Nicolae Corneanu
Nicolae Corneanu | |||
Mitropolitul Nicolae Corneanu în 1967 | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | [1] Caransebeș, Caraș-Severin, România[1] | ||
Decedat | (90 de ani) Timișoara, România | ||
Cetățenie | România | ||
Religie | creștinism ortodox[*] | ||
Ocupație | preot | ||
Limbi vorbite | limba română | ||
Funcția episcopală | |||
| |||
Premii | Cetățean de onoare al Timișoarei[*] ()[1] Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce[*] () Ordinul Național „Steaua României” în grad de mare cruce | ||
Modifică date / text |
Nicolae Mihail Corneanu (n. , Caransebeș, Caraș-Severin, România – d. , Timișoara, România) a fost un înalt ierarh în Biserica Ortodoxă Română, arhiepiscop al Timișoarei și mitropolit al Banatului din 1962 până în 2014. În anul 1992 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.[2]
Studii
[modificare | modificare sursă]În perioada 1934–1942 a urmat liceul în Caransebeș. Între anii 1942–1946 a urmat Facultatea de Teologie la București.[3] În aceeași perioadă a urmat cursurile Facultății de Filologie și a celei de Litere. La 30 iunie 1949 și-a susținut teza de doctorat cu titlul „Viața și petrecerea Sfântului Antonie. Începuturile monahismului creștin pe Valea Nilului”.[3]
Cariera ecleziastică
[modificare | modificare sursă]În 1949 a devenit profesor suplinitor la Academia Teologică Ortodoxă Română din Caransebeș. Între anii 1956–1958 a fost profesor de greacă și franceză la Seminarul Teologic „Ioan Popasu” din Caransebeș, iar în 1959 conferențiar la Institutul Teologic din Sibiu, unde a predat teologia simbolică și limba greacă.[3] A conferențiat la Oxford, la Universitatea Humboldt din Berlin și la Fundația „Pro Oriente” din Viena.
Începând din 1949 a activat în administrația Mitropoliei Banatului ca secretar și consilier. În 1960 a fost hirotonit preot de către viitorul patriarh Teoctist Arăpașu, pe atunci episcop vicar patriarhal. La 15 decembrie 1960 a fost ales episcop al Episcopiei Aradului. La 12 ianuarie 1961 s-a călugărit la Mănăstirea Cernica, păstrând numele de Nicolae. La 17 februarie 1962 a fost ales arhiepiscop al Timișoarei și Caransebeșului și mitropolit al Banatului. Înscăunarea a avut loc la 4 martie 1962.[3] Odată cu reînființarea în 1994 a Episcopiei de Caransebeș, funcția de episcop de Caransebeș a fost preluată de Emilian Birdaș. Interimar, Corneanu a mai fost locțiitor de mitropolit al Ardealului (câteva luni în 1967) și locțiitor de mitropolit al Olteniei (în anii 1967–1968).
Între 25-30 mai 1981 a reprezentat Biserica Ortodoxă Română la întrunirea de dialog cu Biserica Romano-Catolică de la Veneția.[4] În data de 27 octombrie 1986 a reprezentat Biserica Ortodoxă Română la întâlnirea de rugăciune de la Assisi.
