (in istorie au mai fost si destule persoane foarte crude sau imorale dar care au mai avut si merite ) cred ca are si un efect educativ ; oricat ar fi enciclopedia de strict infomativa si nepartinitoare totusi nu se poate neglija efectul ei educativ, In orice caz , daca aveti uneori nevoie si de un sfat sau o informatie va stau desigur la dispozitie,asa cum am sa va consult si eu, cu voia dumitale, daca ma mai izbesc de dileme sau probleme in subiectele de interes comunEwan 6 aprilie 2008 20:20 (EEST)Răspunde

Mulțumesc de urare

[modificare sursă]

Mulțumesc de urare. Să dea Dumnezeu să aveți parte de tot ceea ce vă doriți. --Cezarika1 25 aprilie 2008 20:08 (EEST)Răspunde

Klezmer

[modificare sursă]

Salutare! Sunt pasionat de muzica Klezmer. Aș vrea să scriu un articol despre asta. Dacă crezi că mă poți ajuta într-un fel, contactează-mă. Sănătate, numai bine!--FeodorBezuhov | Discuție 25 aprilie 2008 20:40 (EEST)Răspunde

Sărbători fericite

[modificare sursă]
La miezul nopții,
Când clopotele bat,
Cu lumânări în mână,
Cu sufletul curat,
Să spunem împreună:
„Hristos a înviat!”
Vă doresc din suflet, sănătate, prosperitate și tot ce vă doriți!
 Firilăcroco  Mesaj 26 aprilie 2008 21:20 (EEST)Răspunde


Sărbători fericite

[modificare sursă]


Mulțumesc foarte mult și îți urez dumitale și celor dragi dumitale la fel. Apropo (adecă nu în limba noastră neaoșă, "And, by the way"), dumneata nu ești singurul timișorean care locuiește de cealaltă parte a Mării celei Mari. Doar că eu prin Marea cea Mare înțeleg Oceanul Atlantic. Mă alătur orișicând grupului virtual, "Timișoreni locuind peste mări și țări". Wars 28 aprilie 2008 03:50 (EEST)Răspunde

Oceanul era numit pe vremuri Balta cea Mare.Ewan 28 aprilie 2008 03:56 (EEST)Răspunde

Shalom!

[modificare sursă]

Bună seara! Am citit mesajul dvs. ce mi l-ați lăsat în pagina de discuții. Mă bucur c-ați remarcat contribuția mea, și aș vrea să vă încurajez să dezvoltați articolele alea. Eu dispun de informații sumare privind istoria și cultura evreilor. Dat fiind că dvs. sunteți mai avizat, vă invit cu toată inima să participați cu informații. O seară bună!--FeodorBezuhov | Discuție 28 aprilie 2008 23:39 (EEST)Răspunde

PS: Am terminat de completat căsuța de la Evreii sefarzi.--FeodorBezuhov | Discuție 28 aprilie 2008 23:40 (EEST)Răspunde

Întâlnire

[modificare sursă]

Bună seara Ewan,

Șlomit Kedem și eu vrem să organizăm o mică întâlnire la noi acasă și am vrut să te invit dar n-ai complectat adresă de email. Trimite-mi te rog un email prin wikipedia cu adresa ta de email ca să pot să fac cotactul. Toate bune. Leonard 25 mai 2008 20:41 (EEST)Răspunde

Mesaj

[modificare sursă]

Pe pagina ta de discuții, pe ebraică, ai un mesaj de la Ofer Kedem. Sper că va fi folositor. Toate bune. Leonard 25 iunie 2008 00:08 (EEST)Răspunde

Chava Alberstein

[modificare sursă]

Salut Ewan! A creat acum câteva zile articolul Chava Alberstein. E un articolaș de mici dimensiuni, dacă ai mai multe informații despre Chava, te invit să le pui în articol. Numai bine, sănătate!--Tudor | Discuție 2 iulie 2008 07:36 (EEST)Răspunde

Format cio-bio

[modificare sursă]

Ziua bună Ewan!

Am o nedumerire...pot să fac formatul {{Ciot-bio-Evreu}}? Daca vreau sa introduc formatul de ciot biografie la un scriitor evreu de limbă idiș care nu este din Israel, cum procedez? Introduc formatul de ciot-bio-naționalitatea de care aparține (germană, spre exemplu) ori creez un format {{Ciot-bio-Evreu}}?

În articolul Sholem Asch, care format de ciot-bio aș putea să-l introduc?

Mulțumesc anticipat!--Tudorτ 21 iulie 2008 14:52 (EEST)Răspunde

Scriitori idiș și israelieni

[modificare sursă]

Buna ziua Ewan!

Am inițiat toate articolele ce se refereau la scriitori idiș și israelieni, însă, momentan, sunt în fază de ciot. Dacă dispui de informații în direcția asta, poți să le completezi. Listele cu scriitori le gasești aici (idiș) și aici (Israel).

Un articol l-am redactat cu pasiune, și anume: Shalom Alehem. Dat fiind că acest scriitor este, probabil, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori evrei, poate aveți informații mai multe despre el, și, daca e destul de măricel și bine redactat, îl propunem, eventual, spre a deveni articol de calitate.

Sănătate și toate cele bune!--Tudorτ 1 august 2008 15:51 (EEST)Răspunde

User Page...

[modificare sursă]

Hi, Romanian isn't my mother-language... But i want to translate my page to Romanian. Can you help me? Thanks... ZoRCoCuK (discuție) 16 august 2008 00:37 (EEST)Răspunde

Eurovision

[modificare sursă]

Seara bună Ewan!

M-am uitat adineauri peste articolul la care lucrezi acum, Nurit Hirsh. Vreau să te-ntreb, cântă și klezmer?

Doresc să fac o precizare la următoarele pasaje din articol: „...au participat la Concursul Euroviziunii.” și „...care a cucerit Marele Premiu al Euroviziunii în anul 1978..” - în limba română se folosește termenul ca-n limba engleză, adica: Eurovision.

Cu stimă și considerațiune, al tău, Tudorτ 18 august 2008 01:01 (EEST) Salut, Tudor, da,se poate spune, ca șlagarul Osse Shalom bimromav e un cantec in genul evreiesc hasidic est - european si evident poate face, si presupun ca face parte din repertoriul klezmer. Notiunea klezmer initial se referea la orchestra evreiasca , mai mult muzica instrumentala - klezmer fiind de fapt cuvintele ebraice "kley zemer" - adica instrumente muzicale.( termenul zemer inseamna insa astazi muzica vocala - se foloseste astazi in contextul zemer ivri - șansoanele , romantele si in general cantecele ebraice israeliene de muzica usoara, in general melodioase, chiar si pop, folk, si rock, poate mai putin rap, hard rock ,etc eu nu ma prea pricep la genurile acestea)- iar instrumentele muzicale se numesc acum 'kley negginá", in mod curios cuvantul inrudit cu cuvantul "instrument" kli neggina -nigun era o melodie vocala fara cuvinte sau instrumentala. Eu cantecul Osse shalom bimromav l-am invatat in Romania la comunitatea evreiasca, si el e cunoscut practic de evreii din toata lumea, fara ca multi sa sti ca are un autor, si inca din vremea noastra. In Israel unii stiu se vede ca a fost castigator la Primul Festival al cantecului hasidic (care eu nu stiu daca mai exista). Se poate gasi pe YouTube, ar trebui sa fie in repertoriul formatiilor muzicale hasidice si klezmer. Textul insa nu e in idis , ci in ebraica , dar din text de rugaciune, din Kadiș (rugaciune care se spune mi se pare si zilnic in litughie, dar e cunoscuta cel mai mult pentru uzul ei la inmormantari si requiemuri, iar cantecul apartine si muzicii sinagogale. Nurit Hirsh de fapt e mai mult compozitoare, desi a invatat cred si canto, si organizeaza multe seri de " cantec in public" unde isi canta propriile cantece , impreuna cu publicul si acompaniandu-se la pian. Dar in general nu e cunoscuta drept cantareata, si de aceea nu se poate spune ca ea canta klezmer ori altceva.Răspunde

am sa incerc sa verific legatura intre cantecul pomenit mai sus si klezmer.Numai bine, cu cele mai bune sentimente,IvanEwan (discuție) 18 august 2008 01:31 (EEST)Răspunde

"Pe vremea mea" in anii 70 se spunea Euroviziune ,si ea a fost transmisa de TV romana pana ce conducerea de partid și de stat a hotărât să opreasca luxul asta prin anii 1977 sau mai tarziu?, cu alte cuvinte Euroviziune e termenul din vremea lui vodă Cuza. În Israel se zice in pronunția ebraico - franceză Eurovizion, vezi celebrii douze pointsEwan (discuție) 18 august 2008 01:40 (EEST)Răspunde

Shalom Ewan

[modificare sursă]

Mersi pentru corectura de ieri la articolul Jenõ Heltai, cu toate că am revenit la incadrarea în categorie: scriitor ungar/maghiar din două motive: una tehnică, datorită faptului că nu există definite subcategoriile scriitori/prozatori/eseiști/etc, etc.ungari, ci numai maghiari, a doua e una conceptuală, și anume aceea că persoanele care își crează opera literară într-o limbă anume, respectiv sunt în mod conștient și declarat exponenți ai acelei culturi lingvistice , în mod imperativ se consideră scriitori aparținând acelei culturi, prin urmare Jenõ Heltai se poate incadra ca om/persoană/individ/etc în categorii de genul: ungar-evreu, evreu-ungar, maghiar-evreu, evreu-maghiar, și așa mai departe, dar în calitatea lui de scriitor nu poate fi decât un scriitor maghiar.În fond, nu acest aspect era adevăratul meu scop de a vă contacta.Am urmărit ocazional intervențiile Dvs. extrem de pertinente la câteva subiecte care la data prezentei mă interesează, drept urmare încerc să apelez la bunăvoința dumneavoastră pentru a mă ajuta în a găsi informații, surse, bibliografii (măcar ca indicii) în legătură cu anumite subiecte legate de cultura-literatura în mod special- evreiască contemporană.În primă fază m-ar interesa texete/surse legate de ansamblul premiilor și distincțiilor literare de stat sau ale unor fundații private din Israel.La ora actuală mă preocupă găsirea unor surse cât mai concise legate de ecoul de presă (media) din Israel legat de decernarea în anul 2008 a premiului „National Jewish Book Award for Memoir” scriitorului György Konrád, articol la care lucez în acest moment pe wp.ro.Cu deosebit respect,al dumneavoastră --ZOLTAN (discuție) 19 august 2008 19:04 (EEST)Răspunde

Drapel idiș

[modificare sursă]
Steaua lui David

Salut Ewan!

Am citit mesajul pe care mi l-ai lăsat acum câteva zile. Am să caut Nurit Hirsh, și am să ascult. Sunt interesat de muzica klezmer. Mulțumesc pentru informații.

Vin acum cu o altă problemă, legata de idiș.

Menora

La Listă de romancieri am adăugat drapelurile naționale în dreptul fiecărei țări. Însă, la secțiunea cu scriitorii idiș n-am știut ce steag să pun. Doresc să te-ntreb, vorbitorii de idiș, au avut vreodată steag? Sau vreun simbol prin care se identificau? Eu mă gândeam să pun acolo, ca și drapel, Steaua lui David ori candelabrul cu 7 brațe, Menora. Crezi e bine așa? Te rog, ajuta-mă cu o îndrumare.

Cu respect, Tudorτ 20 august 2008 14:02 (EEST)Răspunde

Mulțumesc pentru răspuns!-Cultura evreiască

[modificare sursă]

Bună seara Ivan!

