Discuție:Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Steaua articolelor de calitate Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman este un articol de calitate; acesta, sau o versiune anterioară a acestuia, a fost identificat ca fiind unul dintre cele mai bune articole produse de către comunitatea Wikipediei. Articolul este încă deschis îmbunătățirilor; așadar, dacă considerați că îl puteți îmbunătăți, puteți să o faceți.
17 septembrie 2019 Propunere articol de calitate Promovat

Comentarii[modificare sursă]

Am făcut unele mici corecții de natură gramaticală. Sîmbotin (discuție) 5 septembrie 2009 16:35 (EEST)[răspunde]

Crucea de pe Caraiman[modificare sursă]

Discuție mutată de la Discuție Utilizator:Sîmbotin

Ce ne facem cu sursele eronate care impiedica corectarea articolului? Un istet a scos pe gura sau penita cum ca ar fi sute de becuri de sute de wati fiecare, si asa s-a preluat in presa. Se vede clar pe cruce ca sunt 76 de becuri, si tot atatea au fost locasele originale (care acum nu mai sunt folosite, corpurile de iluminat actuale fiind montate putin decalat). Adica un articol scris de un paltonar care n-a vazut crucea decat prin binoclu (si ala aburit) nu poate fi "batut" de o poza in care se poate numara clar cate becuri sunt de fapt?! De asemenea, prin natura serviciului stiu ca este alimentata cu energie electrica printr-un cablu subteran care vine de la releul RTV de pe Costila (la randul lui alimentat din Sinaia). Nu am nicio dovada, ca nu pot sa public documente de serviciu, dar in acelasi timp nici nu pot modifica randul care scrie ca se alimenteaza din reteaua orasului Busteni... Ce e de facut? Mi-e si putin jena sa fiu editor al unui articol plin de atat de multe greseli... Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Razvan NEAGOE (discuție • contribuții).

Vă cred, deși în ultimul timp eu nu am mai văzut Crucea de pe Caraiman decât în timpul zilei, deci fără niciun bec... Problema este că nu am găsit niciunde în articol afirmația că pe monument „ar fi sute de becuri de sute de wati fiecare”. În secțiunile Localizare și dimensiuni și Iluminarea se specifică faptul că în interiorul soclului din beton armat placat cu piatră „se află o încăpere care a adăpostit inițial generatorul de energie electrică ce alimenta cele 120 de becuri de 500 W de pe conturul Crucii”, deci în trecut, nu în prezent. Poate ar trebui subliniat acest lucru (modul de iluminare inițial, din secolul trecut) și completat cu modul de iluminare actual (cel specificat de dvs. mai sus), realizat în acest secol. Numai bine, --Bătrânul (discuție) 28 septembrie 2015 16:26 (EEST)[răspunde]
P.S. Așa cum v-am mai spus, cele mai bune surse de încredere sunt cărțile tipărite. Sunt convins că în astfel de cărți (mai ales cele editate în perioada interbelică, dar și mai recente) există informații despre monumentul respectiv. Cât despre informațiile existente în articol, dar care nu par a fi credibile, sfatul meu este să le etichetați cu formatul {{necesită citare}} și dacă nimeni nu le susține cu referințe, ele pot fi șterse după o perioadă de timp rezonabilă. --Bătrânul (discuție) 28 septembrie 2015 16:38 (EEST)[răspunde]

Multumesc pentru trimitere, stiam ca am mai discutat despre asta dar nu mai stiam daca mai exista continutul. Am cautat in cele trei Anuare ale Bucegilor (tiparite de Turing Clubul Romaniei exact in perioada construirii Crucii), precum si intr-o sumedenie de carti de munte (Cristescu, Ionescu-Dunareanu, Kargel etc.), si ori nu se mentioneaza nimic despre istoricul monumentului, ori se scriu aceleasi aiureli ca in presa de astazi (Ion Ionescu-Dunareanu -- Bucegii - calauza turistica, 1948: "crucea apare luminata de sute de becuri electrice"), cand se vede clar cate locasuri au fost prevazute pentru becuri: 76, atatea cate sunt si astazi (doar ca sunt decalate cu vreo 20 cm fata de pozitionarea originala). Referitor la sutele de becuri din prezent, cititi ultimul paragraf din sectiunea "Iluminarea": 300 de becuri de 500 W fiecare... As fi extrem de interesat de o lucrare care sa detalieze constructia Crucii! Macar un titlu de as sti, ca sa stiu de unde sa incep cautarile... Referitor la iluminatul actual, nu este aprinsa in fiecare seara (nu am reusit sa observ vreo regula, in afara sarbatorilor mai importante), dar toate becurile au fost inlocuite acum vreun an cu unele mai slabe, care dupa spectru par a fi economice (alb rece). Razvan NEAGOE (discuție) 28 septembrie 2015 17:43 (EEST)[răspunde]

Bătrânul, Razvan NEAGOE: pot să vă spun că în cartea Iordănescu, Dumitru; Georgescu, Constantin (). Construcții pentru transporturi în România. 2. Lucrare editată de Centrala Construcții Căi Ferate București.  scrie așa:
„Soclul [...] are în interior o încăpere care în trecut adăpostea un generator electric pentru punerea în funcțiune a celor 120 becuri electrice de 500W. [...] În prezent, Consiliul Popular al orașului Bușteni [...] a refăcut instalația electrică.”

--Strainu (دسستي‎5 ianuarie 2017 21:23 (EET)[răspunde]

@Strainu: așa scrie și în articol: „La început iluminatul monumentului s-a făcut cu ajutorul unui generator de energie electrică (localizat în soclul din beton armat) și al 120 becuri de câte 500 W”. Voi introduce și referința indicată de dvs. --Bătrânul (discuție) 5 ianuarie 2017 21:34 (EET)[răspunde]

Arhitecți[modificare sursă]

În sutele de site-uri care se copiază unele pe celelalte, inclusiv la primăria Bușteni, scrie că arhitecți ar fi Georges Cristinel și Constantin Procopiu. Totuși, în Iordănescu, Dumitru; Georgescu, Constantin (). Construcții pentru transporturi în România. 2. Lucrare editată de Centrala Construcții Căi Ferate București.  scrie că "Proiectul a fost întocmit de inginerii Alfred Pilder și Teofil Revici". E posibil să se refere doar la calculele de rezistență? Ar putea fi vorba de o ștergere a celor 2 arhitecți care nu conveneau regimului comunist? Mai există alte surse mai vechi?--Strainu (دسستي‎5 ianuarie 2017 21:23 (EET)[răspunde]

Discuție mutată de la Discuție Utilizator:Sîmbotin

.... ai ceva cu mine? Vezi de treaba ta....... Pana acu, de 15 ani de wikipedia puteai sa-l faci. Nu baga bete in roate ca iar ma blocheaza astia.... de abia asteapta. Asybarisaport 20 octombrie 2018 21:35 (EEST)[răspunde]

Uită-te în istoricul articolului și vezi contribuțiile mele la acest articol de-a lungul timpului. Articolul este despre monumentul de pe Muntele Caraiman, celelalte pe care le-ai băgat la grămadă își au locul, eventual, într-o secțiune separată, așa cum am procedat. --Bătrânul (discuție) 20 octombrie 2018 21:42 (EEST):::[răspunde]
Sefule, crede-ma ca va iesi bine. Am o carte in care unul a studiat treaba. Treaba e grea ca-i un daco-român exacerbat, patriot din alt secol. Are insa date bune in ea, e greu sa le culeg. Bag ce pot si vom structura... na, sa fi si tu. Ai rabdare mon-cher.Asybarisaport 20 octombrie 2018 21:45 (EEST)[răspunde]
Fie. Dar tot nu înțeleg de ce trebuie amestecate lucrurile; locul altor monumente similare este într-o secțiune separată, sau și mai bine, într-un articol nou: Monumente ale eroilor neamului din România. Și bine ar fi să puneți formatul {{dezvoltare}} cât timp lucrați la articol; alții de unde să știe că articolul este în lucru? --Bătrânul (discuție) 20 octombrie 2018 21:49 (EEST)[răspunde]
E simplu, iti arata care este pozitia comparativa cu alte cruci similare. Cum de nu vezi asta? Pune tu eticheta daca vrei neaparat. Eu lucrez la articolul asta in paralel cu Gheorghe Petrașcu. Daca aici e vorba de patriotism acutizat, Petrascu e elitist nelimitat, amandoua sunt grele si de aceea joc ping-pong cu ele. Daca pun eticheta, dureaza prea mult si vine Pafsanias si o sterge ca nu am lucrat la el 7 zile sau cat dracu e termenul si iar intru in discutii cu onorabilii. Fa cum vrei, m-am saturat de ifosele voastre de aici. De ce nu sunteti asa si cu altii care baga o virgula? Tot timpul aveti cu mine. M=am scarbit....... Asybarisaport 20 octombrie 2018 21:58 (EEST)[răspunde]
Ai vazut? I-am adus aminte. Mai bine taceam.Asybarisaport 20 octombrie 2018 22:31 (EEST)[răspunde]

Părere[modificare sursă]

  • Lista celor mai mari cruci care s-au ridicat în România este o listă și atât. Părerea mea e că ar trebui să fie articol separat, cu atât mai mult cu cât pune la grămadă crucile ridicate în amintirea militarilor morți în război cu cele ridicate pentru alte scopuri.
  • Crucea de pe Caraiman a căpătat o semnificație specială raportată la efortul de război pe care l-a făcut Regatul României în WWI, astfel că nu are ce să caute la grămadă cu celelalte, fie ele mai înalte sau nu.--Accipiter Q. Gentilis(D) 21 octombrie 2018 00:30 (EEST)[răspunde]
  • Este unul dintre cele cunoscute monumente ale României, un alt motiv pentru care nu are ce căuta la grămadă

Înțeleg că oricum vor mai fi create și alte articole despre diversele cruci care s-au ridicat, așa că lucrurile nu sunt bătute în cuie. Ca regulă generală, cred că un format ar fi o idee mai bună, fără a uita că înafară de crucile memoriale (comemorative), există și cruci de hotar sau cruci cu caracter votiv.