La 4 martie 1990 l-a hirotonit ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei pe Daniel Ciobotea, actualul patriarh al BOR.[5]
Controverse
[modificare | modificare sursă]Colaborarea cu Securitatea
[modificare | modificare sursă]Nicolae Corneanu a fost printre primii ierarhi ortodocși români care și-au recunoscut colaborarea cu Securitatea regimului comunist.[6] Rezoluția CNSAS, dată în 2007, susține că Nicolae Corneanu a fost colaborator al poliției politice comuniste[7] și că a furnizat, între 1950 și 1988, informații despre „dușmanii poporului”. În schimb, Securitatea l-ar fi ajutat să avanseze în ierarhia bisericească.[8]
Împărtășirea într-o biserică unită
[modificare | modificare sursă]La ceremonia de sfințire a bisericii greco-catolice „Sfânta Maria Regina Păcii și a Unității”, care a avut loc la 25 mai 2008, mitropolitul Nicolae Corneanu a plecat din mijlocul enoriașilor prezenți și a urcat la altar, unde a cerut permisiunea de a se împărtăși. Ca răspuns, arhiepiscopul Francisco-Javier Lozano, nunțiul apostolic în România, conform tradiției, i-a dat în mână Sfântul Trup, după care i-a fost înmânat potirul cu Sângele Domnului, din care mitropolitul Nicolae s-a împărtășit singur.[9][10]
Gestul nu a fost considerat de episcopul Alexandru Mesian ca fiind ieșit din comun, deoarece în Banat împărtășirea credincioșilor ortodocși în bisericile greco-catolice și invers este un fapt obișnuit. Însă Patriarhia Română și-a arătat rezervele față de acest gest, considerând că, deși ortodocșii și catolicii își recunosc reciproc unele taine, „comuniunea potirului” nu este acceptabilă.[9]
Această împărtășire a determinat protestul Patriarhiei Ruse prin vocea mitropolitului Kirill, cerând Bisericii Ortodoxe Române „să exprime un punct de vedere în legătură cu acest eveniment”.[11] Au protestat de asemeni mari duhovnici, precum și călugării de la Muntele Athos, care au solicitat caterisirea ÎPS Nicolae.[12] În protestul lor[13], aceștia l-au acuzat pe ÎPS Nicolae că s-ar fi împărtășit cu ereticii, ceea ce a determinat proteste vehemente.[14] Mitropolitul Bartolomeu Anania a luat de asemenea poziție împotriva mitropolitului Nicolae.[12]
Patriarhul Daniel nu a răspuns imediat, iar pe 6 iunie, cu ocazia reuniunii Sinodului permanent reunit la Mănăstirea Neamț s-a stabilit discutarea cazului la ședința următoare a Sfântului Sinod [15], programată pentru 8-9 iulie 2008.[11] În plenul Sinodului, mitropolitul Nicolae și-a recunoscut vina și „și-a cerut iertare și a fost iertat”. Anterior, cazul a fost dezbătut de Comisia canonică, juridică și pentru disciplină, condusă de ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Aici, părerile au fost împărțite, întrucât ambele tabere din BOR, atât cea așa-zis tradiționalistă, cât și cea ecumenistă, au fost bine reprezentate. A fost adoptată o soluție de compromis: mitropolitul Banatului și-a făcut mea culpa în plenul Sinodului,[16], care i-a acordat ca urmare iertarea, însă a interzis categoric pe viitor împărtășirea clericilor și laicilor ortodocși în alte Biserici creștine, precum și concelebrarea Liturghiei, a Sfintelor Taine sau a ierurgiilor cu slujitori ai altor culte, sub pedeapsa unor sancțiuni canonice severe.[17]
Retragerea dreptului de semnătură în anul 2011
[modificare | modificare sursă]În ședința din 20 mai 2011 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis retragerea dreptului de semnătură al mitropolitului Corneanu și preluarea atribuțiilor sale administrative de episcopul vicar Paisie Gheorghe.[18] Această decizie nu a fost discutată în prealabil de comisia juridică a sinodului, ceea ce ar fi fost necesar în conformitate cu statutul BOR, și nici nu a fost cerută luarea de poziție a mitropolitului.[19] Patriarhia BOR și-a justificat decizia prin respectul față de persoana mitropolitului Corneanu, care, fiind în vârstă de 88 de ani, nu a mai participat la ultimele șapte ședințe de lucru ale Sfântului Sinod.[20] Decizia a fost adoptată după ce episcopul vicar Paisie Gheorghe fusese implicat în lunile martie și aprilie într-un conflict cauzat de vânzarea unui imobil fără acordul Parohiei Sf. Ilie-Fabric,[21] drept pentru care a decis scoaterea la concurs a postului pentru preotul paroh de acolo.[22][23] Anterior, episcopul vicar îl demisese pe parohul Mircea Cricovean, decizie anulată de mitropolitul Corneanu, care l-a repus în funcție pe preotul paroh.[24] Enoriașii Parohiei Sf. Ilie sunt de partea mitropolitului și îl susțin prin mitinguri[25][26][27] și scrisori adresate Patriarhului Daniel.[28] Patriarhia însă îi îndeamnă la „calm și rugăciune”.[27][29]
La 19 iunie 2011 aproximativ două sute de enoriași au protestat din nou împotriva deciziei de revocare a dreptului său de semnătură. Mitropolitul Corneanu a acordat un scurt interviu TVR, exprimându-și speranța că va putea depăși neputințele fizice din cauza cărora nu a putut participa la ședințele Sf. Sinod.[30] Sfântul Sinod al BOR l-a repus în drepturi, însă sub supravegherea mitropolitului Irineu Popa, iar actele trebuiau să fie contrasemnate de episcopul vicar Paisie Lugojanul.[31][32]
La 4 martie 2012 mitropolitul Nicolae a fost omagiat cu ocazia împlinirii a jumătate de veac de la întronizare, cu care ocazie s-a menționat că înainte de 4 martie 1962 Timișoara avea doar 5 lăcașuri de cult ortodoxe, în timp ce în 2012 are 28, toate cele apărute în această perioadă fiind ctitorii ale sale.[33]
La 11 iulie 2012 Patriarhia Română a anunțat că mitropolitul Corneanu se va retrage din funcție, motivele invocate fiind cele de sănătate.[34][6] După o săptămână s-a afirmat că s-ar fi răzgândit.[35]
A murit la 28 septembrie 2014, în jurul orei 23.00[36]
Afilieri, ordine și distincții
[modificare | modificare sursă]- Ordinul Steaua Republicii Populare Romîne, cl. a II-a (1964), „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”[37]
- 1978–1981 - Membru în Comitetul Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor
- Din 1992 - Membru de onoare al Academiei Române
- 1997 - Premiul „Pentru întreaga activitate închinată adevărului, dreptății și libertății, valori supreme ale umanității", conferit de Grupul pentru Dialog Social
- 2000 - Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce, conferit de președintele României, Emil Constantinescu.