Te rog sâ mă ierți pentru întârzierea cu care î-ți răspund, dar din păcate pentru mine, eu sunt un tip extrem de ocupat profesional.Activitatea mea pe wp.ro, wp.hu, wp.en, etc., este una eminamente filantropică, izvorând dintr-o pornire intelectuală lăuntrică pentru temele culturale universaele. Pentru început dă-mi voie să-ți mulțumesc pentru promta și dezinvolta ta intervenție, legată de solicitarea mea cu privire la «Premiile literare din Israel», respectiv celelalte indicii cu privire la scena culturală din Israel.De fapt, mi-ai confirmat o preconcepție de-a mea în legătură cu rolul statului evreu în ceea ce privește promovarea oficială a culturii evreești de pretitundeni din partea oficialilor respectv oficioșilori din Israel, și anume aceea că: cei din Israel sunt mult prea ocupați de evenimentele/acțiunile/întâmplările din propria țară decât de istoria/rolul/contribuția poporului evreu sau a indivizilori evrei din lumea largă . Trebuie să-ți mărturisesc, faptul că eu nu sunt nici evreu, nici român, cu toate că vorbesc și scriu, cred eu, destul de bine românește; cu foarte mare amărăciune trebuie să-ți mărturisesc: nu știu nici ebraica, nici idișul (deși în copilăria mea din Ardealul de Nord și studenția din București a-și fi avut posibilitatea să învăț, măcar la nivel de idioame aceste limbi, dar deh...,tinerețea,...eram cu prietenii mei evrei mai preocupați de viața „cotidiană” și de distracții, decât de cunoaștera reciprocâ adevărată.) Momentan, dat fiind faptul că am niscaiva timp liber, încerc să contribui la dezvoltarea wp.ro, cu predilecție pentru categoriile: literatură, biografii, geografie/geologie, istorie, științe, etc. Sincer, după ce am parcurs ca simplu cititor, anumite articole legate de istoria culturală/și/sau/literatura din arealul Europei Centrale, am rămas puțin uimit de puținătatea inteligenței comune al acelora care scriu, redactează, administrează aceste pagini,....Nu doresc să fac proces de intenție nimănuia, dar poate ar fi cazul să luăm mai în serios activitățiile noastre. Revenind la temele evreiești: Dacă nu te deranjez prea mult, pe viitor am să apelez la tine cu anumite întrebări, cereri de sugestii, legate de subiecte care implică suma cunoaștiințelor despre limba, cultura, istoria evreilori. Àpropo, mi-ami permis să trag cu ochiul la conversația ta cu Tudor, cu privire la etichetarea scriitorilori Idiși.Inițial am vrut să vă propun folosirea Menorei, ca simbol pentru toți scriitororii de limbă idiș, fără a avea o explicație logică.Totul pornea de la faptul că în momentul acela (dar și acum), în timp ce scriu aceste rânduri, dacă î-mi ridic privirea spre biblioteca mea, văd un Menora din secolul XVIII. din argint masiv, pe care copil fiind, personal l-am primit cadou de la un «evreu bătân»- cel care mi-a marcat ethosul intelectual încă de la vârsta de 14 ani.(Ulterior am aflat de la un erudit evreu din București, că gestul acesta din partea unui evreu credincios, și anume aceea de a face cadou cel mai prețuit obiect de cult familiar, unui tânăr «Goi», este un simbol suprem al cinstei și prețuirii pe care un evreu îl poate da unui neevreu). Nu știu dacă o fi așa, dar, sincer tare m-ar măguli ideea să nu mă fi înșelat în prietenul meu de acum vreo 30 ani (mort de 27 de ani) Poate am fost prea patetic în stărunița mea, de a justifica interesul meu pentru cultura evreiască în genere, dar toate acestea, pe lângă imbolduri sentimentalo-intelectuale au și o conotație strict practică.(P.S.Nu am vrut să te deranjezi ieri, ținând cont de sabatul evreiesc).Al tău sincer prieten și admirator,--ZOLTAN (discuție) 24 august 2008 21:08 (EEST)79.119.202.118 (discuție) 24 august 2008 20:53 (EEST) Salut, Zoltan, iti multumesc pentru cele ce mi-ai scris, intr-adevar gestul acelui om cu Menora arata ca te-a apreciat sincer. Si asta intr-adevar arata ca era el insusi mai presus de barierele de religie , nu era un religios unidimensional. Eu sunt si eu de fapt foarte ocupat cu munca, si de aceea contibutiile ici si colo la wikipedia si in romana si in ebraica nu sunt prea profunde si se limiteaza mai mult la diverse informatii si corectari. Nici nu mai sunt asa de citit, din pacate, cum am fost la varsta liceului. Uneori traduc din Wikipedia din alte limbi sau din unele articole de pe Internet, chiar si despre subiecte pe care nu le cunosteam sau nu le cunosc decat foarte superficial, dar imi iau totusi informatiile necesare, si am in general discernamant. Asa am contribuit la Wikipedia ebraica si cu cateva articolase sau largiri de articol - si despre cateva personalitati ungarofone si maghiare, unele din Banat - de unde sunt eu. - Jozsef Attila (pe care de fapt tata, care nu mai traieste, il stia foarte bine in original inclusiv versuri pe de rost), Kinizsi Pal sau Paul Chinezul - erou local, Georges Devereux, si Michael Balint - care erau evrei ungarofoni. Eu vad ca tu contribui serios la articolele despre literatura si sciitori, din culturi diferite. In cazul simbolului pentru scriitorii idis am ales steaua lui David albastra - care a ajuns si pe steagul sionist - deoarece apogeul culturii idis a coincis cu perioada de renastere a constiintei nationale la evrei, in timp ce Menora e un simbol care era legat de iudaism in toate perioadele si ar putea simboliza literatura evreiasca din vechime. - evul mediu,antichitate etc Pai cu placere sa pastram legatura si la nevoie sa ne ajutam unul pe altul, unde putem. Culmea e, ca eu tocmai de zilele libere, inclusiv sambata, nefiind un practicant al cultului religios, mai am posibilitate sa mai contribui cateceva la wikipedia. Dar uneori dau semne de adictie ,asa numita "nevroza Wikipediei' si fac excese. Cu multa admiratie si prietenie, IvanEwan (discuție) 25 august 2008 02:44 (EEST)Răspunde

Romancieri și poeți

[modificare sursă]

Salut Ewan! Îmi cer scuze că-ți răspund cu întârziere la mesaj. În legătură cu lista de romancieri, am văzut că ai mai adăugat niște nume pe acolo. Aș vrea ca în acea listă să nu apară scriitori care au scris doar poezie, și asta pentru că e o listă care se referă la prozatori, adică, romancieri. Pe de altă parte, Camus e, într-adevăr, trecut și la Franța. Deobicei, scriitori născuți în altă țară, dar care pe parcursul vieții au dobândit altă naționalitate, sunt trecuti la ambele țări, și, în dreptul numelui, este specificat acest lucru.

[1]

La scriitorii idiș, după cum ai văzut, am pus ca simbol Steaua lui David. Spuneai în mesaj ceva de scriitori latini. Există această secțiune sub denumirea de Autori latini antici, uită-te în listă. Acolo am pus steagul din timpul Imperiului Roman.

Deasemenea, în mesajul tău ce mi l-ai lăsat acum câteva zile mi-ai scris ceva despre scriitorii asirieni. Îți mărturisesc că și eu am avut probleme cu ei. Nu mi-era clar ce înseamnă „asirian”. Știam despre asirieni au fost un popor antic, însă, am aflat că există și în zilele noastre, ca o comunitate fără țară, împrăștiați prin Orientul Mijoliciu. Dacă ai informații în ceea ce privește scriitori asirieni, te rog, fă tu modificările necesare. În mare partea, eu lista am preluat-o de la aici, pot fi greșeli.

Mulțumesc pentru sprijinul acordat, îți rămân dator.

Toate cele bune! Al tău coleg, --Tudorτ 25 august 2008 20:55 (EEST)Răspunde

Bjoerk

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru corecturi! :)  Remigiu  discută  5 septembrie 2008 18:44 (EEST)Răspunde

Încerc să fac progresul în mod rapid ;)  Remigiu  discută  5 septembrie 2008 18:56 (EEST)Răspunde

Scriitori israelieni

[modificare sursă]

Salut Ewan! Am remarcat completările tale de la lista de romancieri și țin să-ți mulțumesc pentru ajutor. Am văzut că ai mai pus niște nume noi alături de scriitorii israelieni deja prezenți în listă. Te-aș ruga, dacă ai timp, să creezi și să completezi tu acele articole care sunt cu roșu.

O zi frumoasă! Cu stimă, Tudorτ 11 septembrie 2008 15:26 (EEST)Răspunde

Mă bucur să aud c-ai să vizitezi Portugalia. E o țară frumoasă cu un popor vesel și primitor. Sfat: dacă ajungi prin Lisabona, acolo îți vei putea cumpăra niște carduri ce te vor ajuta pentru intrarea la muzee, pentru mersul cu transportul în comun, etc. Te poți uita pe acest site, ca să afli mai multe: Ask Me Lisboa. Dacă ai timp, dă o fugă și până-n Porto, unde vei întâlni o altfel de Portugalie.
Mai poți găsi câteva informații și aici: Portal:Portugalia și câteva expresii în limba portugheză aici → FeodorBezuhov.pt.
O vorbă portugheză spune că: „La Coimbra înveți, la Braga te rogi, la Porto muncești, iar la Lisabona trăiești!”
Drum bun și vacanță plăcută! --Tudorτ 11 septembrie 2008 16:05 (EEST)Răspunde

Transcripția în ebraică . Nu am știut unde decurge discuția de aceea nu ți m-am adresat

[modificare sursă]

Lui Adi,salut. Eu cu Leonard (pentru care am o deosebită stimă ca persoană și pentru formidabila sa contribuție la Wikipedia ebraică și română) avem două feluri de dispute care se influențează una pe cealaltă. Care e pronunțarea românească? și cum se redă ea cel mai bine cu literele ebraice? După câte știu:

  • În cazul diftongului "ea":

fiind diftong el se pronunță într-o singură silabă. sea-ră, plea-că, Mol-do-vea-nu , Mun-tea-nu, Brân-co-vea-nu. Altfel nu ar fi diftong. El seamănă mult cu diftongul ia. De exemplu: ea și ia se înțeleg multe ori numai din context: Ea ia merele din coș. sună ca și Ia ia, sau foarte asemănător. În rusă se transcrie in general cu litera "ia" (excepție:în Rep Moldova unii scriu nume de persoană ca Oprea deja prin "ea" chiar și cu chirilice) vezi Константин Брынковяну. în germană prin ja, în engleză prin ya. În ebraică noi avem litera yod י (strămoașa literei iota grecești și a i latine) care se folosește în redarea acestor vocale scurte i sau e semivocalice. Nu am pretenția să știi acest lucru, firește.

Leonard însă, sub influența prezenței în diftongul "ea" a literei românești „e”, se folosește de litera ebraică "alef" care desemnează la noi „e” sau „a” pline cu hiatus și cu despărțirea în două silabe, dispare atunci diftongul și în transcripția lui cuvintele ajung să se citească: Brancovanu ברנקובאנו sau, cu greutate , cum e de fapt e intenția lui Leonard, Bran-co-ve-a-nu.(în germană ar ieși Brankowehanu, cu hiatus, fără diftong).

Iar un nume ca Rebreanu ar apare sub ortografia ebraică folosită de Leonard רבראנו Rebranu . Eu sunt pentru transcripția de tip Brankowjanu și Rebrjanu ברנקוביאנו, רבריאנו. care după părerea mea e mai apropriată de pronunția diftongului în română (cu toată deosebirea relativă dintre diftongii ea și ia)

  • În cazul Nadia Comăneci , Bucegi, noi avem în ebraică un mod de a însemna ch si dj inclusiv finale, în genul Komanech Buchedj.(literele tz cu apostrof 'ץ și g cu apostrof ' ג)

Leonard preferă însă să adauge la capăt un i (în cazul acesta însemnat tot de litera yod de mai sus) care la capătul cuvântului face ca pronunțarea să devină Comănecii sau Bucegii. Deci după el, trebuie zis în ebraică Nadia Comănecii. Ori ebraica are, cum am arătat, o cale simplă de a însemna "ci" final (ca și "ch" englez ori "tsch" german) și nu e nevoie de pus acolo un i de prisos.

De fapt, Leonard nu e singur .În capcana aceasta au căzut și cei de la Wikipedia engleză care la transcripția fonetică internațională pentru Comăneci au adăugat un i mic după semnele infățișând "ci" sau în engleză ch, care erau de fapt suficiente. Ci final de la Comăneci este "ch" englezesc pur și simplu, și nu era nevoie de încă un i, oricât de mic.

  • La fel el crede că și în numele Focșani trebuie pus în ebraică semnul yod la capăt ceea ce face ca pronunțarea - în loc de Focșan - care e mai apropriată de Focșani (cu vocala nesilabică la capăt,sau înmuierea consoanei precedente), să devină mai stridentă: Focșanii. Alți wikipediști nu au acceptat aceasta, dupa părerea mea pe drept.

În cazul numelui Iași el a reușit să impună în wikipedia ebraică pronunțarea "Iașii", mai puțin potrivită, după mine, decât cea monosilabică "Iaș".

  • În legătură cu Nicolae . Eu nu sunt de părere că se pronunță diferit de Nicolaie, întocmai ca și Nae Ionescu , unde se aude un i intre a si e (Naie).

Cred că scrisul ae, în cazul acesta, are explicații estetice și etimologice. Știu că unii pronunță cu hiatus și chiar și pe "eu" și pe "este", aceasta în mod greșit de-a binelea. În legătură cu Nicolae, de exemplu Nicolae Titulescu sau Nicolae Ceaușescu sau Nae Ionescu - știam că se pronunță ca și Nicolaie și Naie.

vezi și wikipedia în engleză (chiar dacă ei pot face și greșeli) Nicolae Ceaușescu (pronounced [nikoˈlaje tʃauˈʃesku])

Altfel în ebraică cu modul propus de Leonard s-ar zice Nikolahe sau Nahe (ca să folosim transcripția germană) Dar în transcripții străine cred că se preferă Nikolaje și Naje.

Leonard nu ține seama că ortografia română, deși fonetică, are și câteva excepții de la fonetica obișnuită - ca în aceste exemple cu litera e ,care are cum am învățat chiar din fragmentul din wikipedia pe care el a avut amabilitatea să mi-l transmită - 1-vocală, 2-semivocală , cum spui tu ,palatalizată, de la începutul câtorva cuvinte- "este" "eu" "ea", și 3- semivocală în diftongi și triftongi ca în "treacă" "seară" "deal", "miau" "șleau" etc

El vrea să transcrie toate semivocalele "e" cu aceeași literă alef (cu punctuații vocalice ebraice pentru "e" - numite "segol" sau "tzere") care poate reprezenta numai vocalele pline "e" și nu semivocalele în diftongi. Aceasta îndepărtează mai mult de la pronunția română ,introduce un hiatus și anihilează diftongul.