Continui să cred, așa cum am mai susținut, că locul altor monumente similare este într-o secțiune separată, sau și mai bine, într-un articol nou. Cum ar fi să punem acea listă, cu poze cu tot, și în articolele Crucea din Pasul Tihuța, Crucea Eroilor de pe Muntele Mic, Crucea Eroilor de pe Muntele Straja etc.?
Între timp am inițiat Listă a celor mai înalte cruci din România, specificând și la descrierea modificărilor și în pagina de discuție: „textul și imaginile din această listă au fost preluate din articolul Crucea Eroilor Neamului de pe Muntele Caraiman (contribuțiile utilizatorului Asybaris01)”. --Bătrânul (discuție) 21 octombrie 2018 09:27 (EEST)[răspunde]

Oricum, eu unul îi mulțumesc lui Asybaris01 că s-a apucat să completeze acest subiect cu articole. Ceea ce trebuie noi să facem este să-i oferim informații suplimentare de încredere, care informații să lămurească unele aspecte sau să pună respectivele aspecte într-o lumină corectă. Așa cum el a și spus, cartea pe care o folosește ca sursă nu e chiar ok din anumite puncte de vedere (citez:"Treaba e grea ca-i un daco-român exacerbat, patriot din alt secol. Are insa date bune in ea, e greu sa le culeg."), astfel că date suplimentare de încredere sunt convins că vor fi binevenite.--Accipiter Q. Gentilis(D) 21 octombrie 2018 10:08 (EEST)[răspunde]

cartea este ok si omul superok, dar sigur sigur nu e pe placul voua... globalizatorilor. Nu stiu de ce inteleg ca voi intelegeti ca eu as avea nevoie de voi si informatii pe care de 15 ani de wiki încă nu le-ati introdus la acest capitol. In loc sa mă lasati in pace, ca nu ati adus nimic in plus la articol si eu de abia încep la el, voi o dati cu deontologia structurarii informatiei. Desigur ca încă nu a apărut deontologul suprem cre sa se mire când vede un user cu experienta făcând nasoale. La ghiotura de contribuitori pe care ro.wiki ii are, articolul are nevoie de eticheta... Clar. Asa ca vedeti-va fiecare de ce aveti de facut, ca eu îmi vad de ale mele. Ana acum nu am dat rateuri. Dupa ce termin... faceti ce vreti cu articolul. Puteri si sa-l stergeti. Eu nu am oretentii de proprietate la ce fac aici ca Batranu. Sa fie clar.Asybarisaport 21 octombrie 2018 11:01 (EEST)P.S. N mai bagati bete in roate.[răspunde]
Deci eu unul am încredere că vei scoate un articol ok. Cu redenumirea cred că ar trebui așteptat până vei finaliza articolul. Succes ! --Accipiter Q. Gentilis(D) 21 octombrie 2018 11:04 (EEST) P.S. Mai lasă-mă cu deontologia și cu globalizarea că la mine nu ține... :). În rest sunt perfect de acord că eu unul nu prea mai am ce căuta deocamdată pe aici :)[răspunde]

@Asybaris01:În încercarea de a dezvolta acest articol nu am găsit nicăieri data constucției, am pus din amintiri anul 2000. În cartea dvs. scrie ceva?--Kunok Kipcsak (discuție) 21 octombrie 2018 11:18 (EEST)[răspunde]

Cumanule.... crucea asta a scapat de la analiza, n-am cum sa te ajut.Asybarisaport 21 octombrie 2018 20:11 (EEST)[răspunde]
Am rezolvat-o până la urmă. Era 1999.--Kunok Kipcsak (discuție)

Aflarea-n treaba la români. N-am vazut asa ceva, voi nu aveti ce face? Asybarisaport 21 octombrie 2018 19:17 (EEST)[răspunde]

Aceeași atitudine... Nu mă miră. Aveți deja un articol pe acel subiect, la ce e nevoie de duplicat? אלכסנדרו(discuție) 21 octombrie 2018 19:23 (EEST)[răspunde]

Sa inteleg ca din specialist in politica soroșista sunteti si si specialist in cruci? Sa va spun, ca oricum nu veti intelege. Dupa cum poate ati vazut, desi ma indoiesc, articolele pe care le fac, contin si preambuluri sau mai bine zis capitole din alte articole care aduc plus informativ in subiectul articolului ... sa-i zicem... curent. Exista si o functie wikipedista cu transcludere sau asa ceva, prin care se preia un text de altundeva ce este postat acolo unde e nevoie. Aici la Crucea asta trebuie mai multe chestii de preambul, de exemplu istoria crucilor in Romania pe care o am in cartea asta cu Caraimanul, dar nu prea e referentiata, asa ca nu o voi introduce deocamdata, dar ea trebuie introdusa. A doua, un capitol despre luptele din WWI din trecatorile Bran-Predeal-Bratocea-Buzau, care si la asta am ceva, dar inca nu stiu daca e ok referentiata, poate Șoimanul sa faca ceva, daca vrea si are cu ce. Daca da, eu voi completa cu ce am, daca nu... inca nu stiu. Chestia asta cu lista pe care mi-a bagat-o pe gat Batranu este necesara in capitolul Localizare si Dimensiuni, pentru ca ea vorbeste de dimensiuni si oricum sunt doar 7 cruci, nu-s o suta. Lista este buna si in format de lista, daca vor aparea si alte cruci. La articolele notabile despre cruci va sta bine la capitolul Vezi si, dar aici ca-i cea mai importanta cruce de pe planeta la altitudinea la care a fost facuta, TREBUIE sa stea la Localizare si Dimensiuni. Nu cauta nimeni lista, sa fim seriosi. Voi va cramponati de cutume wikipediste, eu vorbesc de necesitati de informare imediate si complete. Voi bateti campii, doar sa fiti contra si sa-mi bagati pumnul in gura. Asybarisaport 21 octombrie 2018 19:45 (EEST)[răspunde]
Iote, ca să nu cadă indigest, poate ar fi o idee să faci lista aia colapsabilă precum lista de „Distrugătoare și torpiloare participante la raidurile asupra rezervoarelor de petrol de la Constanța” din Distrugerea instalațiilor industriale petroliere din sudul României în 1916. Atunci nu o să mai sară prea mult în oki și nu o să mai stimulează apetitul la contradicție al seculariștilor, al religioșilor, al naționaliștilor, al globaliștilor, etc... și al celor care au ceva cu tine + al celor pe care îi enervează denumirea actuală a articolului (ăsta-s eu, fiindcă știu că au luptat acolo și de-alde Ștrul, Hacik, Vasili și Nikolaos, iar exprimarea cu "Crucea Eroilor Neamului" îi exclude pe aceștia, săracii...)
În plus redenumește-o în Listă de cruci monumentale din România, pentru a specifica un criteriu clar.
Pe de altă parte dacă mă întrebi pe mine (știu că nu o să mă întrebi și d'aia mă autoîntreb eu și tot eu răspund), criteriul unic al lungimii crucilor mie mi se pare cam aiurea și cred că ar trebui un criteriu mixt care să ia în considerare înălțimea împreună cu altitudinea la care au fost montate.
În rest e întradevăr de-a dreptul stupid că ne-am năpustit pe tine, în loc să te lăsăm în pace să-ți faci treaba. --Accipiter Q. Gentilis(D) 21 octombrie 2018 20:57 (EEST)[răspunde]
Eu am ajutat, și cu ocazia asta văd că articolul Radio Trinitas are nevoie de un apdeit.--Kunok Kipcsak (discuție) 21 octombrie 2018 21:00 (EEST)[răspunde]
Mă..... yo ma gândeam sa fac ceva bun, dar cat s-a bălăcărit pe lista aia se facea cogeamite articolu'. Daca nu se vrea, nu mai fac sau mai bine sa faca Batranu ca-i articolu' lui, ce sa zic? il ajuta si tanarul invatacel timisorean; vad ca se pricepe, le are si stie ce vrea nu? E important sa stii ce vrei, chiar daca doar ai impresia ca stii. Mergi inainte si vei vedea de-i bine sau nu...Asybarisaport 21 octombrie 2018 21:18 (EEST)[răspunde]
Ca să fiu cinstit mă mai enerveză și frecvența cu care BOR a turnat cruci pretinzând că poate astfel marca teritoriul creștin, în absența implicării în problemele reale ale comunităților. Asta e ca și cum un câine ar face pipi la rădăcina copacilor ca să-și marcheze teritoriul, fără a și-l putea apăra în realitate. Din acest punct de vedere recunosc faptul că am o atitudine negativă referitoare la asocierea monumentelor comemorative ale celor căzuți în lupte cu crucile monumentale ridicate de prelații BOR, numai fiindcă acolo era un loc neocupat de o antenă.--Accipiter Q. Gentilis(D) 21 octombrie 2018 21:24 (EEST)[răspunde]
P.S. Fă abstracție de cele spuse de mine mai sus, am vrut doar să mă justific. Dă-i înainte, că o să iasă un lucru bun. --Accipiter Q. Gentilis(D) 21 octombrie 2018 21:28 (EEST) P.S. ..[beep]...[răspunde]
De acord cu tine! Dar cat de sublim si inaltator o face... Soimanule, tu nu intelegi ce ti se-ntampla, sefule.Asybarisaport 21 octombrie 2018 21:33 (EEST)[răspunde]

Nume articol[modificare sursă]

Pe de altă parte nu știu de unde și până unde are acest nume articolul, când în LMI monumentul este găsit cu un alt nume (a se vedea PH-IV-m-A-16887).--Accipiter Q. Gentilis(D) 21 octombrie 2018 00:39 (EEST) P.S. [[Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial de pe vârful Muntele Caraiman]] cred că ar fi numele potrivit, dat fiind că ăsta este numele din LMI (Chit că cel originar începea cu "Monumentul Eroilor ....")[răspunde]