Publicații
[modificare | modificare sursă]- Aspecte din lirica ambroziană, în: Studii teologice, XI (1959), nr. 7-8, p. 443-452
- Actualitatea tratatului lui Tertulian "Despre prescripția ereticilor", în: Mitropolia Moldovei și Sucevei, XXXV (1959), nr. 9 -12, p. 580-588
- Tălmăciri din lirica ambroziană, în: Mitropolia Moldovei și Sucevei, XXXVII (1961), nr. 1-2, p. 9-17
- Învățătura creștină ortodoxă, Tipografia Mitropoliei, Timișoara, 1971
- Ieșit-a semănătorul. Culegere de predici, Tipografia Mitropoliei, Timișoara, 1974
- Pedobaptismul de-a lungul vremii, Tipografia Mitropoliei, Timișoara, 1975
- Fundamentarea teologică a pedobaptismului, Tipografia Mitropoliei, Timișoara, 1979
- Temeiurile învățăturii ortodoxe, Tipografia Mitropoliei, Timișoara, 1981
- Învățătura ortodoxă despre mântuire, Tipografia Mitropoliei, Timișoara, 1983
- Contribuția Banatului la teologia și spiritualitatea românească, Tipografia Mitropoliei, Timișoara, 1983
- Culegere de predici, Tipografia Mitropoliei, Timișoara, 1984
- Studii patristice. Aspecte din vechea literatură creștină, Tipografia Mitropoliei, Timișoara, 1984
- Biserica românească din nord-vestul țării în timpul prigoanei horthyste, Editura Patriarhiei, București, 1986
- Patristica mirabilia, Editura Mitropoliei, Timișoara, 1987
- Quo Vadis, studii, note și comentarii teologice, Timișoara, 1990, 428 p.
- Origen și Celsus: Confruntarea creștinismului cu păgânismul, Editura Anastasia, București,1999
- Pe baricadele presei bisericești (2 vol.), Ed. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1999 (publicistică)
- Pe firul vremii. Meditații ortodoxe, Editura Jurnalul Literar, București, 2000
- Credință și viață. Culegere de studii teologice, Dacia, Homo religiosus, Cluj-Napoca, 2001
- Patristica mirabilia, Polirom, Iași, 2001
- Miscellanea patristica, Editura Amarcord, Timișoara, 2001
- Popasuri duhovnicești, Editura Învierea, Timișoara, 2001
- În pas cu vremea, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 2002
- Patristica: filosofia care mângâie, Eikon, Cluj-Napoca, 2004 [38]
- Pentru mai binele obștesc, culegere de articole, Timișoara: Editura „Învierea” a Arhiepiscopiei Timișoarei, 2008.[39]
- Pe aripile cuvântului, Editura Învierea, Arhiepiscopia Timișoarei, 2009, 263 p.
Traduceri:
- Scara raiului de Sfântul Ioan Scărarul, a VII-a ediție, Timișoara, Editura „Învierea” a Arhiepiscopiei Timișoarei, 2008 (ed. I: 1994, ed. Amarcord)[39]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Mitropolitul Nicolae al Banatului împlinește 90 de ani, Renașterea Bănățeană, , p. 1-2
- ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent, Academia Română
- ^ a b c d C.D.T., Mitropolitul Nicolae al Banatului împlinește 90 de ani, în Renașterea Bănățeană, Nr. 7257, 21 noiembrie 2013, pp. 1–2
- ^ Biserica Ortodoxă Română, nr. 2/1981, p. 57-58.