După mine litera ebraică yod cu care se transcrie y englez sau j german în ebraică, redă cel mai bine e scurt sau i scurt din diftongii ea și ia, chiar dacă acești diftongi nu sunt, cum spui tu, identici. Cu stimă, mă scuzi pentru bătaia de cap.Ewan (discuție) 5 octombrie 2008 00:05 (EEST)Răspunde

Am răspuns pe pagina mea de discuții. — AdiJapan 5 octombrie 2008 12:54 (EEST)Răspunde
Din nou. — AdiJapan 6 octombrie 2008 07:59 (EEST)Răspunde

Salut

[modificare sursă]

lui Adi și salut lui Leonard Mulțumesc lui Adi pentru răspuns, am vrut cu exemplul ea ia numai să accentuez că sunt în română cazuri de scriere care nu e fonetică. Cum scrie in Wikipedia în engleză ortografia romaneasca e "mostly phonetic" , adică nu în intregime. Și Adi e de acord cu asta, în limitele pe care le-a arătat. Sunt acolo și influențe etimologice și altele. Eu evident mă pricep mai puțin, nu sunt lingvist, am unele presupuneri, nu cunosc toate explicațiile.

Leonard, m-ai înțeles greșit. Fiindcă am un anumit simt fonetic in mai multe limbi, inclusiv în unele limbi pe care nu le stăpânesc (în copilărie am învățat singur reguli fonetice în multe limbi, mai ales pentru descifrarea numelor geografice) nu am avut de gând să consacru acum timp pe care nu-l am foneticii și transliterării, deși e un subiect captivant. As fi mulțumit să știu la unele limbi măcar mai mult vocabular , morfologie și sintaxă, dar nici asta nu apuc. În plus nu dispun de prea multe surse în casă. Semnele dreptunghiulare din scrierea fonetică internațională, cum le-ați scris apar la mine toate la fel, nu înțeleg nimic din ele.

Dar totuși, după sfatul lui Adi, am căutat câteva surse ebraice care să fie lămuritoare, cât de cât.

În ebraică există un nume celebru de transcriere al unui nume românesc cu diftong ea: Steaua București (nu am crezut vreodată că am să aduc un argument din domeniul fotbalului, de care sunt, din nefericire, foarte departe).

Transcrierea lui Steaua -peste 34 000 citate pe Google în ebraică -este identică cu cea propusă de mine: Styawa סטיאווה.


  • O sursă importantă care să ne ajute poate fi Antologia de scriitori evrei de limbă română intitulată "Rădăcini și furtună" editura Eked 1972 , Tel Aviv

שרשים וסער - אנטולוגיה של סופרים יהודים בלשון הרומנית - עקד . 1972 redactată de scriitorii israelieni originari din România A.B. Yaffe, K.A.Bertini si Dora Littman Litani, toți trei buni cunoscători ai ambelor limbi- româna și ebraica, întrebuințează ortografia ebraică utilizată de mine în redarea numelor românești cuprinzând diftongul ea. Ei folosesc litera yod+ a, ca și mine.

exemple:

  • (Adrian) Verea - ei scriu Verya וריה
  • Barbu Nemțeanu - ei scriu Nemțyanu (Nemtzyanu)

נמציאנו בארבו

  • Horea Deleanu - exemplu dublu : ei scriu Horya Delyanu

הוריה דליאנו.

  • Paul Cornea - ei scriu Paul Kornya פאול קורניה

și încă un exemplu care seamănă cu Brâncoveanu:

  • Mihail Petroveanu - e scris Mihail Petrovyanu

מיכאיל פטרוביאנו.

  • Norman Manea / e scris Norman Manya נורמאן מניה

In cazul Dobrogeanu - ei adauga dupa sunetul dj sau ch( englezesc) și un y+ a care reprezinta diftongul ea. דוברוג'יאנו* Observație: În schimb ei folosesc litera yod și acolo unde vor să arate existența unui e lung ( punctuația vocalică numită în ebraica tzere.) Și atunci ei transcriu Gherea cu Gheyrya גיריה și Ștefan prin Șteyfan , asta fiindcă ei scriu fără punctuația vocalică si vor sa sublinieze ca există acolo un e lung.

  • Aceeași ortografie o utilizează A. B Yaffe și în cartea lui,

"In Foreign Pastures - Jewish Writers in Romania 1880 - 1940" בשדות זרים - סופרים יהודים ברומניה editată de Institutul de cercetări ale Diasporei al Universității Tel Aviv - centrul Goldstein-Goren , 1996.

De pildă Lazăr Șăineanu devine Sheynyanu לזר שייניאנו.

Cohen-Bucureșteanu devine in ebraica Bukuresthyanu בוקורשטיאנו.

Pentru diftongul Geo din George (firește nu ca în Geo Bogza) George Silviu e scris Djordje fără e după G: ג'ורג'ה

Candrea e trsncris Candrya קנדריה deci cum scriu eu.

Exemplul cu Steaua, סטיאווה după mine, e important. La fel și ortografia adoptată de Yaffe, Bertini si Littman-Litani.(dacă nu mă înșel, unii din ei, mai ales Dora Littman Litani au contribuit și la Enciclopedia Ebraică sau cea Iudaică sau la alte lucrări enciclopedice importante la articole referitoare la România )

Am consultat acum cartea "Istoria Holocaustului - România" editura Insitutului Yad Vashem,2002, pe care o posed în ediția ebraică , (nu -i o carte de divertisment, dar folosește în contextul tragic respectiv nume proprii de locuri și persoane din România) a regretatului istoric Ancel, și el vorbitor de ebraică ,și bun cunoscător al românei (unde avea un anumit accent ebraic, dar asta nu are importanță ) și pe care tu, Leonard, îl știi mai bine decât mine.

Am găsit deocamdată următoarele pilde:

  • Focșany, Botoșany, Mihaileny Floreșty/ așa cum susții tu, și cum și Adi crede ca ar fi bine, între altele din cauza pluralului

פוקשאני בוטושאני מיכאילני פלורשטי Eu aș fi pentru i „mut de tot” în transcripția ebraică de acest gen, dar treacă-meargă. Fiindcă litera ebraică yod la capăt desemnează întotdeauna i lung . In cazul acesta deosebit trebuie explicat cititorilor că nu e vorba un i lung ii, ci un alt fel de i, mai puțin perceptibil.)(Așa cum în cazul lui Curie i ebraic reprezintă pe u franțuzesc sau ü.

  • Iassy / pentru Iași

se vede că după denumirea tradițională (și internațională) intrată de mult și în ebraică . dacă tu,Leonard, ai impus forma cu ș, fie și așa.

  • Bukaresht - văd ca s-a încetățenit în ebraică și nu e nimic de făcut - e un amestec de Bucarest și București , seamănă cu numele folosit in maghiară și slovenă.

Eu eram și sunt pentru Bukarest, Leonard e pentru București în original, dar nu e nimic de făcut.

  • diftongul ea /

aici Ancel ca si Yaffe,Littman Litani etc și ca și în Steaua scrie cu yud (evident precedat in ortografia completă - de punctuația vocalică shva nakh) asa cum scriu eu, deci:

קודריאנו pentru Codreanu פיאטרה ניאמץ pentru Piatra Neamt (în germană ar fi Pjatra Njamz) Cetatea Albă צ'טאטיאה אלבה Tschetatja Alba ar fi in germana, Chetatya Alba in engleza.

Deci e vorba de un compromis bazat totuși pe o a asemănare între diftongii ea si ia. e un compromis , mult mai puțin rău decât folosirea lui e sau io pentru vocala ö sau a lui i sau iu pentru vocala ü .

  • Nicolae :

Numele Nicolae Iorga e scris de Ancel așa cum scriu și eu:

ניקולאיה יורגה în germană ar fi Nikolaje Jorga. cu punctuația vocalică segol reprezentând e sub litera yod (תולדות השואה - רומניה - עמוד 12

Însă, așa cum arăți tu pe drept, Leonard, sunt multeori inconsecvențe și diferențe în redarea numelor românești (și nu numai a celor românești, ci străine în general ) în ortografia ebraică.

Cu stimăEwan (discuție) 7 octombrie 2008 04:35 (EEST)Răspunde

Mulțumesc că mi-ați scris. Am înțeles poziția dv. În opinia mea, dacă scopul discuției/transliterării este, cum spuneți: „nu (...) o transliterare științifică internațională pentru uzul invățării limbii române, ci de redarea aproximativă a sunetelor”, atunci orice transliterare e bună, nu se cere exactitate. Nu vă supărați, dar argumentul că unele cuvinte din limba rusă sunt transliterate în română când cu ea, când cu ia nu mi se pare un motiv bun de a le considera pe ea și ia foarte apropiate, eu cred că această transliterare ține mai mult de modul cum pronunță românii diftongul în asociere cu alte sunete, însă nu-mi pot susține impresia cu argumente, am recunoscut că nu sunt de specialitate. Ce am putut spune, am spus, intenția mea nu a fost să vă contrazic sau să iau partea cuiva, ci să vă ajut, dv. puteți folosi (sau nu) informația dată de mine cum considerați de cuviință. Sigur că dacă limba ebraică vă pune la dispoziție un număr limitat de opțiuni, puteți proceda cum se poate. Tot în acest spirit, vă mai dau un exemplu: eu pronunț (silabic) „Ia-șiul (este un oraș mare)”, ceva între „Ia-șul” și „Ia-și-ul” (în acest ultim caz accentul se mută pe i din -și- și nu sună bine. Dar probabil lucrurile astea le știți. Al dv., --Turbojet 9 octombrie 2008 00:04 (EEST)Răspunde
S-ar putea sa va fi anulat involuntar unele editari din Lista statelor lumii. Acus verific si le repar. Scuze. Dc76 (discuție) 13 octombrie 2008 02:50 (EEST)Răspunde
Din verificarile mele, se pare ca nu v-am sters nimic. Aparent, programul wikipediei este destept: in momentul in care eu previzualizez el automat ea in consideratie modificarile produse intre timp de alti utilizatori. De ex. eu lucrez pe versiunea de la 10.05. La 10.07 si 10.11 cineva mai modifica, iar la 10.12 eu in sfarsit mi-am terminat editarile. Cnad eu salvez la 10.12 , el e destept sa ia in consideratie modificarile de la 10.07 si 10.11 (probabil cele care nu contravin editarilor mele, nu stiu cum face selectia, chiar sunt curios). In cazul nostru, eu si D-ra am modificat cuvinte diferite (desi la rubrica "Afganistan" s-a intamplat sa modificam ambii, dar cuvinte diferite) si au mers toate modificarile. Dc76 (discuție) 13 octombrie 2008 03:00 (EEST)Răspunde
Nu am nimic impotriva modificarilor D-ra. Eu nu cunosc ebraica, araba sau persana. V-as ruga, daca nu va e greu, sa aduceti modificarile respective si in articolele tarilor. Nu tin sa faceti asta acum, dar ar foarte bine daca toate modificarile vor fi sistematice. Eu, de ex, am terminat pe WP pentru astazi, timpul e f tarziu, dar in zilele urmatoare intentionez sa verific rand pe rand articolele tarilor. Evident nu voi putea verifica decat date pe care le cunosc bine sau pot gasi surse. Prin urmare daca vreun nume este scris gresit in chineza, eu n-o sa-l observ niciodata. Din cauza asta si va rog, daca va pricepeti la careva domeni/aspecte, sa faceti toate modificarile sistematic, ca sa nu apara intrun loc intrun fel si in altul altfel. Cele bune, Dc76 (discuție) 13 octombrie 2008 03:07 (EEST)Răspunde
Parerea mea este ca e bine sa va bagati. :) Daca nimeni nu citeste atent, sau cei care citesc nu corecteaza, e mare pacat. D-ra sunteti primul pe care eu l-am intalnit pe WP romana sa editeze asa lucruri. Sa ma iertati, dar acum va zic Noapte buna, Dc76 (discuție) 13 octombrie 2008 03:27 (EEST)Răspunde

Ijar

[modificare sursă]

Am mutat la S. Izhar: am inclus un spatiu gol între punctul inițialei S și Izhar. În text, am reparat spațiile (în plus sau minus) în cîteva locuri. Am adăugat un i. Am înlocuit frici cu singularul. Sănătate. - Feri Goslar (discuție) 10 decembrie 2008 18:27 (EET)Răspunde

Urări

[modificare sursă]

Mulțumesc. Și ție toate cele bune! — AdiJapan 21 decembrie 2008 05:06 (EET)Răspunde

Happy Chanukka

[modificare sursă]

Vă mulțumesc pentru urare. Vă doresc la rîndu-mi dvs. și familiei sărbători fericite de hanukka, multă sănătate, un an nou fericit și toate cele bune. - Feri Goslar (discuție) 21 decembrie 2008 14:37 (EET)Răspunde

Sărbători fericite de Hanuka!

[modificare sursă]
A Hanukkija
A Hanukkija

Vă mulțumesc pentru călduroasa dumneavoastră urare.Fie ca cele nouă lumânări ale menorei de hanuka să vă lumineze și să vă aducă fericire, sănătate și prosperitate pentru dumneavoastră și familiei dumneavoastră! Doresc același lucru întregului popor evreu de pe tot întinsul pământului--ZOLTAN (discuție) 21 decembrie 2008 15:47 (EET)Răspunde

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă

[modificare sursă]

Îți doresc toate cele bune și momente fericite alături de cei dragi! Sănătate și împliniri în noul an! Cu căldură, Tudorτ 21 decembrie 2008 17:08 (EET)Răspunde

Vă mulțumesc

[modificare sursă]

pentru apreciere. Sinagoga din cartierul Fabric din Timișoara, este o construcție magnifică, dar din păcate uitată de autoritățile celui mai mare oraș al României după București. De ani de zile este în paragină, intr-o continuă degradare. Chair dacă este ilegal, plănuiesc de ceva timp să intru in sinagogă sa fac câteva poze, un album foto chiar...atât cât mai există. Trist... Țin să vă urez și eu Sărbători fericite si un an plin de împliniri, sătătate și fie ca visele dumneavoastră să prindă viață în anul care vine. --ABBAfan18 (discuție) 23 decembrie 2008 17:59 (EET)Răspunde

Sărbători fericite!