Monumentul este denumit în fel și chip - mă refer la sursele de încredere, nu numai la mass-media. Într-adevăr în LMI-PH, la poziția 1012 apare Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război mondial (cod LMI PH-IV-m-A-16887). --Bătrânul (discuție) 21 octombrie 2018 09:36 (EEST)[răspunde]
P.S. În limbajul popular este cel mai mult cunoscută ca fiind Crucea de pe Caraiman. Așa o știu și din copilăria petrecută (o parte) pe meleaguri prahovene și din prezent (o văd în fiecare vară de la fereastra căsuței pe care o mai am la Sinaia). Asta doar ca paranteză, eu nu sunt o sursă de încredere... --Bătrânul (discuție) 21 octombrie 2018 09:43 (EEST)[răspunde]
Articolul ar trebuie redenumit conform LMI PH-IV-m-A-16887 (adaptat cu "Muntele" fiindcă e pe un vârf secundar) în: "Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial de pe Muntele Caraiman"--Accipiter Q. Gentilis(D) 21 octombrie 2018 09:44 (EEST) P.S. Mda, eu o știu ca și "Monumentul Eroilor...". Treaba asta cu denumirea provine de la amestecarea insistențelor unei anume instituții cu realitatea, realitate care consemnează faptul că acest obiectiv este în primul rând un Monument al Eroilor, care a fost construit sub formă de cruce latină. Mai întâi și mai întâi este un monument cu caracter comemorativ al unor fapte de război, iar faptul că este sub formă de cruce latină se referă la formă.[răspunde]
De acord (și cu specificația „de pe Muntele Caraiman”, deoarece nu se află chiar pe vârf, și cu scrierea cu majusculă pentru „Mondial”).--Bătrânul (discuție) 21 octombrie 2018 09:54 (EEST)[răspunde]
Din păcate trebuie și eu să fiu de acord cu dv. că acesta este numele indicat, chit că denumirea originară era alta.--Accipiter Q. Gentilis(D) 21 octombrie 2018 10:31 (EEST)[răspunde]
WP:TITLU zice că titlul articolului trebuie să fie cel sub care este cunoscut, nu cel oficial, vedeți și en:WP:COMMONNAME. --Turbojet  22 octombrie 2018 11:36 (EEST)[răspunde]
Soimanu... i-ai dat un nume de mai aveam putin si ma apuca somnul pana sa termin sa-l citesc.... :))))))) Asybarisaport 5 noiembrie 2018 22:15 (EET)[răspunde]
Să zică @Strainu: cum e cu denumirea articolelor despre monumente istorice.--Accipiter Q. Gentilis(D) 5 noiembrie 2018 22:18 (EET) P.S. Parcă vorbirăm ceva... :)[răspunde]
Cru-cea co-me-mo-ra ... ti-vă ... hăăă, prfuu, hăăă, prfuu.--Kunok Kipcsak (discuție) 5 noiembrie 2018 22:22 (EET)[răspunde]
Nu e în niciun fel cu monumentele istorice. Nici măcar robotul meu nu respectă LMI tot timpul. N-ar fi rău să fie la fel ca în LMI, dar dacă nimeni în afară de INP nu-i zice așa, asta este. În orice caz, indiferent de numele final, asigurați-vă că Crucea de pe Caraiman redirectează unde trebuie, că lumea așa o s-o caute.--Strainu (دسستي‎5 noiembrie 2018 23:45 (EET)[răspunde]
Yo cred ca ce e acum este exagerat, prea exagerat, nu o stie nimeni cu numele asta... sa fim seriosi. Colac peste pupaza mai e si muntele la final. Din toata rascolirea intestina asupra numelui, nu e mai simplu sa se ia in considerare ce a zis singurul care a cercetat de 100 de ani treaba cu crucea si sa i se zica asa cum si-a intitulat el cartea? Impaca toate caprele si toate verzele. Cine suntem noi sa impunem un titlu pe piata, chiar daca LMI ii zice altfel, la ei in pestera. Asybarisaport 6 noiembrie 2018 09:04 (EET)[răspunde]
De acord cu Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, mai ales că și pe harta din perioada interbelică e tot cu acest nume. În plus denumirea e standardizată Crucea Eroilor de pe ... X, Y... etc. (unde X = de exemplu Dealul Perchiu).--Accipiter Q. Gentilis(D) 6 noiembrie 2018 11:12 (EET)[răspunde]
Pai daca tu esti de acord, eu sunt, Strainului ii este indiferent, lui Motorina ii place oricum, pe Batranul nu-l mai intreb ca si el pusese o varianta asemnatoare, diferenta fiind ca mai aparea si Neamului, pe cine sa mai intrebam? Yo zic ca pe Uciga-l Toaca. Un admin, Uciga-l Toaca e bun ca-i la cazanele de smoala șăf, sa faca redenumirea, ca nu se poate face de oricine, ca exista deja o pagina denumita asa.Asybarisaport 6 noiembrie 2018 15:49 (EET)[răspunde]
@Asybaris01: E bine așa? //  Gikü  vorbe  fapte  6 noiembrie 2018 19:00 (EET)[răspunde]
Yo zic ca DA, parerile sunt impartite.Asybarisaport 6 noiembrie 2018 19:09 (EET)[răspunde]

Alegeti care-i mai nimerita pentru figurarea drumurilor de acces la Cruce. Propuneti ce putem sa facem in plus. Asybarisaport 22 octombrie 2018 13:26 (EEST)P.S. Dati drumul la imaginatie.[răspunde]

Sincer să spun, imaginea 10 se pare cea mai reușită, chiar dacă e simplă.
  • Sunt mai greu de trasat liniile de acces către cruce cât timp muntele e văzut din partea opusă (4). La 5 nici măcar nu se mai vede amplasamentul crucii acolo, e văzută prea de jos.
  • E mai ușor să te încadrezi în spațiu cu 10 decât cu 5, oamenii obișnuiți cu hărțile satelit știu unde să se uite după cruce.
Imaginea 11 e aceeași cu 10, numai că e mai „wide” dar mi se pare mai denaturalizată.--Kunok Kipcsak (discuție) 22 octombrie 2018 14:41 (EEST)[răspunde]
Nu faci tu caile de acces, telecabina, etc., schitat?Asybarisaport 22 octombrie 2018 14:45 (EEST)[răspunde]
Desigur, numai să-mi spuneți de unde vă luați hărțile satelit. :) Mi se par mai de calitate decât cele de la GeoEye ale Google-ului.--Kunok Kipcsak (discuție) 22 octombrie 2018 14:47 (EEST)[răspunde]
@Asybaris01: Vedeți dacă vă place: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Bucegi_satellite_map.svg --Kunok Kipcsak (discuție) 22 octombrie 2018 20:19 (EEST):E ok, multumesc. Asybarisaport 22 octombrie 2018 20:24 (EEST)[răspunde]
@Kunok Kipcsak: vezi ca am pus imaginea 12. Unde e pozitionat varful Baba Mare si Sfinxul? Inca nu m-am prins. Asybarisaport 23 octombrie 2018 21:21 (EEST)P.S. Vezi si sursa pentru detaliile din harta.[răspunde]
Chestia e ca backgroundul este exact la scara cu proportii reale si nu cum e in sursa desenat.Asybarisaport 23 octombrie 2018 21:29 (EEST)[răspunde]
Văd că ați trecut în imaginea 12 unde-i Sfinxul și cu vârful Baba Mare.--Kunok Kipcsak (discuție) 23 octombrie 2018 21:52 (EEST)[răspunde]

Pai nu e bine, cred ca-s puse aiurea.Asybarisaport 23 octombrie 2018 21:55 (EEST)[răspunde]

Sfinxul l-ați amplasat bine dar vârful Baba Mare trebuie să fie mai aproape de granița cu jud. Prahova. Acum e prea departe.--Kunok Kipcsak (discuție) 23 octombrie 2018 21:59 (EEST)[răspunde]
Mai trebuie ceva? Am pus-o! Daca mai are cineva alte idei ptr harta sa spuna si văz sa fac.Asybarisaport 23 octombrie 2018 22:27 (EEST)[răspunde]
Aș înlocui denumirea actuală de pe hartă a monumentului (Crucea Eroilor Neamului) cu cea originală (indiferent care va fi titlul final al articolului) - cel mai bine IMHO...sau cu cea oficială conform LMI. A se vedea și asta, pentru orice eventualitate.--Accipiter Q. Gentilis(D) 24 octombrie 2018 20:30 (EEST)[răspunde]
Esti cam neinteligibil ptr mine... spune exact cum sa fie si o pun, daca nu e cineva impotriva. Asybarisaport 24 octombrie 2018 20:34 (EEST)[răspunde]
Uite și o hartă a Turing Clubului României din perioada interbelică, unde îi zice simplu - Crucea Eroilor. Titlul cărții lui Cristescu e tot cu Crucea Eroilor, anume Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman. Pune "Crucea Eroilor" că ai sursa din epocă, adică harta interbelică și e și titlul cărții lui Cristescu. La vremea aia se vehiculau Crucea-Monument de pe Caraiman sau Monumentul Eroilor de pe Muntele Caraiman + colocvial Crucea Eroilor de pe Caraiman.--Accipiter Q. Gentilis(D) 24 octombrie 2018 20:47 (EEST)[răspunde]
Am pus.... e bine?Asybarisaport 24 octombrie 2018 21:34 (EEST)[răspunde]

12 imagini[modificare sursă]

Care din aceste 12 imagini nu vă mai trebuie? //  Gikü  vorbe  fapte  29 octombrie 2018 14:35 (EET)[răspunde]

Nici una, ramane aia topografica.Asybarisaport 29 octombrie 2018 14:38 (EET)[răspunde]
Adică asta? //  Gikü  vorbe  fapte  29 octombrie 2018 14:58 (EET)[răspunde]
Da, mai este una care e folosita in articol dar e in format JPG. SVG-ul este sursa, amandoua sunt la commons. Deci stergi tot ce-i pe ro.wiki, de la 1 la 11. Asybarisaport 29 octombrie 2018 15:02 (EET)[răspunde]

Construcție[modificare sursă]

Soclul crucii este din beton placat cu piatră sau e zidit direct din piatră de carieră?--Kunok Kipcsak (discuție) 23 octombrie 2018 09:56 (EEST)[răspunde]

Aici e o poveste cam alambicata. E vorba de fierul cu care s-a facut monumentul, care a fost adunat din resturile podurilor distruse in razboi. Sursele din publicatiile de epoca spun ca din fiarele hălea s-a facut crucea, ori otelul existent nu avea cum sa fie din fiare contorsionate. E o poveste cu Uzinele Resita si CFR-ul care a adunat resturile si le ducea la Resita care dadea profile 1 la 7 din ce aducea CFR-ul. Gurile rele spun ca de fapt soclul este fixat cu profile brute din resturile de poduri si crucea e din profile noi de la Resita. Astfel, costurile de construire a crucii au fost minime prin schimbul de fiare vechi cu profile noi. Inca nu stapanesc treaba prea bine, voi posta pe masura ce ma luminez la capatzana. Asybarisaport 23 octombrie 2018 21:35 (EEST)[răspunde]
Păi dacă asta e povestea profilelor de oțel din cruce nu mă mai întreb care-i treaba cu soclul, poate și ăla e reciclat...--Kunok Kipcsak (discuție) 23 octombrie 2018 21:54 (EEST)[răspunde]
M-am uitat mai atent la poza asta și pare mai degrabă imitație de piatră din beton cu praf de piatră. Probabil în amestec cu ciment alb.--Kun Kipcsak (discuție) 28 august 2021 20:33 (EEST)[răspunde]

