Crucea din Pasul Tihuța

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Crucea din Pasul Tihuța
RO BN Crucea din Pasul Tihuța.JPG
Poziționare
LocalitatePiatra Fântânele, Bistrița-Năsăud Modificați la Wikidata
ȚaraRomânia  Modificați la Wikidata
AdresaPasul Tihuța

Crucea din Pasul Tihuța este un monument ridicat de Consiliul Județean din Bistrița-Năsăud la propunerea din anul 2006 a mitropolitului Clujului, Albei-Iulia, Crișanei și Maramureșului, Bartolomeu Anania.[1] Prin adresa către forul administrativ județean, mitropolitul Anania a motivat demersul astfel:

„... Ridicarea ei reprezintă o prioritate nu numai pentru zonă și pentru județ, ci chiar pentru cele două regiuni, Transilvania și Moldova, multă vreme despărțite din voia oamenilor și de vitregiile istoriei, aflate însă astăzi în fireasca unitate conferită de identitatea de Neam, de Credință și de Limbă... Credința creștină se regăsește plenar în simbolul crucii, căci prin ea Dumnezeu a unit pământul cu cerul și pe oameni cu Sine, desființând puterea morții. Perioada istorică pe care o trăim este caracterizată de secularizare, negativism, sincretism, criză morală, de relativizare a indentităților și simbolurilor. Crucea - monument de pe cel mai înalt pisc al Pasului Tihuța - are menirea de a deveni mărturie pentru noi, dar mai ales pentru urmașii noștri, că această țară este creștină, că pământul ei este udat de sângele martirilor de azi și de ieri ai credinței, că biruința este a vieții și nu a morții.”[1]

Propunerea făcută de Anania a fost aprobată și lucrările de execuție au demarat în anul 2009 sub supravegherea Consiliului Județean, instituție care a finanțat o mare parte din proiect.[1] Mitropolitul Anania a dorit amplasarea monumentul în Pasul Tihuța, aflat la granița dintre județele Suceava și Bistrița-Năsăud, în sud-estul Munților Bârgăului. Prin Pasul Tihuța trece drumul european E 58.[1]

Crucea a fost ridicată la o altitudine de 1227 metri în incinta Mănăstirii de maici cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din Piatra-Fântânele.[2] Sfințirea crucii s-a făcut în ziua de 25 iulie 2010 de un sobor de preoți condus de Bartolomeu Anania.[2]

Monumentul are o înălțime de 31 metri și o greutate de 16 tone. Structura metalică măsoară 25 metri, ea fiind realizată din cinci tronsoane sudate.[2]

În anul 2018, Crucea din Pasul Tihuța ocupă locul al treilea în funcție de dimensiunea la care a fost realizată. Lista celor mai mari cruci care s-au ridicat în România este următoarea:

  1. Crucea Trinitas de pe Dealul Păun cu o înălțime de 40 metri, este cea mai mare cruce din România,[3] aflată la o altitudine de 407 metri;[4]
  2. Crucea Eroilor Neamului de pe Caraiman cu o înălțime de 39.3 metri și este plasată la altitudinea de 2291 metri. Este cea mai mare cruce aflată la cea mai mare altitudine de pe Terra. Ea a fost declarată de Guinness Book drept „... cea mai înaltă cruce metalică din lume amplasată pe un vârf montan” în anul 2014;[5]
  3. Crucea din Pasul Tihuța cu o înălțime de 31 metri, din care 25 de metri este structura metalică și șase, soclul de beton. Ea a fost ridicată pe cel mai înalt pisc al Pasului Tihuța la altitudinea de 1227 metri;[2]
  4. Crucea Eroilor de pe Dealul Perchiu cu o înălțime de 30 de metri la o altitudine de 398 m, soclu de beton;[6]
  5. Crucea Eroilor de pe Muntele Mic cu o înălțime de 27 metri la o altitudine de 1670 metri;[7]
  6. Crucea Eroilor de pe Dealul lui In cu o înălțime de 22 metri la o altitudine de 1000 metri;[8]
  7. Crucea Eroilor de pe Muntele Straja cu o înălțime de 18.6 metri la o altitudine de 1485 metri;[9]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Paul Adrian Cristescu... pag. 70
  2. ^ a b c d Paul Adrian Cristescu... pag. 72
  3. ^ Paul Adrian Cristescu... pag. 66
  4. ^ www.ziaruldeiasi.ro: Topul celor mai mari înălțimi din județul Iași - articol de Felix Guzga din 7 mai 2006, accesat 22 octombrie 2018
  5. ^ Paul Adrian Cristescu... pag. 68
  6. ^ romguide.ro. „Crucea de pe dealul Perchiu”. Accesat în . 
  7. ^ Paul Adrian Cristescu... pag. 111
  8. ^ Paul Adrian Cristescu... pag. 113
  9. ^ Paul Adrian Cristescu... pag. 115

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]