[modificare sursă]
În prag de sărbători, cu pacea, lumina și căldura în suflet, vă doresc să aveți parte de zile minunate, de un Moș Crăciun darnic și bun, să vă bucurați și să așteptați cu nerăbdare anul ce vine, un an mai bogat în împliniri, mai înalt în aspirații și plin de succese.
Sărbători fericite! Daniel Mesaj 23 decembrie 2008

Sărbători fericite, 2008 - 2009 !

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru toate urările "ca de la timișorean la cimișorean" și îți urez atât dumitale cât și tuturor celor dragi dumitale ca Sfintele Sărbători să te/vă găsească în armonie și fericire. Wars (discuție) 24 decembrie 2008 08:23 (EET)Răspunde

Crăciun Fericit și un An Nou 2009 plin de bucurii !


Wars











vă dorește un Crăciun fericit și un Moș Crăciun generos!

...care să vă aducă cât mai multă satisfacție pentru tot ceea ce ați făcut (și veți mai face, sper) pentru Wikipedia!

Eu pot doar să vă mulțumesc!

Toate cele bune

[modificare sursă]

Aș vrea să vă urez toate cele bune cu ocazia Crăciunului. Poate că nu credeți în Iisus Hr. (eu, spre exemplu, nu cred), dar de fapt un pic mai multă fericire este totdeaună util :)  Remigiu  discută  24 decembrie 2008 16:13 (EET)Răspunde

Sărbătorile de iarnă sunt magice și leagă realitatea de basm. Vă doresc să aveți un Crăciun fericit alături de cei apropiați și fie ca noul an să vă aducă numai zile albe și frumoase ca și zăpada de pe brazi. La mulți ani!


P.S: Sărbători fericite! Lucian










Mulțumesc pentru felicitare și la rândul meu vă doresc în 2009 multă sănătate și numai bucurii. --Turbojet 24 decembrie 2008 20:36 (EET)Răspunde

La mulți ani!

[modificare sursă]

Acum, la cumpăna dintre ani, vă adresez cele mai bune urări pentru anul 2009. La mulți ani! Lucian GAVRILA (discuție) 30 decembrie 2008 21:21 (EET)Răspunde

La mulți ani!

[modificare sursă]

Mulțumiri pentru urări. Aceleași gânduri bune și din partea mea.--Miehs (discuție) 31 decembrie 2008 21:46 (EET)Răspunde

La Mulți Ani!

[modificare sursă]



La sosirea noului an


2009


vă urez un călduros

La Mulți Ani!



ZOLTAN




Mesaj

[modificare sursă]

Ai la wikipedia ebraică. Toate bune. Leonard (discuție) 1 ianuarie 2009 21:16 (EET)Răspunde

Transliterare din ebraică

[modificare sursă]

Poți să te uiți un pic la această secțiune de la Cafenea? Mulțumesc. — AdiJapan 18 ianuarie 2009 05:39 (EET)Răspunde

Denumiri evreiești

[modificare sursă]

Salut, Ivan.Dacă poți, te rog dă-mi un indiciu unde pot găsi denumirile evreiești ale localităților din România. Eu am acasă Enciclopedia evreiască (Zsidó Lexikon) din 1927, editat de Comunitatea Evreiască din Ungaria, dar e destul de greu să identific localitățile mai mici din Ardeal.Vreau să completez definiția localităților din România cu denumirile ebraice, evident cu transliterarea de rigoare!Mersi în avans pentru orice informație!Al tău prieten,--ZOLTAN (discuție) 29 ianuarie 2009 20:47 (EET)Răspunde

Moschee

[modificare sursă]

Vă mulțumesc pentru ajutorul acordat îmbunătățirii acestui articol.Toate cele bune. --Cristian 19 februarie 2009 21:44 (EET)Răspunde

Vreau să vă întreb dacă ați rezolvat la acest articol problema ortografiei deoarece nu stiu ce să precizez la Propunere Articole de Calitate sau dacă mai este nevoie de intervenția mea în articol legată de această obiecție. Vă mulțumesc pentru înțelegere! --Cristian 1 martie 2009 12:46 (EET)Răspunde

Concurs de scriere

[modificare sursă]

Buna seara,

Am observat ca in luna martie ati scris destul de mult la articolul Tuvya Ruebner. Fiind un articol bine scris, as dori sa va invit sa-l nominalizati la concursul de scriere care se desfasoara in aceasta luna. Daca aveti nevoie de ajutor sau de precizari, va stau la dispozitie.--Strainu (دسستي‎13 martie 2009 23:41 (EET)Răspunde

Yehoshua Blau

[modificare sursă]

Am înțeles. Mulțumesc pentru explicație. Spor la treabă.--Mycomp (discuție) 24 martie 2009 06:11 (EET)Răspunde

Sărbători fericite

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru urările din zori. Alexander Tendler (discuție) 9 aprilie 2009 07:31 (EEST)Răspunde

פסח

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru urările dumneavoastră, vă rog să primiți din partea mea cele mai calde urări de bine, fericire, dumneavoastră și celor dragi cu ocazia pesah-ului multimilenar !--ZOLTAN (discuție) 11 aprilie 2009 20:40 (EEST)Răspunde

Sărbători fericite! --Turbojet 12 aprilie 2009 12:11 (EEST)Răspunde

Paște

[modificare sursă]

Mulțumesc :) Și eu îți doresc totul cel mai bun și o viață plină de succese atât pe piața profesională cât și cea profesională :)  Remigiu  discută  13 aprilie 2009 02:17 (EEST)Răspunde

Paști vs Paște

[modificare sursă]

Nu știam că se face deosebirea, nu prea am fost educat despre, vremurile... :) Mulțumesc pentru invitație, o să vedem, însă e întâlnirea voastră, eu aș fi un străin, în fața căruia lumea ar fi reținută. „Vaporul” nu mai există, și eu m-am mirat când am văzut ce „curat” au făcut acolo. --Turbojet 13 aprilie 2009 20:05 (EEST) Vaporul a primit numele prestigios de ProArte sau asa ceva, un pic cam peste puterile lui,dar ultima data in toamna functiona. Zici ca acum nu mai e ce a fost? Pentru mine era prima data ca am vizitat locul. Adevarul e ca eu si colegii de liceu nu ne-am vazut multa vreme pana acum doi ani, iar de atunci am apucat deja sa depanam amintiri din copilarie. Putem sa ne intalnim si separat , ai e-mailul meu? cred ca l-am scris si daca poti, trimite-mi ca sa putem stabili. Ewan (discuție) 13 aprilie 2009 20:14 (EEST)Răspunde

Și e-mailul meu e funcțional. Nu știu cât timp ai, nu vreau să te încurc. Eu vorbeam de restaurantul ăla în aer liber de lângă Bega. Totuși, o să mă frec la ochi și mâine o să mă mai uit o dată, s-ar putea să fi fost o iluzie din goana mașinii. --Turbojet 13 aprilie 2009 20:30 (EEST)Răspunde
„Trimite e-mail” în stânga paginii (mele) de utilizator. --Turbojet 13 aprilie 2009 20:59 (EEST)Răspunde

Sărbători fericite

[modificare sursă]
Fie ca Lumina Sfântă a acestei mari sărbători să vă călăuzească pașii, să vă aducă sănătate și fericire care să dăinuie veșnic în preajma dumneavoastră! Vă urez un Paște Fericit !


HRISTOS A ÎNVIAT! Lucian

Previzualizare

[modificare sursă]

Am observat că obișnuiți să salvați în mod repetat, la intervale scurte de timp, pagina la care lucrați, deși ați făcut numai mici modificări. Dacă doriți să vedeți ce efect au modificările făcute este suficient să folosiți butonul de previzualizare (lîngă cel de salvare). În acest mod veți evita încărcarea istoricului paginii cu versiuni intermediare și veți permite celorlalți utilizatori să urmărească mai ușor modificările. Mulțumesc! --Cezarika1 29 aprilie 2009 08:32 (EEST)Răspunde

Rugaminte

[modificare sursă]

Buna,

Puteti sa va uitati un pic pe nou aparutul articol Șalom. Multumesc anticipat. Orioane -msg- 12 mai 2009 16:34 (EEST) In regula.Ewan (discuție) 14 mai 2009 15:20 (EEST)Răspunde

Eu, Gikü, vă felicit cu ocazia aniversării a 3 ani de activitate în Wikipedia, dorindu-vă multă perseverență și bună dispoziție!
Ups... așa e :) Mi-am notat greșit anul înregistrării. Oricum, felicitări! //  GikÜ  vorbe  fapte  / duminică, 4 octombrie 2009, 07:50 (EET)


Shalom, Ewan

[modificare sursă]

De mult nu am mai discutat, de aceea te rog să primești din partea mea o urare de seară bună (sau: bună dimineața?). Apreciez în mod deosebit munca pe care o depui, nu numai pe ro.wp. Motivul pentru care am încercat să intru în contact cu tine este unul extrawiki. Cineva, nu are importanță persoana lui, își caută rudele de mult pierdute, poți să-mi dai o adresă de mail pentru a continua povestea? Cu mult respect, al tău sincer prieten,--ZOLTAN (discuție) 30 octombrie 2009 23:42 (EET)Răspunde

Salut, Ewan. Da am recepționat mesajul tău și iartă-mă pentru întârzierea prin care confirm. Mulțumesc. Nu am rezolvat încă problema pentru care te-am contactat. Subiectul nu este pentru paginile wp, așa că îți voi solicita ajutorul printr-un mail de îndată ce voi fi în posesia tuturor datelor problemei. Cu bune gânduri, al tău prieten,--ZOLTAN (discuție) 14 noiembrie 2009 20:54 (EET)Răspunde

Thanks

[modificare sursă]

Happy Hanuka! Alexander Tendler (discuție) 12 decembrie 2009 08:02 (EET)Răspunde

Sărbători fericite

[modificare sursă]
Hanuka Fericit!

Azi, când se aprinde a patra lumină a menorei, vă doresc din tot sufletul, să aveți parte, împreună cu familia dumneavoastră de tot ce simbolizează luminile sărbătorilor Hanuka! Al dumneavoastră prieten,--ZOLTAN (discuție) 15 decembrie 2009 22:23 (EET)Răspunde

Salutări din „Abendland” pentru un prieten din Morgenland

[modificare sursă]

Seara bună, Ewan

Cu ceva timp în urmă am făcut mici corecturi și adăugiri la Edward Teller, articol, inițial tradus exhaustiv de către Andrei Stroe; Alex F. a avut curiozitatea și pasiunea de a confrunta textul englezesc cu realitatea faptică, el a formulat concis o sentință: articolul englezesc este departe de ceea ce se numește abordare din punct de vedere neutru. În adevăr, după citirea unor surse nemțești, ungurești și engleze, altele decât cele americane, m-am convins că textul românesc, așa cum se prezintă la ora actuală depășește cu mult calitatea articolului de pe en.wp. Rugămintea mea este, dacă ai timp și răbdare, să „baleiezi” articolul și cu discuțiile aferente, și, dacă poți, caută surse evreiești care să completeze corpusul articolului, mai ales biografia și relațiile cu statul Israel.

Pentru rugămintea mea mai veche, am să scriu un mesaj pe un alt canal.

P.S.: Este o minune că noi doi, atât de diferiți, putem comunica și găsi subiecte comune.

Al tău devotat prieten din „Abendland”, --ZOLTAN (discuție) 21 decembrie 2009 00:00 (EET)Răspunde

Salut, Zoltan, cu plăcere. Am să văd ce găsesc. Cu prietenie la fel de devotată,al tău Ewan (discuție) 21 decembrie 2009 05:06 (EET) P.S Ceea ce ar putea să pară paradoxal e că e foarte posibil ca majoritatea surselor existente - competente sau nu -in legătură cu multe subiecte legate de Israel, ca de pildă subiectul cercetării nucleare, inclusiv relațiile dintre Teller și Israel, sunt scrise în engleza, mai rareori franceză, sau germană, și nu în ebraică, inclusiv de israelieni sau foști israelieni. Și din cauza cenzurii anumite în legătură cu subiecte militare (inclusiv politica de a lăsa deschise întrebările despre opțiunile nucleare ale țării) în Israel, și din cauza pieții restrânse a limbii ebraice, și nevoia majorității autorilor - mai ales în domeniul tehnicii, stiinței, sau al noutăților ziaristice de senzație, de a se face cunoscuți în lume - in limbile de mare circulatie internațională și în primul rand în engleză.Ewan (discuție) 22 decembrie 2009 00:41 (EET)Răspunde

D. dr., vă felicit pentru benefica dv. colaborare la articol. Am rezerve cu privire la capitolul „Energia nucleară și Israelul”:

  • Relatarea bogată a unor amănunte secundare a dat acestui sub-capitol supradimensionat, ponderea de eveniment crucial în viața și activitatea lui Teller (activitățile prof. Neeman nu fac parte din subiectul articolului, nici secretele atomice reale, sau imaginare ale Israelului, nici planurile sale de desalinizare a apei, etc.). S-ar părea, eronat, cred eu, că Teller a avut un rol central și decisiv în proiectul nuclear israelian.
  • Fraza: „După ce Neeman a obținut consimțământul primului ministru Eshkol, Teller l-a informat în legatură cu acest subiect pe șeful Biroului CIA...” este calomnioasă față de Teller, prezentându-l ca pe un agent israelan care așteaptă consimțământul primului ministru al unui stat strain pentru a îndeplini o datorie civică, de cetățean american. Dacă a fost așa, faptul trebuie susținut cu surse deosebit de notabile, „beton armat”.
  • Poate din necunoașterea limbii, am dubii serioase relativ la notabilitatea lui Ami Dor-On (istoric? profesor de fizică?, vre-un Vanunu care a lucrat la reactorul din Dimona și știe lucruri neștiute de alții?) ale carui citate sunt scoase din blogul personal și nu dintr-o sursă notabilă (sursele: 46, 47, 50, 51).