E vreo problema de copyright cu articolul lui Moldovanu? Am extras din el in imagine cu copyright la commons. El a murit in 1971, deci dupa reguli e problema. Cum facem daca e problema sa-l pastram aici sau wikisursa? Asybarisaport 24 octombrie 2018 20:20 (EEST) P.S. @Turbojet:@Gikü:[răspunde]

Idem la nota C a lui Gh. Cărare. Asybarisaport 24 octombrie 2018 21:01 (EEST)[răspunde]
Tu ai extras din ziar. "The author is a legal entity („persoană juridică” - not a person) and 50 years have passed since the date of its publication". Am modificat licențierea.--Accipiter Q. Gentilis(D) 24 octombrie 2018 20:58 (EEST)[răspunde]
Textul la cele doua articole - ce facem cu ele? Articolele sunt integrale. Le tinem in wikipedia sau wikisursa? Asybarisaport 24 octombrie 2018 21:01 (EEST)[răspunde]
Ref actuale 7 și 10 ? Orientativ (nu sunt prea sigur) aș zice că le stă bine la un capitol de Note (separat de capitolul de Referințe), dar deocamdată lasă textele acolo unde sunt până vei fi aproape de terminarea articolului. Atunci va fi mai clar unde anume vor trebui să stea, referitor la economia articolului.--Accipiter Q. Gentilis(D) 24 octombrie 2018 21:11 (EEST)[răspunde]
NOTA B și C sefule. Ref 7 si 10 sta bine de tot acolo, ca au texte scurte si edificatoare. La NOTE e mai grosa treaba ca-s citate lungi. De fapt nu-s citate ci articole intregi din presa. Asybarisaport 24 octombrie 2018 21:16 (EEST)[răspunde]
Părerea mea e că ar trebui să limitezi poezia, că altfel o să se cheme fermă de citate. Cred până la urmă că ar fi bine să lași din toate articolele de ziar numai citatul cel mai sugestiv. Mie mi se pare că cel mai sugestiv e următorul:
„[..] Aceasta este povestea adevărată a Crucei de pe Caraiman… Ea străjuie azi cu fruntea în cer, și cu rădăcina în pământ, - însăși viața noastră cea de obște. Ea poate mângâia pe cei ce nu vor uita niciodată ceea ce-a fost… Ea poate aduce și imputarea grea acelora care vor uita… Când te duci din Câmpina la deal, vezi Crucea pogorând din cer spre pământ, ca pentru a-ți spune: «Iată, aduc din cer pentru voi toți binecuvântarea mucenicilor care au fost sfințiți prin moarte, aici, în Valea pe care călătoriți voi acum…» Iar când cobori de vale, vezi Crucea înălțându-se spre cer, ca pentru a-ți spune: «Nu uitați pe cei care s-au jertfit pentru voi…» Și așa, Crucea de pe Caraiman, veghează fără răgaz pentru viața sufletului nostru de azi… Simbolul ei de mângâiere și înălțare să nu-l uităm niciodată.”
—- Alexandru Lascarov–Moldovanu: Crucea de pe Caraiman, în Ziarul „Săptămâna C.F.R.”, Anul I, nr. 39 / 16 octombrie 1932 - pag. 1.
En fin, deocamdată articolul e în lucru, vezi tu spre final.--Accipiter Q. Gentilis(D) 24 octombrie 2018 21:20 (EEST)[răspunde]

Uitați aici fermă de citate...--Kunok Kipcsak (discuție) 24 octombrie 2018 21:21 (EEST)[răspunde]

Nu, aia nu e chiar o fermă de citate ci un capitol dedicat subiectului și umplut relativ rezonabil cu texte edificatoare.. Știe el Asybaris despre ce e vorba, a mai avut acum câțiva ani o discuție pe această temă cu Andrei Stroe. Idea e că are citate suficient de extinse și prin alte părți ale articolului și la un moment dat textul ar putea deveni din acest moment o amestecătură prea puțin focalizată pe subiect. --Accipiter Q. Gentilis(D) 24 octombrie 2018 21:27 (EEST)[răspunde]

Cu copyrightul, articolele sunt ale ziarului, „entitate juridică”, 50 de ani de la publicare, nu de la decesul autorului. În plus, ziarul este și „operă colectivă”, char dacă fiecare articol este semnat. Și în multe dintre enciclopedii se spune cine este autorul fiecărui articol, dar enciclopedia este operă colectivă. Pozele sunt publicate, deci... 5 ani de la publicare (!). Nu știu unde e mai bine să fie păstrate citatele. --Turbojet  24 octombrie 2018 21:34 (EEST)[răspunde]

Vad ca te faci ca ploua..... Merg... sefule... articolele la wikisursa? Ca le pun acușica. Ziceti... Asybarisaport 24 octombrie 2018 21:36 (EEST)[răspunde]
Eu zic că da.--Accipiter Q. Gentilis(D) 24 octombrie 2018 21:37 (EEST)[răspunde]
Rezolvat.Asybarisaport 24 octombrie 2018 22:14 (EEST)[răspunde]
Poate face cineva legatura cu wikisursa la eticheta de la Legaturi Externe. Sunt doi autori din care unul necunoscut sau sub pseudonim si nu am facut pagini speciale de Author. Am facut categoria cu Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, dar nu stiu s-o leg la eticheta de pe wikipedia. Asybarisaport 24 octombrie 2018 22:31 (EEST)[răspunde]
Hai, la loc comanda. Am bagat prea multe. Stergeti tot, dar repede! Eu ma las pagubas, nu merita mey umanitatea. Specia asta trebuie sa dispara, dar repede... sa prind si eu apocalipsa, ca sa ma bucur si yo.Asybarisaport 26 octombrie 2018 21:08 (EEST)[răspunde]

La pastrare[modificare sursă]

Text din versiuni anterioare (25.10.2018) --Accipiter Q. Gentilis(D) 25 octombrie 2018 17:09 (EEST)[răspunde]

Întrebare[modificare sursă]

Crucea este luminată și în prezent? Poate ar fi fost folositoare și niște fotografii din apropiere cu structura metalică și cu becurile.--Kunok Kipcsak (discuție) 25 octombrie 2018 18:43 (EEST)[răspunde]

Am găsit: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Caraiman_Cross_(1).JPG, https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Crucea_Eroilor.jpg --Kunok Kipcsak (discuție) 25 octombrie 2018 18:47 (EEST)[răspunde]
Ce licenta punem la imaginea asta?Asybarisaport 25 octombrie 2018 19:42 (EEST)[răspunde]
Nu cred că va rămâne pe Wiki. Nu e document oficial sau un simbol al statului ci o creație proprie a unei organizații independente care nu îndeplinește criteriul fundamental de curgere a timpului. Cu alte cuvinte copyrightul chestiunii este în vigoare. Chiar dacă spui că ai visat certificatul și nu te-ai uitat la el, tot nu ține.--Accipiter Q. Gentilis(D) 25 octombrie 2018 19:49 (EEST)[răspunde]
UC nu merge?Asybarisaport 25 octombrie 2018 19:52 (EEST)[răspunde]
Ca să fiu cinstit, nu cred. Nu este esențială pentru articol. Chiar dacă să zicem te-ai preleva de subtrefugiul că e esențială pentru articolul Guinness World Records nu ține, că acolo imaginea UC ar trebui să fie imaginea cărții sau a logoului, nu a certificatului. --Accipiter Q. Gentilis(D) 25 octombrie 2018 19:59 (EEST) P.S. Cred totuși că ai putea face ceva ca să respecte criteriul "de minimis", ca aici sau ca aici[răspunde]
Hauzi? Da' de ce dau aia certificate daca trebuie tinute in beci? Adica ai certificat dar nu-l arati nimanui, ca ii violezi pe aia? Sincer, eu nu am vazut vreo tampenie mai absoluta. Asybarisaport 25 octombrie 2018 20:05 (EEST)[răspunde]
Aici este prezent acest criteriu?--Kunok Kipcsak (discuție) 25 octombrie 2018 20:11 (EEST)[răspunde]
Sau aici? :)--Kunok Kipcsak (discuție) 25 octombrie 2018 20:19 (EEST)[răspunde]

Commons:De_minimis.--Accipiter Q. Gentilis(D) 25 octombrie 2018 20:24 (EEST)[răspunde]

@Asybaris01: Până lămurim licența puteți băga site-ul lor ca sursă: http://www.guinnessworldrecords.com/world-records/tallest-summit-cross .--Kunok Kipcsak (discuție) 25 octombrie 2018 20:26 (EEST)[răspunde]

