Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Caransebeș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Caransebeș, județul Caraș-Severin, foto: octombrie 2018.
Iconostasul
Ușile împărătești: Buna Vestire
Icoana de hram: Ioan Botezătorul
Tâmpla (detaliu)
Icoana Mântuitorului
Nava spre ieșire

Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Caransebeș, județul Caraș-Severin, a fost construită între anii 1770-1780. Biserica se află pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: CS-II-m-B-11084.

Istoric și trăsături[modificare | modificare sursă]

Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul" se află în cimitirul vechi al orașului Caransebeș și este înconjurată de un zid exterior de piatră, pe locul unde în vechime erau zidurile de apărare ale cetății Caransebeșului.

Biserica a fost zidită lângă vechea biserică din lemn a cimitirului, al cărei loc este indicat de o cruce monumentală numită „Crucea lui Răbăgia", aflată puțin mai sus de biserica actuală, deasupra criptei protopopului Theodor Roșca, și care a fost ridicată în locul unde a fost altarul bisericii vechi.

Biserica a fost construită între anii 1770-1780 și a fost sfințită la 11 mai 1781 de către episcopul Caransebeșului și Vârșețului Vichentie.

Zugrăvirea s-a făcut în 1787, în stil neobizantin, de către doi zugravi și un ucenic, cunoscuți doar după prenumele Ion. Pardoseala bisericii a fost realizată din piatră combinată cu mozaic. Cele trei clopote au fost turnate în Timișoara, la 1790 și 1791 și, respectiv, în Graz, la 1796.

În timpul incursiunii turcești din 1788, biserica a suferit grave stricăciuni ale zugrăvelii și altarului, deoarece trupele turcești au folosit biserica drept reședință de campanie în timpul operațiunilor militare. Lucrările de reparare ce au urmat s-au terminat în 18 octombrie 1808, cheltuielile fiind acoperite de comerciantul local Manoilă Stancovici și soția acestuia, Marta.

Alte lucrări au avut loc în 1855, când turnul s-a acoperit cu tablă de cupru, iar învelitoarea a fost înlocuită cu tinichea.

În anul 1927 biserica s-a rezugrăvit pe exterior și s-a refăcut șarpanta și învelitoarea turnului de către dulgherul Dimitrie Călțun. Lucrări importante au avut loc și în anul 1960, când picturile și zugrăveala bisericii au fost reîmprospătate de pictorul Petru Lazăr și de meșterii zugravi Dimitrie Călina și Nicolae Ambruș, iar învelitoarea de tablă a fost înlocuită.

Lucrări ample de renovare s-au făcut și în cursul anilor 2006-2008: pavarea interiorului, pictarea naosului și pronaosului (iconostasul și absida altarului au pictură veche), schimbarea mobilierului, refacerea tencuielii interioare și a acoperișului.

Cimitirul ce înconjoară biserica odihnește personalități de seamă pentru istoria Banatului: episcopii Caransebeșului Ioan Popasu, Nicolae Popeea, Filaret Musta și Emilian Birdaș, personalități laice cum ar fi Ștefan Velovan, Patriciu Dragalina, Iuliu Vuia, Dimitrie Cuzma, Pavel Jumanca și generalul Traian Doda.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Istoricul bisericii Sfântul Ioan Botezătorul din Caransebeș - preot paroh Gabriel Gozman-Pop

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]