Urări

[modificare sursă]

Vă urez sarbatori fericite de Hanuca și, nelegat de credințele religioase, La mulți ani, dv. și familiei. Alex F. (discuție) 22 decembrie 2009 11:38 (EET)Răspunde

Multumesc pentru felicitari si va urez de asemenea sarbatori fericite si un An Nou fericit dv. si familiei .Sunt de acord cu remarcile. In privinta "consimtamantului" lui Eshkol nu am facut decat sa inlocuiesc cuvantul "permisiunea" care figura in versiunea redactorului precedent bazata pe alta sursa. In legatura cu Amir Dor-On am sa verific cine este.Ewan (discuție) 22 decembrie 2009 14:23 (EET)Răspunde
Sărbători fericite!

Fie ca toate visele pe care le făurești în aceste zile magice de Sărbătoare să se împlinescă, iar drumul străbătut pentru realizarea lor să-ți aducă bucurie în inimă, iar în casă, fericire și belșug.

Sărbători frumoase! Lucian C.

Mulțumesc pentru urări! Vă doresc și dumneavoastră un An Nou fericit! --Nicolae Coman (discuție) 24 decembrie 2009 06:19 (EET)Răspunde

Sărbători fericite

[modificare sursă]

La mulți ani!Alexander Tendler (discuție) 24 decembrie 2009 17:15 (EET)Răspunde

Sărbători fericite

[modificare sursă]

Mulțumesc de urări și îți urez toate cele bune, un Crăciun fericit și un An Nou 2010 plin de împliniri. Wars (discuție) 24 decembrie 2009 19:11 (EET)Răspunde

Crăciun Fericit și îmbelșugat !

Un An Nou 2010 plin de bucurii !


Wars











vă dorește un Crăciun fericit și un An Nou încărcat cu succese!

Fie ca Anul Nou 2010 să se înece în momente de bucurie și împlinire, iar Wikipedia să cunoască noi culmi și noi performanțe! Pe care toate le vom face împreună!

Sărbători fericite

[modificare sursă]

Mulțumesc, vă întorc urările :)  Remigiu  discută  26 decembrie 2009 04:56 (EET)Răspunde

Sărbători fericite!

[modificare sursă]

Salutare Ewan!

Mulțumesc pentru urări.

Îți urez și eu sărbători fericite și la mulți ani!

Cu prietenie, Tudorτ 27 decembrie 2009 07:52 (EET)Răspunde

La mulți ani!

[modificare sursă]

Cu întârziere, vă mulțumesc pentru alesele urări adresate cu prilejul Crăciunului și cu prilejul Anului Nou 2010. Vă rog să primiți din partea mea aceleași calde urări adresate dumneavoastră și celor dragi. Cu stimă, Luciengav (discuție) 17 ianuarie 2010 20:03 (EET)Răspunde

Întâlnire, 27 martie 2010

[modificare sursă]

Salut. În întâlnirea ce se prefigurează la finalul lui martie aș dori să finalizăm procedura de înființare a Asociației Wikimedia România. În acest sens m-aș bucura să-ți exprimi punctele de vedere cât privește subiectele discutate la Wikipedia:Întâlniri/București5. Toate bune. --Rebel 23 februarie 2010 09:38 (EET)Răspunde

חג שמח

[modificare sursă]

פסח כשר

Alexander Tendler (discuție) 29 martie 2010 18:09 (EEST)Răspunde

Urări

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru frumoasele urări, --Miehs (discuție) 3 aprilie 2010 23:27 (EEST)Răspunde

Adevărat a-nviat

[modificare sursă]

Mulțumesc frumos pentru urări și felicitări pentru călătoria din/în "spațiul bănățan." Îți urez, la rândul meu, "Sărbători fericite" și un an bun în continuare. Wars (discuție) 4 aprilie 2010 05:04 (EEST)Răspunde

Mulțumesc frumos pentru a dvs. urare. — Lucian  C. 5 aprilie 2010 22:07 (EEST)Răspunde

Completare

[modificare sursă]

Aici mai spune că: Yoel Hoffmann est professeur émérite de philosophie et de bouddhisme à l’université de Haïfa. Son œuvre a été récompensée de plusieurs prix, dont le Koret Jewish Book Award. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 6 aprilie 2010 22:46 (EEST) Merci.Ewan (discuție) 6 aprilie 2010 22:58 (EEST)Răspunde

Sionism

[modificare sursă]

Vă salut,

Am fost invitat la o nuntă evreiască la care benedicțiunea ebraica era tradusă și în limba țării în care mă găseam și am rămas uimit de o frază spusă de mire, la spargerea paharului.

Întamlător am dat de articolul Sionism și m-a deranjat lipsa sa de PDVN, așa că m-am apucat să-l corectez spre o linie mai obiectivă. La capitolul «Istoric» am introdus paragraful de mai jos:

Dorința de repatriere izvorâște din srtăvechea tradiție evreiască: atât în cele trei rugăciuni zilnice cât și de sărbători evreii se roagă pentru revenirea în Țara Promisă, își urează să sărbătorească Paștele viitor în Ierusalimul reclădit, iar la nunți mirele sparge un pahar reînoind jurământul de 2.000 de ani al străbunilor trimiși în robie de urgia Romană „Să ridicăm Ierusalimul în fruntea bucuriei noastre! Dacă te voi uita, Ierusalime, să mi se usuce dreapta, să mi se lipească limba dacă nu te voi reaminti!”

Deoarece am redat fraza din amintire vă rog să verificați corectitudina celor spuse și dacă nu vă complic, să introduceți sursa ebraică ca bibliografie. Cu mulțumiri și urări de bine, --Alex F. (discuție) 29 iunie 2010 01:05 (EEST)Răspunde

Într-adevăr, e un citat din psalmul 137 "Pe malurile Babilonului". Deci e de fapt o referință încă la robia babiloneană. Am să mă uit să adaug referința necesară. Putem să ne vorbim cu tu, îți mulțumesc și eu pentru remarcile și modificările făcute.

Ewan (discuție) 29 iunie 2010 15:49 (EEST)Răspunde

Tant mieux, --Alex F. (discuție) 30 iunie 2010 11:19 (EEST)Răspunde

Bună ziua, scuze pentru intruziune!

[modificare sursă]

I apologize for writing in English but my previous automated translated message seemed to be somewhat awful and hard to understand. I saw that you know English and manifest a strong interest to diverse languages... so I apologize for this intrusion and wasting your time, I'm able to understand some basic things in Romanian but I can't write it, my most sincere apologies I wish I can have some spare time soon to learn at least some of it. My name is Claudi Balaguer (User Capsot from the Catalan Viquipèdia and Occitan Wikiccionari) and I'm a member of an association "Amical de la Viquipèdia" which is trying to become a Chapter (a superstructure between the Wikimedia Foundation and the Wikipedias that allows you to improve promotion of the Wikipedia and also fund your projects among many other things) but this demand hasn't been accepted up to this moment because Catalan has not a/one state (which seems really unfair to me for the small languages, Esperanto and many others...). So, I try to find support in the diverse Wikipedias in order to obtain a huge amount of support (so far it works real fine) so we can open the door to stateless and/or minorized languages for the Chapters if they deserve it by hard work, efficient organization and real commitment. So if you think our cause is just you can give us your support by pasting Wikimedia CAT on your userpage or/and signing following the link in the template. In any case thanks/multumesc for your attention, I wish you a nice, pleasant and sunny summer and hope the best for your Wikipedia, your language(s) and your country. Take care, Capsot (discuție) 29 iunie 2010 15:59 (EEST)Răspunde

La mulți ani!

[modificare sursă]

Fie ca Bunul și Unicul Dumnezeu să ne ierte la toți pacatele și să ne confere o viață productivă, fericită, liniștită, de pace și înțelegere reciprocă!

P.S. La Discuție:Elie Wiesel d. Leonard a făcut niște afirmații despre limbile ebraică și arameică care, dacă sunt corecte, consultantul meu în materie va fi privat de coniac pe masura greșelii! --Alex F. (discuție) 13 septembrie 2010 01:10 (EEST)Răspunde

Amin. Mulțumesc din inimă pentru urări. Dacă cineva, ca Elie Wiesel,de pildă, a învățat Talmudul,(și asta e materia ce se învață în ieșive trebuie să știe arameica. Grosul Talmudului - atât cel babilonean cât și cel palestinean (ierusalimitean) este Gemara (sau Ghemara), care este scrisă numai în limba arameică. Citatele din Biblie la care se face referință în Talmud, sunt, firește, în originalul din ebraica biblică. Oricine învață Talmudul - învață arameica.Ewan (discuție) 13 septembrie 2010 02:54 (EEST)Răspunde

מאיר אבנר

[modificare sursă]

Cu plăcere. Dar să știi că serviciile mele nu sunt gratuite:) Pentru asta, te pedepsesc să traduci articolul http://he.wikipedia.org/wiki/%D7%9E%D7%90%D7%99%D7%A8_%D7%90%D7%91%D7%A0%D7%A8, pe care Leonard l-a început și l-a lăsat apoi în aer. Cum ebraica nu e punctul meu forte, singura mea speranță e în tine. --Cezarika1 6 octombrie 2010 07:09 (EEST)Răspunde

Ei, cu bucovinenii nu-i de glumit, precum văd. Dacă-i așa, am să ridic mănușa.Ewan (discuție) 7 octombrie 2010 00:31 (EEST)Răspunde

Alte contribuții

[modificare sursă]

Deoarece văd ca nu pot modifica pagina de utilizator, completez aici lista de contribuții Ewan (discuție) 3 decembrie 2010 00:53 (EET)EwanRăspunde

Crăciun fericit și An Nou cu bucurii !

[modificare sursă]



Crăciun Fericit și îmbelșugat !

Un An Nou 2011 plin de bucurii și împliniri !

 • • Wars • ~~  • •










Sărbători fericite!

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru urări, pe care le întorc înzecit! --Miehs (discuție) 19 decembrie 2010 09:21 (EET)Răspunde

Sărbători fericite!

[modificare sursă]

Vă mulțumesc pentru bunele urări. La rândul meu vă adresez aceleași calde urări de fericire și sănătate, alături de toți cei dragi. Sărbători fericite, iar anul 2011 să fie mai bun! Luciengav (discuție) 19 decembrie 2010 11:11 (EET)Răspunde

La Mulți Ani!

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru urări, pe care le întorc multiplicate ție, familiei și poporului tău, care-i și poporul Lui. --Alex F. (discuție) 20 decembrie 2010 01:24 (EET)Răspunde

La Mulți Ani!

[modificare sursă]

Merci. Cele mai bune urări de Anul Nou! Alexander Tendler (discuție) 25 decembrie 2010 00:53 (EET)Răspunde

Shalom lui Ewan din Morgenland

[modificare sursă]

Mulțumesc frumos pentru caldele tale urări de sărbători, urări de bine pe care la rândul meu (post festum, ce-i drept) vrea să-ți adresez ție, familiei tale și tuturor prietenilor din Morgenland. Al tău prieten, --ZOLTAN (discuție) 10 ianuarie 2011 23:02 (EET)Răspunde

جمهوريّة مصرالعربيّة

[modificare sursă]

Ups, pardon, uitasem că ați ieșit deja din Egipt... :) Sincere urări de multe פסח - uri sarbatorite după datinile stravechi, cu familia și poporul vostru, în fericire și pace. --Alex F. (discuție) 18 aprilie 2011 17:51 (EEST)Răspunde

Îți mulțumesc din inimă, iar Egiptul e din nou în actualitate, sperăm că spre bine.Ewan (discuție) 19 aprilie 2011 12:23 (EEST)Răspunde

Săru'mâna pt. urari. Sper să apucăm să ciocnim un pahar împreună, deocamdată, unul virtual, fie și cușer. Cat despre Egipt și dominoul țărilor arabe poți fi liniștit, conf. regelui Solomon, „ce a fost, asta va fi”, o cleptocrație va fi înlocuită de alta, mai flamanda, mai rapace, iar primul stat democrat arab este de așteptat în viitorii 50-100 de ani... --Alex F. (discuție) 27 aprilie 2011 13:20 (EEST)Răspunde

!פסח כשר

[modificare sursă]

Vă doresc dumneavoastră personal, familiei și prietenilor dumneavoastră, precum și întregului popor evreu, sărbători fericite și pace. Al dv. colaborator, --ZOLTAN (discuție) 18 aprilie 2011 20:26 (EEST)Răspunde

Îți mulțumesc din inimă, anul acesta sărbătorile noastre aproape coincid, cât despre sentimente ele coincid de- a dreptul.Ewan (discuție) 19 aprilie 2011 12:26 (EEST)Răspunde

Va urez un Paste fericit!