În esență "de minimis" reprezintă o excepție, nefiind un criteriu, de fapt.--Accipiter Q. Gentilis(D) 25 octombrie 2018 20:28 (EEST)[răspunde]
Până la urmă varianta mea cu poza pozei e viabilă? :)--Kunok Kipcsak (discuție) 25 octombrie 2018 20:29 (EEST)[răspunde]
Nu.--Accipiter Q. Gentilis(D) 25 octombrie 2018 20:59 (EEST) P.S. Ar fi dacă subiectul principal al fotografiei ar fi altcineva/ altceva.[răspunde]
Pai si ce facem? ca giku sta cu barda sa-i dau dovada. i-o dau pe 2 decembrie, dar mai bine puneti voi o licenta mai acatari. Asybarisaport 25 octombrie 2018 20:47 (EEST)[răspunde]
Știți...ar mai fi o variantă, tot cu "de minumis" aista. Să urce cineva cu telecabina la cruce și să lipească un poster măricel cu asta de la Guinness World Records pe undeva pe acolo, lângă un panou existent și apoi fotografiat ăsta cu peisaj, cruce în fundal.--Kunok Kipcsak (discuție) 25 octombrie 2018 21:39 (EEST)[răspunde]
La asta ce licenta punem? Am vazut pe net ca exista si celelalte doua timbre. Merg bagate la commons toate trei? Ar fi frumos sa fie toate in articol la capitolul Filatelie.... vezi-l! Asybarisaport 26 octombrie 2018 20:01 (EEST)[răspunde]
De curiozitate, când a murit Ludovic Dolinschi ? --Accipiter Q. Gentilis(D) 26 octombrie 2018 20:35 (EEST) P.S. Nu de alta, dar dacă a murit după 1948, e jale...[răspunde]
In 1929 s-a pensionat, era coleg la Munchen cu Luchian si Obedeanu prin 1889. Nu se stie mare lucru de el. Cam asta e tot ce stiu si pare ca stiu multe. Va mai fi vreo doi-trei care sa stie ceva prin tarisoara, dar ma indoiesc. Daca Susara a fost evaziv, inseamna ca nimeni nu stie mai mult. Deci, daca in 1890 avea 22-25 de ani, presupunând ca-i de-un leat cu Luchian, inseamna ca in 1949, ca mai sunt ceva zile pana atunci, ar fi avut 81 de ani, iesind la pensie la 61 de ani. Dracu stie, in capitalismul asta totul functioneaza cu spaime. Toti te sperie ca sa-ti ia banii, mortii lor.........Asybarisaport 26 octombrie 2018 20:48 (EEST)PS. Ajungi sa le doresti moartea mai devreme ca sa poti pune o poza. E de noaptea mintii, pe bune.[răspunde]
Păi tu realizezi că dacă gagii ăia de la Commons se prind, e nasol pe motiv de FOP ? Las-o moartă cu băgatul de tot felul de chestii gen timbre, certificat de la GBoR, că atragi atenția acolo unde e cazul să se stea pitit în tufiș. Zău dacă te înțeleg cu cine vrei să lupți, cu ăia de la Commons ?--Accipiter Q. Gentilis(D) 26 octombrie 2018 21:00 (EEST)[răspunde]
Îl înțeleg perfect, și eu am tendința să bag tot materialul pe care îl găsesc, chit că nu corespunde regulilor de aici sau de la Commons.--Kunok Kipcsak (discuție) 26 octombrie 2018 21:04 (EEST)[răspunde]
Asta cu înțelesul nu folosește la nimic, dar cu siguranță săritul calului folosește la atras atenția unde nu ar trebui. La fel și scărpinatul acolo unde nu te mănâncă. Astea sunt cetitudini...--Accipiter Q. Gentilis(D) 26 octombrie 2018 21:08 (EEST)[răspunde]
tu acuzi bey... soimanule? da cu întrebarea aia ce-i? nu te0a scarpinat nimeni pe cocoasa? sterge dracului ce te deranjeaza si toate comentariile de aici. ai pretini printre sysopi sa protejeze stergerile la vizualizare, ca cica am facut atact la persoana. blocati-ma ca bag tampenii pe aici. hai harakiri.Asybarisaport 26 octombrie 2018 21:13 (EEST)[răspunde]
Fâs... Ai întrebat de timbre, eu ca să-ți răspund am cerut informații. Acu' mă mai trimiți să caut ajutor la Ucigă-l Toaca ... M-ai luat pe mine ca sac de box, ce să-ți povestesc...--Accipiter Q. Gentilis(D) 26 octombrie 2018 21:18 (EEST)[răspunde]
A murit in anul 1947, conform lui Mircea Deac: 50 de ani de pictură, 1890-1940: dicționarul pictorilor din România, EDITURA OID. ICM, Bucuresti, 1996, pag. 97.Asybarisaport 29 octombrie 2018 10:05 (EET)[răspunde]
Dacă a murit în 1947 e ok. 70 + 47 = treaba e în regulă în anul de grație 2018 cu folosirea imaginii monumentului.--Accipiter Q. Gentilis(D) 29 octombrie 2018 21:14 (EET) P.S. Cu timbrul - dacă acesta are elemente grafice de concepție proprie pe lângă monument, presupun că dreptul de autor aparține Romfilatelia și ai putea folosi imaginea doar ca UC, dacă reușești să convingi pe cineva că e esențială pentru articol. Vezi {{Utilizare cinstită-timbru}}[răspunde]
Trebuie pusa o imagine cu nituirea descrisa la capitolul specific de aici. Eu am o schita facuta de autor in cartzulie, dar nu stiu cum e cu licenta. Nu e una buna pe la commons? @Turbojet: esti cu mecanica, poate gasesti tu una buna...Asybarisaport 27 octombrie 2018 17:38 (EEST)[răspunde]
Nu am găsit la Commons nici o schiță care să semene cu modul de nituire al crucii, nici o imagine cu un detaliu de acest fel. Cele mai apropiate structuri sunt podurile, dar acelea, fiind mult mai mari, au mult mai multe nituri, dispuse în șiruri paralele etc.
Nu am avut niciodată ocazia să văd crucea de pe Caraiman de aproape. Provin dintr-o zonă de șes, departe de munți, așa că nu i-am cutreierat. Ar trebui să văd o poză cu detaliul respectiv de pe cruce, dar dacă cineva are o astfel de poză, aia pare a fi ce vă trebuie. Eu n-aș avea ce face, n-ar mai fi nevoie de un desen tehnic. Dar poate n-am înțeles bine ce-mi cereți. --Turbojet  28 octombrie 2018 18:08 (EET)[răspunde]

Pentru asta cel mai probabil anul e 1928, am mai văzut niște vederi cu acele schele și tot din 1928 erau.--Kunok Kipcsak (discuție) 29 octombrie 2018 19:32 (EET)[răspunde]

Yo te cred pe cuvant, treaba e ca yo nu scriu de la mine, ci ce spune omul asta in cartzulie. De ex, yo n-am fost vreodata la cruce sau pe Caraiman. Foto pe care ai bagat-o tu la un moment dat, clar e din 1927 si nu din 1928 cum ai zis tu din sursa ta. A aparut intr-un ziar din 27, vezi referinta. Acum, toate sursele sunt amestecate pe net, nu stii care-i sursa originala. Decat sa te cred pe tine, mai bine pe Cristescu. A studiat ani de zile chestia asta si a scris o carte. Asybarisaport 29 octombrie 2018 19:55 (EET)[răspunde]

De acord. Doar mi-am dat cu presupusul.--Kunok Kipcsak (discuție) 29 octombrie 2018 20:01 (EET)[răspunde]
Intrebare celor ce vor sa ajute - daca stiu....... sa identifice surse pentru primul capitol: Crucile în spațiul geografic românesc. Aici nu am surse. Ar trebui sa fie vreun autor care sa fi facut o analiza profesionala vis-a-vis de cruci si troite ca simboluri religiose in Romania. Deocamdata n-am nimic si sursa Cristescu nu e ce trebuie ptr acest capitol. Pana se gaseste ceva bun, citatului reginei yo zic ca suplineste destul de mult lipsa a ceva profi, adica este foarte bun.

Foto cu luptele de pe valea Prahivei (de șters după finalizarea articolului)[modificare sursă]

De introdus eventual în articol (dacă e cazul):

Mai am de pus referinte la vreo trei capitole si de completat Proiectul de restaurare 2017-2020. Articolul de acum incolo poate fi supus modificarilor la informatiile neconforme pe care, poate le-am introdus, nu de la mine, ci din sursa din bibliografie. Desigur ca orice informatii suplimentare sunt binevenite si daca articolul poate fi structurat mai bine decat am facut-o eu, aveti mana libera sa faceti ce si cum doriti... nu-mi mai apartine. Asybarisaport 31 octombrie 2018 16:08 (EET)[răspunde]

Gata....... final. @Sîmbotin: Acum poti face cu lista aia si cu continutul de la Clasificari cum crezi tu ca-i mai bine. Tu si toti ceilalti care doriti sa aduceti ceva bun la articol sau ceva rau ca Giku, puteti incepe. Promit ca nu mai comentez nimic si nu ma voi opune. Nu imi mai apartine. Asybarisaport 2 noiembrie 2018 21:56 (EET)[răspunde]

Puteți prezenta dovada că fișierul e sub CC-BY-SA-4.0? //  Gikü  vorbe  fapte  25 octombrie 2018 19:56 (EEST)[răspunde]

Normal ca am! O prezint dupa 1 decembrie 2018.Asybarisaport 25 octombrie 2018 20:01 (EEST)[răspunde]
Sterge-l, sterge si timbrul.Asybarisaport 26 octombrie 2018 21:32 (EEST)[răspunde]
În poza asta se vede o parte din șantier, dacă sunteți interesat v-o încarc.--Kunok Kipcsak (discuție) 26 octombrie 2018 22:15 (EEST)De asemenea, mai sunt și altele bune: [1], [2], [3].[răspunde]
Da boss, orice e binevenit... Nu e pentru mine, eu imi fac damblaua si Dumnezeu cu mila... nu ma mai intereseaza. Sa iasa bine 1 decembrie, atat imi doresc.Asybarisaport 26 octombrie 2018 22:22 (EEST)PS. carti costale mai am si yo.[răspunde]

Sefule, imaginea copertii este dupa o imagine libera pusa de mine, pe care am scris titlul si autorul cu logourile blurate, nedesenate. De ce-i la stergere? Mai ales ca autorul Adrian Cristescu si-a dat acordul pentru asta? Vrei un email dat de el? II spun si ti-l da. De ce nu intrebi si te arunci direct la stergere?Asybarisaport 31 octombrie 2018 16:26 (EET)P.S. Daca vrei iti dau si emailurile cu care am comunicat sa vezi ca demersul meu este datorita initiativei lui de a se face articolul asa cum a iesit.[răspunde]