Paște fericit

[modificare sursă]

îți urează colegul de wikipedie Ewan (discuție) 22 aprilie 2011 23:20 (EEST) PS. La sfârșitul lui mai avem la Haifa o întâlnire de nostalgici ai tinereților timișorene. Iar în vară, daca totul e în regulă Wikimania, tot la Haifa.Răspunde

Mulțumesc din inimă, Ewan. Îți urez atât dumitale cât și tuturor celor dragi dumitale "Paște fericit," sănătate și prosperitate. Cât despre Haifa, mi-ar fi drag să fiu cu voi, dar din Phoenix, Arizona, pînă la Haifa este practic ca din Phoenix pînă la Timișoara, deci anul ăsta practic imposibil. Mulțumiri, încă odată, și fericire. Al dumitale, Wars (discuție) 23 aprilie 2011 01:31 (EEST)Răspunde
Și eu mulțumesc pentru felicitare și vă doresc sărbători fericite și multă sănătate. --Turbojet 23 aprilie 2011 11:35 (EEST)Răspunde
Vă mulțumesc din toată inima pentru alesele urări pe care mi le-ați adresat, iar la rândul meu vă adresez aceleași calde urări cu ocazia sărbătorilor de Paști, dumneavoastră și tuturor celor dragi dumneavoastră. Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 23 aprilie 2011 11:43 (EEST)Răspunde
Mulțumesc pentru urări! Vă doresc și eu, de asemenea, sărbători fericite alături de cei dragi!--Tudorτ 23 aprilie 2011 16:54 (EEST)Răspunde
Mulțumesc frumos pentru urări – Sărbători fericite, pline de bucurii!— LucianK 24 aprilie 2011 10:28 (EEST)Răspunde

I. D.

[modificare sursă]

Publicistul timișorean (cu prenume și nume maghiare) era de limba maghiară (limbile română și germană pe plan secundar). Mediul maghiar reiese dealtfel și din referințele, note, la articol - vezi colegii din tinerețe, la facultate etc.. Vezi și activitatea de traducător, printre altele traducerile din maghiară în română, de exem. din opera prozatorului Tamás Deák. La Haifa a fost lector univ. la catedra de literatura comparata. (Există și alte surse care însă nu pot fi citate aici). --95.89.68.30 (discuție) 5 mai 2011 12:52 (EEST)Răspunde

In mod firesc aproape toti evreii transilvăneni și bănăteni cetăteni romani, si nu numai Ivan Deneș, au fost vreme de cateva decenii după 1918 incă vorbitori de maghiară ca limbă maternă. Dar după 1918 ei nu mai sunt considerati evrei maghiari. Pot fi categorisiti eventual evrei transilvăneni sau bănăteni. Majoritatea au știut sau au învățat româna și s-au integrat și din punct de vedere lingvistic in societatea românească. Evreii din Banat în mare parte nu au nume ebraice sau idiș, ci nume de familie germane sau maghiare.

Numele Ivan e maghiar, dar nu numai. e folosit în Banat și Ardeal și de unii evrei, sârbi, croați, bulgari, slovaci, rromi etc. Evrei maghiari pot fi denumiți poate aceia care au scris mai ales în maghiară sau care au jucat în spectacole maghiare, și cei care s-au asimilat și s-au considerat maghiari , chiar renuntând uneori la identitatea evreiască. Categorisirea "evrei maghiari romani" e pur si simplu cam redondantă. Si transilvănenii români ,sârbi, germani , slovaci, din Ardeal și Banat etc au trăit adesea în medii ungarofone, sunt printre ei care au tradus din maghiară, și nu necesită adaugarea categoriei de maghiar. Toate cele afirmate nu vor să nege deloc afinitatea de durată a evreilor din Transilvania și Banat la limba și cultura maternă maghiară, dar unirea din 1918 i-a făcut evrei români, lucru care s-a accentuat cu trecerea anilor și generațiilor. Ewan (discuție) 9 mai 2011 17:43 (EEST)Răspunde

Ajutor

[modificare sursă]

Salut, Ewan. Am contribuit nițel la Otto von Habsburg, la secțiunea Ordine, distincții și premii am dat de: International Humanitarian Award der jüdischen Anti-Defamation League, la de.wp și en.wp există articol detaliat despre organizația Anti-Defamation League dar nu știu dacă traducerea mea din germană este potrivită. Te rog verifică dacă Premiul Umanitar Internațional al Ligii Evreiești Anti-defăimare este corectă. Mulțumesc anticipat. Al tău colaborator--ZOLTAN (discuție) 12 iulie 2011 12:12 (EEST),Răspunde

Salut, Zoltan.Cred că ar fi corect Premiul Umanitar Internațional al Ligii evreiești contra Defăimării (sau - mai complicat dar mai precis- al Ligii contra Defăimării a organizației evreiești Bnei Brith).Ewan (discuție) 14 iulie 2011 15:02 (EEST)Răspunde

Șabat

[modificare sursă]

Bună ziua. Concentrați-vă atenția, vă rog, pe articolul Șabat care ar duce la albăstrirea multor legături roșii. L-aș face eu, dar nu am suficiente cunoștințe. --Cezarika1 14 august 2011 10:04 (EEST)Răspunde

Regret, dar nici pe cunoștințele mele nu se poate pune bază. I-am trecut rugămintea d-lui Ewan care sper să fie mai familiarizat cu materia. --Alex F. (discuție) 14 august 2011 12:49 (EEST)Răspunde
Salut, d. Cezarika mi-a trimis mesajul de mai sus. Mă alatur rugăminții sale. Cu bine, Alex F. (discuție) 14 august 2011 12:49 (EEST)Răspunde
Am să văd ce pot face.Ewan (discuție) 14 august 2011 22:15 (EEST)Răspunde

L'Șana Tova Ticatevu Utihatemu

[modificare sursă]

În speranța că n-am alterat sensul la copiere vreau să-ți urez La Mulți Ani fericiți, liniște, pace și prosperitate poporului, familiei și d-tale. personal. --Alex F. (discuție) 28 septembrie 2011 00:48 (EEST)Răspunde

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Nurullah Berk.jpg

[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Nurullah Berk.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, ni le puteți adresa la Cafenea. Vă mulțumim.  —Andreidiscuţie 26 octombrie 2011 16:30 (EEST)Răspunde


Hanuka fericit

[modificare sursă]

Domnule Ewan. Cu ocazia apropiatei sărbători a evreimii de pretutindeni, vă rog să-mi permiteți să vă transmit dumneavoastă, familiei și tuturor prietenilor dragi, o călduroasă urare de fericire, bunăstare și noroc bun. Fie ca, în zilele ce urmează, fiecare lumânare a menorei să aducă rând pe rând o nouă bucurie pentru dumneavoastră și întregului popor evreu.

Din partea unui ne-evreu din Abendland:

! חנוכה שמח

--Zsolt (discuție) 19 decembrie 2011 13:11 (EET)Răspunde
( o scuză tardivă:)
Domnule Ewan, nu știu care sunt obiceiurile de botez tradiționale la evrei, dar mă consider vinovat pentru că v-am „uzurpat” numele (semnătura) la un mesaj pe care l-am adresat lui Leonard. Deci: sunt dator domnului Leonard pentru „botezul” involuntar!...:)))--Zsolt (discuție) 19 decembrie 2011 13:22 (EET)Răspunde
P.S. O dedicație: Xaver Varnus - Marc-Antoine Charpentier : Marche en Rondeau- The greatest organ recital ever: A seven-thousand-strong audience at the Budapest Synagogue.--Zsolt (discuție) 19 decembrie 2011 14:09 (EET)Răspunde

Sărbători fericite

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru urări și îți urez dumitale și tuturor celor dragi dumitale Sărbători fericite, un An Nou 2012 cu bucurii și împlinirea tuturor dorințelor. Wars, 24 decembrie 2011 01:41 (EET)Răspunde


Crăciun Fericit și îmbelșugat !

Un An Nou 2012 plin de bucurii și împliniri !

 • • Wars • ~~  • •










Bună ziua, Ewan. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui AdiJapan.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Îți mulțumesc pentru bunele urări pe care mi le-ai adresat și îți urez dumitale precum și tuturor celor dragi dumitale Sărbători fericite, un An Nou 2012 cu bucurii și toate cele de cuviință. Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 24 decembrie 2011 12:25 (EET)Răspunde

Mulțumesc pentru urări. Vă urez sănătate și fericire pentru d-voastră și cei dragi. Alexander Tendler (discuție) 24 decembrie 2011 15:42 (EET)Răspunde

Sărbători fericite

[modificare sursă]

Vă urez dumneavoastră și celor dragi dumneavoastră Sărbători fericite și un An Nou 2012 cu fericire și multă sănătate. La mulți ani! --Cezarika1 24 decembrie 2011 18:39 (EET)Răspunde

De Hanuca și de Anul Nou 2012

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru frumoasele urări și îți urez și eu un (o?) Hanuca și un An Nou fericiți împreună cu cei dragi. --Alex F. (discuție) 25 decembrie 2011 18:48 (EET)Răspunde

פסח שמח וכשר

[modificare sursă]

Cele mai calde urări de Pesah fericit împreună cu cei dragi, --Alex F. (discuție) 2 aprilie 2012 14:03 (EEST) Scumpe coleg, îți mulțumesc din suflet.Ewan (discuție) 4 aprilie 2012 02:05 (EEST)Răspunde

Pesah Fericit!

[modificare sursă]

Vă urează din Abendland, mai vechiul dumneavoastră colaborator, Zsolt. Cred că „פֶּסַח” este una din cele mai profunde sărbători evreiești; fie ca simbolurile sărbătoririi libertății, a primăverii și a „pâinii celor mulți”, să vă aducă numai bucurii, dumneavoastră, familie dumneavoastră și întregului popor evreu!--Zsolt (discuție) 2 aprilie 2012 14:23 (EEST)Răspunde

Îți mulțumesc din suflet, și îți urez de asemenea în acelaș spirit, sărbători fericite de Paști cu împliniri și pace, ție și familiei,Ewan (discuție) 4 aprilie 2012 02:17 (EEST)Răspunde

Pesah Fericit!

[modificare sursă]

Vă urez dumneavoastră și celor dragi să petreceți apropiatele sărbători în pace și liniște sufletească și sănătate. Colaboratorul dumneavoastră, Lucian GAVRILA (discuție) 3 aprilie 2012 13:38 (EEST)Răspunde

Multe mulțumiri din suflet, cu sentimente reciproce.Ewan (discuție) 4 aprilie 2012 02:19 (EEST)Răspunde
Vă urez sărbători fericite! Alexander Tendler (discuție) 4 aprilie 2012 04:39 (EEST). Vă mulțumesc din inimă.Ewan (discuție) 6 aprilie 2012 03:17 (EEST)Răspunde
Aceleași urări de bine și din partea mea, --Miehs (discuție) 13 aprilie 2012 00:21 (EEST)Răspunde

Mulțumesc pentru urări. Vă doresc să aveți parte de sănătate și fericire alături de cei dragi. --Cezarika1 13 aprilie 2012 07:06 (EEST)Răspunde

Paște fericit

[modificare sursă]
Paște fericit și multe urări de bine de la Ewan (discuție) 13 aprilie 2012 00:16 (EEST)Răspunde
Mulțumesc frumos pentru urări și îți urez atât dumitale și tuturora celor dragi din jurul dumitale aceleași calde urări. Wars (discuție) 13 aprilie 2012 08:11 (EEST)Răspunde
Îți mulțumesc pentru bunele urări transmise. Aceleași alese urări de bine ți le transmit ție și familiei tale. Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 13 aprilie 2012 10:47 (EEST)Răspunde

Așkenazi și sefarzi

[modificare sursă]

Vă salut! Deși sunt ateu (sau poate tocmai de aceea), sunt interesat de iudaism și de evrei în general, lucru vizibil și în câteva wikia ale mele (vezi aici și aici). De aceea accept cu multă plăcere sfaturile și indicațiile unei persoane avizate în domeniu. --Nicolae Coman (discuție) 25 mai 2012 06:27 (EEST)Răspunde

Cu multă plăcere, când aveți nevoie. Eu, oricum, vă apreciez contribuțiile și din alte numeroase domenii.