@Asybaris01: Am văzut că imaginea originală ați încărcat-o ieri, dar aceeași imagine este pe coperta cărții în realitate, vreți să spuneți că imaginea de pe copertă vă aparține? //  Gikü  vorbe  fapte  31 octombrie 2018 16:33 (EET)[răspunde]
DA , ce este asa de nemaivazut? Ma stiu cu Cristescu de 8 ani de zile. Asybarisaport 31 octombrie 2018 16:36 (EET)[răspunde]
Vezi ca imaginea cu articolul de presa este libera, intreaba-l pe @Turbojet:. Asybarisaport 31 octombrie 2018 16:40 (EET)[răspunde]
Cum să fie liberă când Alexandru Lascarov-Moldovanu a murit în 1971? --Donarius (discuție) 31 octombrie 2018 16:44 (EET)[răspunde]
Sa nu-mi spuneti ca nu ati citit tot ce e la pagina de discutii a Crucii mamii ei. Acolo a dat Turbo explicatii:
Cu copyrightul, articolele sunt ale ziarului, „entitate juridică”, 50 de ani de la publicare, nu de la decesul autorului. În plus, ziarul este și „operă colectivă”, char dacă fiecare articol este semnat. Și în multe dintre enciclopedii se spune cine este autorul fiecărui articol, dar enciclopedia este operă colectivă. Pozele sunt publicate, deci... 5 ani de la publicare (!). Nu știu unde e mai bine să fie păstrate citatele. --Turbojet  24 octombrie 2018 21:34 (EEST)
Eu am vorbit si am intrebat, acum dupa scripturi va treziti sa faceti varza tot. Stergeti-l da-l dracu de articol. Asybarisaport 31 octombrie 2018 16:50 (EET)[răspunde]
Nu vreau să fiu cârcotaș, dar îl rog pe Turbojet să-mi spună și mie nr. articolului de lege care precizează că dreptul de autor al unui articol publicat într-un ziar trece de la autor la proprietarul publicației. Mi-ar fi de folos pentru a mă prevala de acel articol într-un număr mai mare de cazuri. --Donarius (discuție) 31 octombrie 2018 17:10 (EET)[răspunde]
@Donarius: Conform lui Turbojet, e vorba de decretul 321/1956, art. 7, ultima propoziție. //  Gikü  vorbe  fapte  31 octombrie 2018 17:15 (EET)[răspunde]
„Cu exceptia cazurilor prevazute la lit. a, b, c, de mai sus, durata dreptului patrimonial de autor este limitata la 50 de ani de la aparitia operei, in cazul cind acest drept apartine unei persoane juridice.”. Unde scrie concret că dreptul de autor al unui articol publicat într-un ziar îi aparține ziarului și nu autorului? --Donarius (discuție) 31 octombrie 2018 17:20 (EET)[răspunde]

Eu cred că genul ăsta de întrebări ar trebui adreate unui jurist specializat în drepturi de autor și poate că ar fi timpul ca treaba asta să fie făcută în numele ro.wiki, cumva. Nu de alta, dar la Art. 12. al aceleiași legi, scrie că - Autorul unei opere aparute intr-un ziar sau intr-o alta publicatie periodica pastreaza dreptul de a o reproduce si folosi sub orice forma. Suntem aici o colecție de indivizi care în realitate ne dăm cu părerea. Pe de altă parte dacă ne mai agităm mult o să răsufle și pe la Commons și zău că nu aș vrea să fie șterse lucruri băgate acolo cu bună credință. Dacă o fi să fie șterse totuși, cred că e util ca asta să fie făcut în urma unei opinii documentate, de specialitate.--Accipiter Q. Gentilis(D) 31 octombrie 2018 17:56 (EET)[răspunde]

Referitor la faptul că ziarul e operă colectivă, vedeți aici la p. 17:

„Opera colectiva –este opera in care contributia personale ale co-autorilor formeaza un tot fara a fi posibil data fiind natura operei sa se atribuie vreun dr. distinct uneia dintre autori asupra ansamblului operei create. In lipsa unei conventi contrare opera colectiva apartine persoanei fizice sau juridice din initiativa careia sub responsabilitatea si sub numele careia opera a fost creata (ex. ziar, dictionar, enciclopedie)”

--Accipiter Q. Gentilis(D) 31 octombrie 2018 18:06 (EET)[răspunde]

Vedeți și art. 6 din L drepturi autor din 1996:

„Art. 6. - (1) Este operă colectivă opera în care contribuțiile personale ale coautorilor formează un tot, fără a fi posibil, dată fiind natura operei, să se atribuie un drept distinct vreunuia dintre coautori asupra ansamblului operei create.
(2) În lipsa unei convenții contrare, dreptul de autor asupra operei colective aparține persoanei fizice sau juridice din inițiativa, sub responsabilitatea și sub numele căreia a fost creată.”

--Accipiter Q. Gentilis(D) 31 octombrie 2018 18:10 (EET)[răspunde]

Nu contest ce spuneți și sunt de acord cu ele. Întrebarea mea privește însă un alt aspect al problemei. Pe de altă parte, e bine să lămurim aceste aspecte cât mai repede pentru a ști cum să răspundem în cazul unor situații similare pe Commons. --Donarius (discuție) 31 octombrie 2018 18:20 (EET)[răspunde]
Păi eu unul înțeleg următorul lucru: dacă nu s-a încheiat între cel care a scris în ziar și ziarul respectiv, în mod expres o convenție care să specifice altfel, atunci implicit dreptul respectiv aparține persoanei juridice. Cu alte cuvinte e de datoria celui care a scris să prezinte o dovadă, precum că nu e cum precizează legea ca fiind o dispoziție implicită.
Mă rog, în L din 1996 lucrurile astea sunt mai clare. La aia din 1956 L nu definește ce e aia o operă colectivă, dar presupun că asta era făcută într-o altă lege. Habar nu am ...--Accipiter Q. Gentilis(D) 31 octombrie 2018 18:27 (EET)[răspunde]
Deci, dacă scriu o poezie și o public într-un ziar, atunci ziarul are drept de autor? Scriu o epigramă sau desenez o caricatură, tot ziarul are dreptul de autor? Nu pot crede așa ceva. --Donarius (discuție) 31 octombrie 2018 18:33 (EET)[răspunde]
Nu știu Donarius, întrebați un jurist. Eu zic că ar fi cea mai bună soluție într-un caz în care nu este relevantă credința, ci soluția dată de un expert.--Accipiter Q. Gentilis(D) 31 octombrie 2018 19:01 (EET)[răspunde]
Gentilicule, nu o tot da pe aia de la commons, uite aici membru al WMROMD, el e ptr ro.wiki pus. El ataca direct la commons si wikisursa, fara a discuta in prealabil ceva cu cei ce palavragesc aici ca sa scoata ceva bun ptr RO si MD. Ranchiuna si invidia isi spune cuvântul. Daca vorbea si el atunci când am intrebat de citatele si imaginile astea poate gaseam o solutie, cumva, cu UC de ex, ca n-am folosit aici niciuna. Dar, el a asteptat ca sa dea la cap, de trei ori, ba de patru daca-l pun si pe Stirbey. Asa ceva n-am mai vazut. Astea-s proiectele WMROMD. Stergeti fratilor tot, ii spun lui Cristescu sa cante la alta masa, aici e interzis. Imi termin treaba la care m-am implicat si Dumnezeu cu mila globalizatorilor. Asybarisaport 31 octombrie 2018 18:35 (EET)[răspunde]
De ce m-oi fi chinuind eu ? Mai sus m-ai luat la tură când ți-am zis că sari calul. Am obosit... --Accipiter Q. Gentilis(D) 31 octombrie 2018 19:06 (EET)[răspunde]
Iti spun eu de ce...... pentru ca a iesit un super articol. Asybarisaport 31 octombrie 2018 19:09 (EET)[răspunde]
Ce-i agitația asta? Luați cu toții o gură de aer, e senin afară, se vede Luna plină...--Kunok Kipcsak (discuție) 31 octombrie 2018 19:09 (EET)P.S. @Asybaris01: de acord.[răspunde]
Contactați un organism specializat în gestiunea drepturilor de autor, se găsește la Cluj, București, cred că și la Iași, și aia e...--Kunok Kipcsak (discuție) 31 octombrie 2018 19:12 (EET)[răspunde]
Cumanule... aici e ca la mare. Fac unii castele de nisip, muncesc o zi intreaga... si vine.... unul... si da cu piciorul. Cam asa, si mai apoi râde.Asybarisaport 31 octombrie 2018 19:16 (EET)[răspunde]
@Asybaris01: Îmi cer scuze dacă v-am jignit personal, dar intenția mea nu este să vă stric munca. Am văzut în articol unele materiale cu situația drepturilor de autor neclară și am vrut să le clarific. //  Gikü  vorbe  fapte  31 octombrie 2018 19:22 (EET)[răspunde]
Gikule, las-o moarta..........Asybarisaport 31 octombrie 2018 19:25 (EET)[răspunde]
Cunosc situația, mai rău e atunci când cineva care a luat parte la această discuție se enervează și își face bagajele ca mai apoi să regrete...--Kunok Kipcsak (discuție) 31 octombrie 2018 19:18 (EET)[răspunde]
Donarius, să fixăm despre ce este vorba. Se discută fotografiile, nu desenele, sau textele, cum ar fi poeziile. Fotografiile publicate în perioada de valabilitate a Decretului 321/1956.
Ziarul în întregime (scanări ale paginilor) este operă colectivă cu titularul persoana juridică a ziarului. Nu și textele semnate, ci doar imaginile lor în ansamblul ziarului. Fotografii/scanări ale ziarelor (dar nu cărților de autor, care nu sunt operă colectivă) apărute înainte de 1946 (50 de ani înainte de L8/1996) devin libere. În timp ce opera literară propriu-zisă (articole, foiletoane) nu.
Drepturile patrimoniale ale fotografiilor artistice individuale publicate înainte de 1996 au expirat la 5 ani de la publicare. Adică fotografiile artistice (adică nu cele tehnice, care nu sunt protejate deloc, deoarece fotograful nu are nicio contribuție creativă, așa că n-are ce „proprietate intelectuală” revendica) publicate înainte de 1991 sunt libere. Autorul păstrează drepturile morale, deci poate reutiliza fotografia etc. Dar nu mai poate cere bani și nici interzice utilizarea ei. Practic „a vândut-o” publicației.
În mod normal publicația cerea negativul fotografiei. Punerea la dispoziție a negativului este echivalentă cu cedarea drepturilor de autor. Așa se dovedea cine deține drepturile: putea arăta că deține negativul. Iar asta este acceptat la Commons deoarece asta spune legea din SUA.
Fotografiile sunt excepții prevăzute în D321/1956. Textele sau desenele (exemplele dv.) nu sunt menționate la excepții, deci ele au regimul normal al operelor intelectuale.
L8/1996 nu este (nu poate fi, s-a discutat în cercurile juridice) retroactivă. Odată expirate conform D321/1956, drepturile rămân expirate, nu se pot reconstitui pe perioada rămasă conform noii legi, L8/1996. Drepturile de autor au fost prelungite la 70 de ani doar pentru fotografiile ale căror drepturi de autor NU expiraseră până în 1996, adică la cele publicate sau apărute (de exemplu din colecții particulare) după 1990. Oricât ar părea de neverosimil, nu se pot aplica principiile L8/1996 fotografiilor individuale publicate înainte de 1990.
Dacă aveți și alte neclarități, sau aveți probleme concrete cu o imagine sau alta, spuneți, deoarece mai sunt și alte chichițe (depinde ce reprezintă etc.). --Turbojet  31 octombrie 2018 19:41 (EET)[răspunde]
Turbojet Fotografia unui articol nu este o operă derivată cum este și fotografia unei statui realizate de un sculptor în viață sau fotografia unui cadru de film publicat în perioada de valabilitate a legii? Strainu mi-a explicat mai demult că fotografia unui opere cu drept de autor este o operă derivată și este supusă acelorași condiții ca și opera în sine. --Donarius (discuție) 31 octombrie 2018 19:50 (EET)[răspunde]
Aici pentru opera în sine (ziarul) au expirat drepturile de autor. Nu pentru un material individual semnat în ziar, ci pentru imaginea în care apare în ziar. Concret: imaginea ziarului este liberă, dar republicarea „poeziei” nu. Conform D321/1956 sunt expirate „poeziile” la care autorul a decedat (nu doar a publicat materialul) înainte de 1946 (art. 6b, 50 de ani de la deces, presupunând că soția lui nu a trăit cu 50 de ani mai mult).
Cadrul de film produs în România înainte de 1946 este liber (50 de ani de la apariția filmului produs de persoana juridică).
Fotografia unei statui e altceva, apar două drepturi de autor diferite, de aia ziceam că e o chichiță. Nu mai amestecați exemplele, fiecare are alt regim. Ce e ok pentru un exemplu, nu merge la altul. --Turbojet  31 octombrie 2018 20:11 (EET)[răspunde]
Mă refeream la fotografia unei statui/clădiri recente sau a unui cadru de film publicate într-un ziar până în 1986. --Donarius (discuție) 31 octombrie 2018 20:29 (EET)[răspunde]
Aici sunt câte două drepturi.
La statuie, D321 zice „50 de ani de la deces”. Cum valabilitatea D321 a fost până în 1995 (din 1996 este valabilă L8), D321 a eliberat operele la care autorul a decedat înainte de 1946. L8 zice „70 de ani de la deces”, astfel că până în acest moment ea eliberează operele la care autorul a decedat înainte de 1948. Deci, aici nu mai are rost să discutăm de D321. Fotografiile publicate înainte de 1990 ar fi libere, dar nu și subiectul. Aici se aplică ce a zis Strainu. Însă această fotografie este liberă, chit că fotograful poate trăiește, deoarece a fost publicată în 1976 iar subiectul (gorunul) nu este o operă de artă.
La clădiri este o discuție încâlcită. D321 nu recunoștea dreptul de autor al arhitecților: art. 42 zice că trebuia un decret separat, care n-a fost emis. Cei de la Commons invocă Convenția de la Berna, zicând că e imposibil ca România să n-o fi recunoscut. Cu toate astea D321 este ulterior Convenției (1886), iar varianta actuală a Convenției se referă la țările UE, ori se poate argumenta că România nu era în UE înainte de 2008. Oricum, cei de la Commons sunt obișnuiți cu legile valabile la ei și nu acceptă că în perioada 1956-1990 Convenția nu era recunoscută în România pentru arhitecți. Deci și aici sunt probleme pentru subiectul fotografiei.
Cu cadrul de film, la fel, subiectul este protejat. Filmul, fiind operă colectivă, e protejat de D321 50 de ani, iar de L8 70 de ani de la lansare. Și aici L8 este mai favorabilă (în acest moment înainte de 1948 vs înainte de 1946).
Pe de altă parte, jurisprudența SUA a hotărât că fotograful nu are creativitate artistică la fotografierea operelor bidimensionale. O fotografie a tabloului Mona Lisa fără ramă este liberă, oricând ar fi făcută, dar nu una împreună cu rama, sau cu sala în care este expusă, chiar dacă tabloul este subiectul principal.
Deci, nu orice fotografie publicată... --Turbojet  31 octombrie 2018 21:21 (EET)[răspunde]
Cu riscul de a vă deranja prin insistență nu este un caz similar cu cel de mai sus: adică două drepturi (autorul textului și autorul fotografiei)? --Donarius (discuție) 31 octombrie 2018 21:46 (EET)[răspunde]
La ce vă referiți, exact? Dacă e vorba de cele două de mai jos (că de acolo am înțeles că a pornit discuția), am spus acolo. --Turbojet  31 octombrie 2018 22:06 (EET)[răspunde]
Kunok Kipcsak, niciun organism specializat în gestiunea drepturilor de autor nu ne va acorda consultanța gratis. Iar Wikipedia nu poate plăti. Iar dacă vă duceți la ei vor spune „prezentați cazul dv. și plătiți onorariul pentru cazul dv., nu pentru în general”. Că doar ei sunt avocați, iar banii vin din protecție, nu din recunoașterea că sunt libere. Când sunt într-adevăr libere tac ca peștii, că nu le convine. Am încercat la avocata personală, așa mi-a explicat. --Turbojet  31 octombrie 2018 20:11 (EET)[răspunde]
Era de la sine înțeles că va trebui totuși dat un mic onorariu...Deși era frumos, din păcate nu face nimeni treaba asta pe gratis.--Kunok Kipcsak (discuție) 31 octombrie 2018 20:37 (EET)[răspunde]