Ewan (discuție) 25 mai 2012 06:31 (EEST)Răspunde


Am receptat sugestia dumneavoastră în legătură cu faptul că există evrei germani care nu sunt așkenazi. La prima ocazie, voi reconsidera acele categorii și voi aduce corecțiile necesare. Nicolae Coman (discuție) 11 iunie 2012 11:03 (EEST).Răspunde

O.K. Cam așa este/era situația într-o mare parte din țările Europei occidentale și cele nord și sud-americane, din Europa centrală, Balcani. In Rusia sunt extrem de rari, dupa câte știu, evreii sefarzi. În țări ca Bulgaria, Turcia, Egipt, evreii așkenazi erau o foarte mică minoritate. etc

Ewan (discuție) 12 iunie 2012 04:25 (EEST)Răspunde

Problema este că, la Wikipedia engleză, categoriile: evrei germani, austrieci, cehi, maghiari, ruși etc sunt incluse la Categoria:Evrei aşkenazi. În concluzie, nu știu ce ar trebui făcut; oare este posibil ca să existe prea puțini evrei sefarzi în aceste țări, încât să nu fie notabili? Dați-mi exemple de astfel de persoane (bineînțeles să fie notabile, deci să apară măcar la EnWiki) și voi cere și Wikipediei engleze să realizeze modificarea cuvenită, adică să nu includă acele națiuni la Evrei așkenazi. Nicolae Coman (discuție) 12 iunie 2012 07:15 (EEST)Răspunde

E vorba de comunitati mici, in Germania au inflorit la Hamburg si Altona, in Austria au existat la Viena, au avut sinagogi (ex.sinagoga turca din Viena, pe vremuriri cateva sinagogi la Hamburg si Altona) la Altona sunt cateva mii de morminte in cimitirul sefard. Exemple sunt de intelectuali si oameni de afaceri chiar in Wikipedia engleza; in Germania - chimistii Nikodem Caro si Heinrich Caro, ruda cu ei prin mama - medicul german Robert Remak (avand tata askenaz), familia Beit - Alfred Beit, magnat al diamantelor in Africa de Sud, nascut la Hamburg, si Otto Beit - om de afaceri britanic originar din Germania, Estrongo Nachama (e in Wikipedia germana) nascut la Salonic a fost zeci de ani Oberkantor al comunitatii evreiesti din Berlin in sec XX, fiul sau rabinul Andreas Nachama activeaza tot in Germania in cadrul iudaismului reformat, Jacob Rosanes a fost matematician german, nascut la Viena, la Viena in sec XVIII bancher al imparatilor a fost Efraim Lopez Pereira d'Aguilar, radacini sefarde au avut familii devenite askenaze - ca o familie Cantor - Moritz Cantor, istoric al matematicii german, si ruda lui, Georg Cantor, matematicianul nascut in Rusia, scriitorii austrieci Otto Perutz si Karl Emil Franzos au avut tati de origine sefarda, Carl Djerassi, chimist devenit american si Elias Canetti, scriitor de limba germana Pr Nobel, devenit ulterior britanic, erau la un moment dat evrei austrieci originari din familii sefarde din Bulgaria, Jacob Levy Moreno nascut la Bucuresti,a devenit austriac si a frecventat in copilarie sinagoga sefarda din Viena, unde a studiat si activat pana in anii 1920. La Hamburg au fost rabini (ex Isaak Attias). medici (Rodrigo de Castro) și bancheri in sec 16-19 , numarul evreilor a scazut ulterior ft mult, cred ca prin emigratie in Olanda, M Britanie, America. In Ungaria dupa eliberarea de sub otomani, e de presupus ca evreii sefarzi au fugit, au mai ajuns insa pe teritoriul Ungariei si Transilvaniei evrei sefarzi din Bosnia, din Balcani, asa se explica de ce la Timisoara de pilda era o sinagoga sefarda si familii cu nume ca Albahari, Alkalaj etc sefarzi ungarofoni care au mai trăit acolo după al doilea razboi mondial. In Austria si Germania traiesc in prezent si un numar mic de evrei turci. de asemenea cativa evrei sefarzi si orientali veniti din Israel ca de exemplu cantareata Esther Ofarim, sefarda din Palestina-Siria, sau cantareata Timna Brauer, avand mama de origine yemenita. Evident e vorba de o mica minoritate. Dar nu se poate trece cu vederea. Exista uneori la Wikipedia de limba engleza o anumita superficialitate, de fapt fireasca. Dupa mine categoria evrei askenazi e asa de mare inca nici nu ar fi trebuit folosita, ca si aceea a personalitatilor in viata, dar asa e obiceiul deja la Wikipedia engleza etc. La Wikpedia ebraica, care e tare zgarcita la categorii nu au vrut sa urmeze pilda celei engleze, Ewan (discuție) 13 iunie 2012 03:04 (EEST)Răspunde

Da, uite că am găsit și eu un reprezentant al sefarzilor, dar din Germania, și anume matematicianul Moritz Cantor. În final, o precizare pur tehnică: dacă scrieți un mesaj sau dați o replică unui mesaj, așa cum ați făcut mai sus, scrieți mai bine acest mesaj pe pagina de discuții a destinatarului sau scrieți măcar o notificare pe acea pagină de discuții. Dacă eu nu trimiteam acest mesaj, nici nu aș fi știut că ați scris rândurile de mai sus, mai ales că e vorba de un subiect de care sunt preocupat. Încă o dată vă mulțumesc pentru timpul acordat și pentru sugestiile dumneavoastră, care îmi sunt de un real folos. Toate cele bune! Nicolae Coman (discuție) 15 iunie 2012 16:17 (EEST)Răspunde

Teșu Solomovici

[modificare sursă]

Te salut. Am propus la șters articolul Teșu Solomovici, o personalitate controversială pe care posibil să o cunoști personal - văd că are un articol și la heWp. Onorabilul o face pe istoricul, deși nu este, jonglează cu nonșalanță cu date și cifre supte din deget și scrie niște enormități pe care zece deștepți nu le pot scoate, spre deplina satisfacție a unor anumiți colaboratori (...). Mi-a picat în mână «opera» sa „Mossad. Șin-Bet. Aman - istoria serviciilor secrete israeliene (Ed. Teșu, 2006)”, nu știu în ce măsură respectivul deține informațiile necesare - am dubii serioase asupra corectitudinii datelor - dar, să mă ierte Dumnazeu, cartea-i scrisă la un nivel sub-liceal!

Deoarece vin sărbătorile te rog să-mi primești cele mai calde urări (acuma cand este așa de cald și la noi, și la voi) d-tale personal, familiei și poporului ales La mulți ani, cu sanatate, fericire și PACE! --Alex F. (discuție) 22 august 2012 14:54 (EEST)Răspunde

Salut, Alex. În privința lui Solomovici, nu cred că are șanse să fie șters, fiindcă deși scrie așa cum scrie, aș zice superficial,uneori mai bine, alteori mai rău, cum e cazul unora dintre ziariști, evident nu e istoric, ci ziarist, editor și autor (prolific, într-adevăr) de cărți. Nu îl cunosc personal, mama mea, care și ea e nascută la Focșani, era prietenă cu o soră a lui. Eu înțeleg că te revoltă stilul și conținutul celor ce scrie dumnealui, dar cred că, vorba cacofoniei,ca ziarist și autor, are, de fapt, notorietate, în bine și rău, în nișa evreiască și israeliană românească în care scrie, ca popularizator sau vulgarizator al istoriei, furnizor de știri și informații, corespondent în chestiuni românești în Israel, și în chestiuni israeliene in România etc. Nu știu cum e în Wikipedia romanească, fiindca nu am aprofundat subiectul, dar la Wikipedia ebraică, sunt acceptate articole despre multe celebrități dubioase de moment, prezentatori și eroi de emisiuni de televizor, care , cred, că au mult mai puține drepturi decât Solomovici. Evident ca sursă bibliografică, el poate servi numai orientativ, ca izvor jurnalistic- popularizator, nu ca autoritate științifică sau de înalt nivel. Si eu a trebuit, uneori, din lipsă de alte surse disponibile,sau de timp, să apelez la cărți sau articole ale sale, ca sursă orientativă sau informativă, fără așteptări exagerate. Sigur că e de preferat de verificat bine, ca și în multe alte cazuri (chiar și la autori cu diplomă în domeniu) informațiile pe care le aduce.

Eu îți mulțumesc din suflet pentru urările calde cu ocazia sărbătorilor evreiești de toamnă. Chiar și pe căldură, oamenii au nevoie de căldură sulfetească. Îți doresc și eu toate cele bune d-tale și familiei,sănătate și multe satisfacții și energie în continuare, inclusiv în activitatea binecuvântată la Wikipedia Ewan (discuție) 25 august 2012 19:25 (EEST)Răspunde

Teatrul Barașeum

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru aprecieri. Fiind exterior fenomenului cultural idiș, am scris numai ceea ce am găsit în materialele consultate. Nu am știut nimic despre teatrul Ikuf. Ca măsură de îmbunătățire a articolului, mi-am pemis să introduc o parte din mesajul dumneavoastră în cuprinsul articolului, cu modificări minore. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 2 octombrie 2012 08:37 (EEST)Răspunde

Re: Sărbători fericite

[modificare sursă]

Vă întorc urările, dorindu-vă un An Nou cum vi-l doriți dumneavoastră. -- Victor Blacus (discuție) 24 decembrie 2012 13:56 (EET)Răspunde

Bună ziua, Ewan. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui AdiJapan.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.
Sărbători fericite și un An Nou fericit și dvs. --Cezarika1 24 decembrie 2012 17:15 (EET)Răspunde

Re: Sărbători fericite

[modificare sursă]

Vă mulțumesc pentru alesele urări pe care mi le-ați transmis. La rândul meu, vă doresc sănătate, pace sufletească și multă putere de muncă atât dumneavoastră cât și celor dragi, iar Noul An 2013 să fie pe măsura așteptărilor dumneavoastră. Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 24 decembrie 2012 19:43 (EET)Răspunde

Sărbători fericite!

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru urări. Să vă aducă anul ce vine cel puțin atâtea bucurii ca acesta, care este pe trecute! Toate cele bune, --Miehs (discuție) 24 decembrie 2012 22:01 (EET)Răspunde

Colaboratorului meu de dincolo de mare

[modificare sursă]

Mulțumesc pentru urari și vă urez și eu La mulți ani de fericire, sanatate, pace și succes familiei, poporului și dv. personal, Wikiprietenul dv Alex F. (discuție) 27 decembrie 2012 13:24 (EET)Răspunde

Sărbători fericite (2012 - 2013)

[modificare sursă]

Stimate Ewan, vă mulțumesc pentru urările dumneavoastră și vă urez (cu o sensibilă, dar obiectivă întârziere) Un An Nou 2013 mai bun, mai prosper și mai plin de speranțe. Al dumneavoastră, Wars (discuție) 11 ianuarie 2013 07:41 (EET)Răspunde

חג המצות

[modificare sursă]

Vă urez Dv. și familiei un calduros חג המצות fericit, în pace și îndestulat, conf. datinilor... în speranța că Obama nu v-a păpat toată pasca. --Alex F. (discuție) 22 martie 2013 14:51 (EET)Răspunde

Mulțumesc din suflet. Obama încă nu a apucat, fiindca a și trecut Iordanul, și s-a mulțumit cu pâine și cu sare, ca să dea exemplu personal în vremurile astea de criză. Ewan (discuție) 25 martie 2013 18:17 (EET)Răspunde

Sărbători fericite

[modificare sursă]

Vă mulțumesc și vă urez sănătate, d-voastră și familiei. Colaborarea cu d-voastră este excelentă. --Alexander Tendler (discuție) 25 martie 2013 22:49 (EET)Răspunde

Sărbători fericite

[modificare sursă]

Sărbători fericite, alături de toți cei dragi. Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 29 martie 2013 10:26 (EET) Mulțumesc din suflet, numai bine, Ewan (discuție) 29 martie 2013 15:02 (EET)Răspunde

Mulțumiri

[modificare sursă]

Mulțumiri pentru urări. Vă doresc aceleași sărbători fericite, --Miehs (discuție) 31 martie 2013 07:47 (EEST)Răspunde

Mulțumesc, de asemenea.Ewan2 (discuție) 31 martie 2013 08:45 (EEST)Răspunde

■ Modificarea v-a fost anulată

[modificare sursă]

Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina Sacrificiu uman, pare să fie falsă și a fost anulată. Vă rugăm să folosiți groapa cu nisip. Vă invităm să citiți și pagina de bun venit pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Mulțumim. Fiica lui Iefta n-a fost jertfită de politeiști. Tgeorgescu (discuție) 27 mai 2013 23:42 (EEST)Răspunde

Bine v-am găsit pe Wikipedia. Iefta, ce e drept, e drept.Ewan (discuție) 12 iunie 2013 02:42 (EEST) De fapt putea sa fie reminiscența unui episod din vremea când cultul lui Iahve încă nu era monoteist.Ewan2 (discuție) 8 august 2013 03:17 (EEST)Răspunde

La Mulți Ani pe תשע"ד

[modificare sursă]

Anul trecut ți-am urat d.tale personal, familiei și poporului ales La mulți ani, cu sanatate, fericire și PACE! Constat cu bucurie și satsfacție că urarile mele au ajuns la adresă și că Dumnezeu Cel Bun v-a conferit un meritat an de pace, atat de rară prin meleagurile sfinte și sper că și celelalte urări au avut succes, așa că ți le retrimet în ediție nouă, revăzută și amplificată. Cu deosebită simpatie, --Alex F. (discuție) 2 septembrie 2013 01:06 (EEST)Răspunde

Îți mulțumesc foarte mult pentru noua ediție a urărilor,care sunt bine venite oricum. Sper să lucreze și de data asta, să batem în lemn, cum spun ateiștii. Deoarece mi -au unit wikipediștii numele și acum scriu sub numele Ewan2 în toate locurile, nu am băgat de seamă până acum mesajele de aici. Peste o săptămână vin să mă mai răcoresc la București, unde niște amici mi-au luat câteva bilete la Festivalul Enescu. Îți doresc și ție cele bune,sănătate și bucurii.Ewan2 (discuție) 6 septembrie 2013 02:49 (EEST)Răspunde

La Mulți Ani

[modificare sursă]

Cele mai bune urări, tuturor din familie ! --Alexander Tendler (discuție) 5 septembrie 2013 17:34 (EEST) Multumesc,numai bineEwan2 (discuție) 6 septembrie 2013 02:38 (EEST)Răspunde

La mulți ani, de Iom Kippur, întregii familii! Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 13 septembrie 2013 22:10 (EEST) Mulțumesc pentru urările de sărbătorile noastre, la fel sănătate și numai bine ție și familiei. Am fost plecat, tocmai în România, și în perioada asta nu am avut acces la e mail, de aceea am întârziat cu răspunsul. Ewan2 (discuție) 24 septembrie 2013 22:53 (EEST)Răspunde

Fericit ימי הפורים

[modificare sursă]

Dacă vii prin sudul Franței, dă-mi un semn pe cepleanu@orange.fr avem camera de oaspeți - mai apropiată de סוכה decât de Ritz, dar este  ;-) --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 16 martie 2014 19:50 (EET)Răspunde

Probleme legate de permisiunile fișierului PAN01 ~1.JPG

[modificare sursă]
Image Copyright problem
Image Copyright problem

Vă mulțumim pentru că ați încărcat Fişier:PAN01 ~1.JPG. Am observat că, deși ați aplicat o etichetă validă privind drepturile de autor, nu există nicio dovadă că autorul fișierului ar fi acceptat publicarea sub această licență.