Unele fișiere de la Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere[modificare sursă]

Următoarele fișiere de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere:

Participați la discuțiile de ștergere care se țin în paginile de mai sus. —Community Tech bot (discuție) 31 octombrie 2018 19:05 (EET)[răspunde]

Prima, într-adevăr, ar fi liberă, dar eu aș fi preferat să nu fie încadrată așa de strâns, doar partea semnificativă, tocmai ca să se vadă că e o imagine a unui ziar.
A doua e nasol. E o copertă în care artistul care a conceput-o a folosit o imagine, probabil liberă, a crucii. Dar coperta în ansamblu este protejată. Inclusiv derivarea din ea prin ștergerea logo-urilor. Ar trebui șters tot (fondul albastru etc.) și păstrată doar imaginea crucii, dar atunci clar că nu mai e coperta. --Turbojet  31 octombrie 2018 19:48 (EET)[răspunde]

Primul razboi mondial[modificare sursă]

Ca sa nu se inflameze lumea ca bag in articol chestii care trebuie sa stea in alta parte... Am vazut ca articolul Lupta de la Predeal (1916) E GOL dar E STRUCTURAT. Cam asa cum era cu lista aia cu crucile pe care Batranu, Timisoreanul tinerel si Soimanu, care m-au cracanat cu structurarea informatiei. Tzinand cont ca structurarea este una profesionista, nu am eu cum sa intru cu textele mele in structura aia. Asa ca m-am hotarat sa bag la CRUCE tot ce am si când va fi cineva CARE SA STIE unde sa bage ce-am bagat eu, s-o bage. Bineinteles, ca este posibil ca ce bag eu sa nu fie bun deloc si sa fie nevoit cel ce stie, sa stearga tot. Nu ma voi opune. Asybarisaport 4 noiembrie 2018 18:16 (EET)[răspunde]

Eu cred că trebuie să băgați tot ce puteți. Dacă poate provoca satisfacție, bine. Dacă nu, se poate corecta. Aici, băgatul nu are un singur sens, ci trebuie perceput din toate părțile, în conformitate cu așteptările. E bun, câtă vreme nu vă opuneți nici dumneavoatră, nici altcineva. --Pafsanias (discuție) 4 noiembrie 2018 18:38 (EET)[răspunde]
D'aia am spus ca nu ma opun. Ce spuneti dv este un fel de ritual al exorcizarii, pentru o intelegere mai buna a demersului. Chestia e ca se intampla doar dintr-o parte, invers niciodata. Chiar asa, dv de ce nu scrieti articole? Nu mai stiu... parca dv ati declarat ca nu va pasioneaza asa ceva, ci doar îndrumarea contribuitorilor shi îndreptarea cocoashelor lor.... parca asa... nu? Asybarisaport 4 noiembrie 2018 19:15 (EET)[răspunde]
Mai trebuie sa pun referintele, cateva completari, si capitolul de razboi e gata. Personal, consider ca desi capitolul este putzintel cam mare, el satisface informarea despre motivul ridicarii Crucii Eroilor si semnificatia ei. Articolele principale despre Lupta de la Predeal si Batalia de pe Valea Prahovei, care dupa mine sunt destul de ambigue ca denumire, ca si cele de Regimente, Divizii, Brigazi, Armate, Corpuri de armata, etc., sunt destul de tehnice ca structura, asa cum trebuie de fapt. In ele se poate structura o informatie mai concisa si directionata pe subiect. Ce am introdus eu, are o tenta mai literar-istorica cu elemente tehnice, care da bine ca surogat al Crucii Eroilor. Sper sa satisfaca fetzele mai simandicoase. Daca nu, NU. Structurati voi care va pricepeti mai bine la asa ceva si va si ocupati cu predilectie de asta. Asybarisaport 5 noiembrie 2018 13:05 (EET)[răspunde]

Cele mai...[modificare sursă]

Uite aici.... din lume. Credeti ca e sursa de incredere ca sa completam la Caraiman la clasificari internationale? Asybarisaport 6 noiembrie 2018 21:18 (EET)[răspunde]

Nu.--Accipiter Q. Gentilis(D) 6 noiembrie 2018 21:21 (EET)[răspunde]
Mai știm niște clasificări de astea șugubețe...--Kunok Kipcsak (discuție) 26 mai 2019 19:09 (EEST)[răspunde]

Crucea în satul românesc tradițional[modificare sursă]

Am pus imagini din ce am gasit pe commons. Treaba e ca Bernea vorbeste de Oltenia, Mehedinti, Arges, Valcea. Daca gaseste cineva imagini mai relevante din zonele mentionate de Bernea, sa le puna.Asybarisaport 7 noiembrie 2018 19:26 (EET)[răspunde]