Dacă acest fișier este în întregime creat de dumneavoastră, dar l-ați publicat anterior în altă parte, vă rugăm să faceți una din următoarele;

  • adăugați o notă prin care permiteți reutilizarea fișierului sub GFDL sau sub o altă licență liberă pe site-ul unde l-ați publicat; sau
  • Trimiteți un e-mail de la o adresă asociată cu publicația originală la info-rowikipedia.org, prin care declarați că materialul vă aparține și intenționați să-l publicați sub o licență liberă. Aveți un exemplu de astfel de mesaj aici.

Dacă fișierul nu este în întregime creat de dumneavoastră, puteți să rugați acea persoană să efectueze unul din cei doi pași descriși mai sus, dau dacă proprietarul imaginii și-a dat deja permisiunea printr-un e-mail adresat dumneavoastră, vă rugăm să trimiteți acest e-mail la adresa info-rowikipedia.org.

Dacă considerați că acest fișier respectă criteriile privind utilizarea cinstită, folosiți o etichetă ca {{utilizare cinstită în|Articol}} sau una din etichetele de aici, și adăugați o explicaţie prin care justificați utilizarea imaginii în articolul în care doriți să o includeți. Vedeți Wikipedia:Formate drepturi de autor pentru imagini pentru lista completă de etichete pentru drepturile de autor pe care le puteți folosi.

Dacă ați încărcat și alte fișiere, verificați că ați furnizat, pentru fiecare, dovezi că deținătorii drepturilor de autor au acceptat să-și publice lucrările sub lincența indicată. Aveți o listă cu fișierele încărcate de dumneavoastră la această legătură. Imaginile fără dovezi ale permisiunilor pot fi șterse la o săptămână de la etichetare. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Vă mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 12 iunie 2014 20:57 (EEST)Răspunde

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Zelda poeta.jpg

[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Zelda poeta.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim.. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 13 iunie 2014 17:48 (EEST)Răspunde

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Naomi Shemer 1989.jpg

[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Naomi Shemer 1989.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim.. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 19 iunie 2014 11:47 (EEST)Răspunde

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Cecilia Simionescu.jpg

[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Cecilia Simionescu.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim.. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 16 iunie 2015 18:59 (EEST)Răspunde

!שנה טובה ומתוקה

[modificare sursă]

LA MULȚI ANI cu sanatate, bucurie, belsug si pace, tie personal, familiei si Poporului Sfant! (sper ca n-am scris prostii in titlu). Cu drag, --Alex F. (discuție) 18 septembrie 2015 15:18 (EEST)Răspunde

Pagina dumitale de utilizator

[modificare sursă]

Salut, Șalom, Daag, 3gpacBbime, Kalimera, Günaydîn, cum dorești. Văd că ai scris "Nu sunt român de naționalitate, dar..." (precum Mihail Sebastian). N-ai vrea să înlocuiești cuvântul "naționalitate" prin "etnie" sau "neam"? Scriu asta, fiindcă "naționalitate", în drept și îndeosebi în dreptul internațional, înseamnă "cetățenie", deci, dacă ai avut sau mai ai cetățenia română, atunci ești sau ai fost "de naționalitate română" indiferent de limba maternă, de religie, de tradiții, de preferințele dumitale muzicale sau culinare. Iar din punct de vedere cultural, odată ce știi limba noastră, și odată ce ai "fost educat în limba și cultura românească" pentru care ai "respect si recunoștință", ești român, nu mai puțin decât ceilalți, și indiferent că ești și israelian. În ceeace mă privește, am dublă cetățenie belgiană și română, și nu sunt mai puțin belgiană decât ceilalți belgieni de diverse origini (walloni, flamanzi, nemți, evrei, turci, africani, arabi, asiatici...). Mă doare ideia asta mult prea răspândită, că un "rrrromân auteeentic" nu poate fi decât ortodox sau, eventual, unit (greco-catolic), și că identitatea română și ebraică sau mozaică ar fi incompatibile. Este o ideie antisemită. Este o ideie rasistă. Charles Aznavour (Șahnurh Aznavurian), un cântăreț armean din Franța, a fost odată întrebat de un ziarist: "vă simțiți mai mult francez, sau mai mult armean?" I-a răspuns "sunt sută la sută francez și sută la sută armean". În ceeace mă privește, eu una socotesc că România a pierdut din tâmpenie și cruzime peste un milion de suflete care ar fi trebuit să-i aparțină (victimele Holocaustului român, supraviețuitorii și descendenții lor) și că asta este o pată tragică și rușinoasă de neșters pe obrazul drept al istoriei țării, în timp ce comunismul și proslăvirea lui Ceaușescu formează o pată tragică și rușinoasă de neșters pe obrazul stâng al istoriei țării. Ceeace nu înseamnă, desigur, nici că toți românii creștini au fost sau sunt călăi legionari sau militari, nici că toți românii evrei au fost sau sunt călăi securiști sau comuniști, precum spun și scriu rasiștii și antisemiții. Cu bine, --Julieta39 (discuție) 25 octombrie 2017 12:30 (EEST)Răspunde

Salut, Julieta, apreciez foarte mult ceea ce spui. Eu mă definesc astăzi ca israelian și evreu român, adică originar din România și vorbitor de română, în plus evreu din Banat și evreu laic. În România vreme de decenii membrii multor grupuri etnice, între care și evreii, nu erau categorisiți ca români neaoși, ci ca aparținând unr minorități naționale sau naționalități conlocuitoare, ultimii termeni amintiți fiind oficiali în timpul regimului comunist. Importantă nu este atât categorisirea ca români sau minorități, ci care sunt atitudinea și relațiile. Nu întotdeauna asimilarea în genul "toți sunt o apă și un pământ" a fost ceva pozitiv. Ungaria de pild[ a încercat în anumite perioade, cu mai mult sau mai putin succes, să asimileze naționalitățile sau, dacă vreti, etniile din cadrul ei statal, lucru care nu a fost primit bine de o parte din ele, mai ales de către slovaci, sârbi, croați, români, care s-au simtit frustrați politic, cultural, teritorial, etc. Faptul că statul îi declara pe toți maghiari a putut să escamoteze dușmănii etnice și nu a ferit populații ca evreii și romii de schimbarea bruscă a politicii și trimiterea la moarte la Auschwitz. Naționalismul, neîncrederea și invidiile dintre etnii nu au dispărut nici azi. Exemplul Cataloniei, destrămarea Iugoslaviei, sau divergențele existente uneori între flamanzi și valoni în Belgia, englezi, scoțieni și irlandezii catolici si protestanți, în Regatul Unit, turci și kurzi în Turcia, quebechezi si anglofoni în Canada, africani locali si libanezi sau indieni in estul Africii, valurile de emigrare actuale din Orientul Apropiat în Europa,, etcetc arată ca situațiile pot fi încă fluide, și că sentimentele de mândrie regională și națională, mai bine sau mai rău înțelese, nu au dispărut. Eu am crescut în România cu conștiinta că sunt cetățean român, și evreu de naționalitate (așa se spunea, după modelul rus sau sovietic, dar în cazul evreilor modificat în bine) , azi se zice etnie. Cât timp ostilitatea nu este resimțită prea tare (și în anii in care am trăit în Romania așa a fost, am și beneficiat la un moment dat de o înflorire a culturii comunitare), acest lucru nu deranjează așa de tare. Din contră, nu e rău ca omul să fie conștient de identitatea propriei origini și culturi, religii etc care poate fi și un factor de îmbogățire spirituală. Orice ideologie, inclusiv cea naționalistă, poate fi folosită în bine și în rău. Termenul folosit până în 1989 în România pentru etnii era cel de minoritate națională, apoi de naționalitate conlocuitoare, un pic după terminologia din URSS - naționalnost. In Vest naționalitate înseamnă cetățenie. Escamotarea originii si a religiei in țările democratice din vest, ca de pildă în cazul imigranților musulmani, nu a evitat aparitia de ghetouri etnice culturale în care abandonul si lipsa de supraveghere și empatie adevarată, în numele multiculturalismului, au perpetuat ignoranța și ciuda față de poporul gazdă, și cu ele, ideologii fundamentaliste, antidemocratice, ultranaționaliste, care au devenit o problemă destul de gravă. Speram că se va învăța din greșeli și strategiile în acest domeniu vor fi de acum înainte mai reușite.Numai bine,

[Utilizator:Ewan2|Ewan2]] (discuție) 31 octombrie 2017 04:53 (EET) N.B Armenii, fiind o minoritate mică, și creștină, a avut în Europa condiții mai prielnice de adaptare și aculturare, prezervând în acelaș timp, mai mult sau mai puțin,și patrimoniul lor specific. Și în România armenii erau mai bine priviți decât evreii, nu erau asa mulți, si se asimilau ușor. Grecii, care uneori erau priviți cu ostilitate, din cauza poziției lor dominante in anumite perioade din istorie, fiind creștini ortodocși, s-au amestecat cu ușurință cu românii, la fel și unii ucraineni sau bulgari. La evrei narativul religios (și numărul lor mare) a contat foarte foarte mult în ostilitatea față de ei. Ewan2 (discuție) 31 octombrie 2017 05:23 (EET) Faptul că o parte din evreii din Romania au supraviețuit în vremea Holocaustului a fost un lucru mare, și faptul ca ei au reușit să emigreze din România în Israel, a fost un lucru apreciabil. Ei au adus o contributie însemnată la construirea statului evreiesc. Au adus cu ei nu numai amintiri grele din vremea Holocaustului și persecutiilor fasciste și comuniste, dar și multe lucruri pozitive pe care au apucat să le învețe de la români și celelalte neamuri cu care au trăit în România, inclusiv maghiarii, germanii etc. Asa cum sugerați, într adevăr, și românii au avut parte de contribuții ale evreilor și altora la cultura și realizările lor. Da, România a devenit mai "omogenă etnic", după dispariția și plecarea evreilor și după plecarea germanilor, dar trebuie spus că întreține de zeci de ani relații bune și cu Germania și cu Israelul, ceea ce e de asemenea un lucru însemnat. Sperăm să avem cu toții noroc și sănătate.Ewan2 (discuție) 31 octombrie 2017 05:55 (EET)Răspunde

תודה Gândim la fel. Eu una, înțeleg tetragrama יהוה ca "Sunt ceeace totul este" : praf si pulbere, dar și Lumină sau umbră sau sânge, depinde. Azi ca ieri, "divide et impera": a profita de diferențele culturale (mai ales religioase) pentru a dezbina oamenii, și de ce nu și teritoriile, ce bun mijloc de a șubrezi reprezentarea cetățenilor față de atotputerea grupărilor economice! În orice caz, în sec.XIX Evreii aduceau în România din Apus (mai ales din Germania) ceasuri, mașini, tehnologii, mode (a se poza la fotograf), ștofe, cărți, idei, minuni, ce mai. Iar creștinii habotnici și naționaliștii (printre care și Eminescu cu caracterizările lui caricaturale) se îngrozeau. Dacă ar exista un Dumnezeu Bun și Atoputernic, ne-ar face atei pe toți Homo-sapienșii ca să nu mai aibă acest pretext (și-ar găsi ei altele, dar poate mai puțin eficiente). Iar eu, dacă cineva mi-ar pune cuțitul la gât ca să mă oblige să aleg un monoteism, ași alege mozaismul, fiindcă în mozaism totul se discută cu vorba, nu cu spada sau cu bomba. Rămas bun! --Julieta39 (discuție) 4 noiembrie 2017 21:44 (EET)Răspunde
P.S. Curs de geopolitică la Comandamentul Marinei Militare. Amiralul profesor: --Așa cum stau lucrurile azi, cea mai mare probabilitate este ca dușmanul nostru viitor să fie lumea musulmană. Un elev: --Dar dom'profesor, lumea musulmană cuprinde 500 de milioane de oameni, pe când noi suntem doar 20 de milioane. Amiralul: --Nu masele de oameni contează, dovada? evreii sunt în lume sub 15 milioane și în Israel sub 5, ceeace nu i-a împiedicat să-și învigă toți vecinii! Elevul: --Bine, amirale, dar mai avem noi oare destui evrei?.

Mulțumesc pentru urări!

[modificare sursă]

Vă mulțumesc pentru bunele şi alesele urări pe care mi le-ați adresat cu prilejul Crăciunului. Vă doresc putere de muncă, pace și multă sănătate întregii familii. Cu stimă, Lucian GAVRILA (discuție) 27 decembrie 2020 20:11 (EET)Răspunde

Vremurile...

[modificare sursă]

Sper din toată inima că sunteți în regulă și vă doresc mult noroc și putere, ca să treceți cu bine peste o astfel de furtună! Accipiter Gentilis Q.(D) 9 octombrie 2023 23:29 (EEST)Răspunde