Proiecte restaurări[modificare sursă]

Am anulat temporar aceste modificări care nu sunt referențiate și care au aerul unui raport scris într-un limbaj oarecum de lemn. Evident, nu am nimic împotrivă ca ele să fie referențiate, periate de balastul amănuntelor inutile și condensate într-un text ușor și plăcut la citit. Având în vedere acest scop, l-am notificat pe editor.--Accipiter Gentilis Q.(D) 24 septembrie 2021 06:05 (EEST)[răspunde]

Limbajul nu este de lemn, adic-ai de-un lemn de esenta moale. Tinand cont ca resursele de stocare digitale sant practic nelimitate, nu-i o problema ca-i un raport in sine ce-a-ti scris aici. Textul e bun si consistent. Soimanul-i pricinos, oricum nu citeste nimenea. ...Asybarisaport 24 septembrie 2021 09:51 (EEST)[răspunde]

Mutat din articol:

„Informațiile din această secțiune sunt eronate. Pentru o corecta documentare puteți accesa www.reabilitare-crucea-caraiman.ro sau puteți studia lucrarea Crucea eroilor români de pe muntele Caraiman - Istoric, restaurare, reabilitare, conservare, editată chiar de către Ministerul Apărării Naționale în anul 2021.”
—Utilizator:213.177.0.70

--Accipiter Gentilis Q.(D) 27 septembrie 2021 11:33 (EEST)[răspunde]

Nu am înțeles ce vrea să spună anonimul de astăzi, ce este greșit aici? Link-ul la care făcea referire.--Kun Kipcsak (discuție) 27 septembrie 2021 13:19 (EEST)[răspunde]
Greșeala sa constă în introducerea de comentarii în articol; astfel de comentarii își au locul în paginile de discuție. --Bătrânul (discuție) 27 septembrie 2021 21:16 (EEST)[răspunde]

KK, se pare că e necesară o mică aducere la zi sau corectură, cu referire la ceea ce spune articolul despre cine și cum a făcut restaurarea. Esența problemei e că această cruce a devenit foarte vizibilă în mediul online de când cu articolul, ceea ce deh... impune o anumită ținută.--Accipiter Gentilis Q.(D) 27 septembrie 2021 23:44 (EEST)[răspunde]

Imi cer scuze ca v-am creat discomfort prin faptul ca am completat acest articol. Dupa cum vad vandalismele se tin lant aici. ...Asybarisaport 27 septembrie 2021 23:48 (EEST)[răspunde]

Articolul e super, util și prețios. Nu pricep replica... --Accipiter Gentilis Q.(D) 27 septembrie 2021 23:52 (EEST) P.S. Pentru orice eventualitate mi-l scot de la articole urmărite. Pare că am încurcat deja prea mult.[răspunde]

Nu mai am surse. Cristescu mi-a promis de un an ca-mi va da noua editie completata, dar nu s-a intamplat nimic. Eu nu am cum contracara noile tendinte. ...Asybarisaport 27 septembrie 2021 23:57 (EEST)[răspunde]
Nu cunosc deloc articolul; fiind scris de... nu l-am citit (!), nu mă bag deloc peste... Însă m-a șocat afirmația din descriere că armata este cea care a restaurat monumentul. Pentru asta are armata bani, să-și ridice și să-și întrețină monumente? IMO aste este treaba societății civile, dacă crede că armata merită. Însă cred că și armata și-a dat seama de acest aspect și bănuiesc că sursa care este semnalată reflectă alt punct de vedere decât cel al surselor de până acum, unul mai convenabil armatei. Nu zic nimic și nu verific nimic, spun doar că datorită WP:VER și WP:PDVN pe Wikipedia nu vine cineva hodoronc-tronc să impună versiunea convenabilă lui. Deci solicit să nu fim pupîn... pentru nimeni, oricât ne-ar unge pe rânză. --Turbojet  28 septembrie 2021 08:43 (EEST)[răspunde]
Cititi aici ce am declarat. Articolul nu-mi apartine si chiar daca zice colegul... , am dovedit aprioric ca nu am nicio pretentie fiind scris de... Eu nu ung nicio rânză pentru a avea alte dorinte. ...Asybarisaport 28 septembrie 2021 11:32 (EEST)[răspunde]
Asybaris, nu vă mai credeți aflat în centrul reflectoarelor, cu toți ochii ațintiți asupra dv. Referirea la dv. a apărut doar în contextul explicației de ce nu citesc articolul. Fără niciun reproș.
Mă refeream la faptul că armata probabil dorește un pdv. mai „înălțător” față de ea, prin sublinierea contribuției sale la restaurare. Știu că armata are nevoie de exaltarea oamenilor, așa că toate prelucrările care provin de la ea le consider fărbuite. Singurele surse militare pe care le consider bune sunt analizele istoricilor militari bazate pe studierea arhivelor (ex. Sorin Turturică, Petre Opriș). Adică nicidecum lucrările de propagandă ale ziariștilor militari, mai ales referitor la fapte recente, ca materialul venit de la ei despre restaurarea acestui monument. --Turbojet  28 septembrie 2021 11:59 (EEST)[răspunde]

Și la Disputele cu privire la cimitirul militar din Valea Uzului o primărie a cerut ajutor de la MApN pentru realizarea unui studiu de fezabilitate și proiect tehnic iar ei au răspuns pentru presă că structurile de specialitate din cadrul M.Ap.N. nu pot presta servicii pentru entități din afara instituției militare, iar M.Ap.N. nu a putut da curs favorabil solicitării primite din partea primăriei Dărmănești. La cruce ce treabă au?--Kun Kipcsak (discuție) 1 octombrie 2021 11:43 (EEST)[răspunde]

Chiar așa au scris, M.A[punct]p.N.? --Turbojet  1 octombrie 2021 11:59 (EEST)[răspunde]
Nu, am cor.ectat.--Kun Kipcsak (discuție) 1 octombrie 2021 12:20 (EEST)[răspunde]

Necorelari[modificare sursă]

Cristescu il mentioneaza pe Codrin Dumitru Munteanu ca a fost numit prin Ordinul nr. 85 din 9 august 2017, să coordoneze întreaga activitate de restaurare. Din textul contribuitorilor mai noi, ce par legati de MAPN, reiese ca Munteanu ar fi in problema inca din 2016. Nu se putea ocupa de chestiune din moment ce nu a fost numit. Pe de alta parte, nu se poate renunta la afirmatiile lui Cristescu care este un cercetator independent de structurile militare si care a studiat acest monument. Nu se pot scoate textele lui din articol. Insa pot fi contrazise cu surse credibile. Pe wikipedia textele referentiate cu surse de incredere care fac parte din strimul subiectului nu se pot sterge. ...Asybarisaport 6 octombrie 2021 13:03 (EEST)[răspunde]

Ar trebui redenumit „Proiectul de restaurare inițiat în 2014 de Ministerul Apărării Naționale”, întrucât înțeleg că M.Ap.N. nu are nicio contribuție acolo, ci Alexandru Radu Bartoc.--Kun Kipcsak (discuție) 7 octombrie 2021 12:24 (EEST)[răspunde]

Asa inteleg si eu, dar Cristescu asa i-a zis, probabil ca fiind implicat de mai mult timp in chestiune spera intr-o actiune a MAPN-ului pe care de fapt nu-l interesa nimic. Am mai facut eu o periere de text si referinte la ce s-a introdus mai nou. Trebuie periat si mai mult pentru atenuarea limbajului oficial. Acuma... mai e o treaba... Cartea lui Codrin Dumitru Munteanu si Giurca, pare ca nu are specificat vreun autor, amandoi sunt coordonatori, asa cum reiese din introducerea ei in Bibliografie. In acest sens, nu Codrin Dumitru Munteanu sau Giuca ar trebui mentionati in referinte. Inteleg ca Codrin Dumitru Munteanu, Secretar General MAPN, a delegat treaba unuia care s-a documentat si a scris si Giuca ar fi coordonat publicarea cartii a carei autor moral este cineva necunoscut (inca), adica tinut necunoscut de catre coordonatori. Treaba asta ar trebui devoalata de cei care introduc aici texte in numele MAPN. ...Asybarisaport 7 octombrie 2021 13:01 (EEST)[răspunde]
Ping pentru @Dumitru Bercheu:, @Munber: și alte viitoare criptonime...--Kun Kipcsak (discuție) 7 octombrie 2021 18:26 (EEST)[răspunde]
...și IP-uri de STS care lucrează de zor în timpul serviciului.--Kun Kipcsak (discuție) 8 octombrie 2021 09:51 (EEST)[răspunde]
Îmi place că în materie de birocrație după model sud-american–slavon nu ne întrece nimeni, așa că avem un text de 11 561 octeți la secțiunea „Etapa administrativă 2016 - 2018”, mai mare și decât „Etapa lucrărilor propriu-zise 2018 - 2021”. À la Banana Joe. :-)--Kun Kipcsak (discuție) 19 noiembrie 2021 11:49 (EET)[răspunde]
Am avut un dialog cu Cristescu si a zis ca va urmari activitatea de aici. Cand va fi el gata cu ce trebuie, probabil ca ma va contacta sa apgradam smecheria de aici. Pana atunci, stam in stendbai ...Asybarisaport 19 noiembrie 2021 12:22 (EET)[răspunde]

Unele fișiere de la Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere[modificare sursă]

Următoarele fișiere de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere:

Participați la discuțiile de ștergere care se țin în paginile de mai sus. —Community Tech bot (discuție) 8 octombrie 2021 11:38 (EEST)[răspunde]

Sfinxul din Bucegi[modificare sursă]

In harta de la sectiunea Detalii geografice si de acces, la vest de Cruce, lânga cabana Babele apare "Sinxul". Dar corect e Sfinxul. Cum se poate corecta? La Commons? --178.138.33.236 (discuție) 10 februarie 2022 18:45 (EET)[răspunde]

senchiu, am corectat, greseala de tastare cand am facut harta. ...Asybarisaport 10 februarie 2022 19:50 (EET)[răspunde]

Unele fișiere de la Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere[modificare sursă]

Următoarele fișiere de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere:

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 24 mai 2022 23:58 (EEST)[răspunde]