- ^ Daniel Ciobotea crestinortodox.ro, accesat 2008-07-11
- ^ a b Claudiu Pădureanu, De ce se retrage mitropolitul Corneanu Arhivat în , la Wayback Machine., romanialibera.ro, 12 iulie 2012, accesat 2012-10-13
- ^ Decizia CNSAS publicată în Monitorul Oficial, p. 21
- ^ Nicolae Corneanu, patru decenii de turnătorie, Cotidianul, accesat accesat 2007-10-24
- ^ a b Mitropolitul Corneanu, crimă de împărtășanie Arhivat în , la Wayback Machine. Cotidianul, 27 mai 2008
- ^ Monopolul pe Iisus, 11 iulie 2008, Marius Vasileanu, România liberă, accesat la 26 martie 2022.
- ^ a b Patriarhia Rusă cere BOR o poziție în cazul mitropolitului care s-ar fi împărtășit la catolici Arhivat în , la Wayback Machine. Mediafax, 6 iunie 2008
- ^ a b Tăcerea Patriarhului Arhivat în , la Wayback Machine. Ziua, 9 iunie 2008
- ^ Memoriu al părinților români care viețuiesc la Muntele Athos[nefuncțională]
- ^ Cine sunt ierarhii eretici din Romania anului 2008? Arhivat în , la Wayback Machine. greco-catolica.org, accesat 2008-07-10
- ^ Potrivit Statutului BOR Arhivat în , la Wayback Machine., art. 13 p), Sfântul Sinod este instanța autorizată să judece cazurile privitoare la ierarhi.
- ^ ÎPS Nicolae a fost iertat de Sinod Cotidianul, 9 iulie 2008
- ^ Biroul de Presă al Patriarhiei Române, Decizia Sf. Sinod privind comportamentul sacramental și liturgic al clerului și credincioșilor ortodocși Arhivat în , la Wayback Machine., Basilica, 9 iulie 2008.
- ^ Mitropolitul Banatului nu mai are drept de semnătură Arhivat în , la Wayback Machine., TVR, 21 mai 2011, accesat 2011-05-24.
- ^ ÎPS Nicolae, lucrat la cel mai înalt nivel Arhivat în , la Wayback Machine., Ziua de Vest, 24 mai 2011, accesat 2011-05-24).
- ^ Biroul de presă al Patriarhiei Române[nefuncțională], mitropolia-banatului.ro, accesat 2011-06-01
- ^ Daniel Dancea, Mitropolitul Nicolae Corneanu a fost mazilit. Șef peste averea Bisericii rămâne Paisie Lugojanu. Supervizor va fi mitropolitul Olteniei, adevarul.ro, accesat 2011-06-01
- ^ Episcopul Paisie acuzat, Adevărul, 5 mai 2011, accesat 2011-05-24).
- ^ Cătălin Radu, Mitropolia Banatului intră în silenzio stampa[nefuncțională], Renașterea Bănățeană, nr. 6484, 5 mai 2011, accesat 2011-06-01
- ^ Scandal la Parohia Fabric Arhivat în , la Wayback Machine., Renașterea Bănățeană, 18 martie 2011, accesat 2011-05-24.
- ^ Cătălin Radu, Miting de susținere pentru mitropolitul Banatului[nefuncțională], Renașterea Bănățeană, nr. 6499, 23 mai 2011, accesat 2011-06-01
- ^ Credincioșii se strâng, miercuri seară, la Catedrală pentru a-l susține pe mitropolitul Corneanu[nefuncțională], Renașterea Bănățeană, nr. 6500, 24 mai 2011, accesat 2011-06-01
- ^ a b Daniel Dancea Protest la catedrală: timișorenii sunt chemați să-l susțină pe mitropolitul Corneanu, adevarul.ro, 25 mai 2011, accesat 2011-06-01
- ^ Cătălin Radu, Susținătorii mitropolitului Banatului i-au scris patriarhului Daniel[nefuncțională], Renașterea Bănățeană, nr. 6507, 31 mai 2011, accesat 2011-06-01
- ^ Patriarhia îndeamnă la calm Arhivat în , la Wayback Machine., Renașterea Bănățeană, nr. 6499, 23 mai 2011, accesat 2011-06-01
- ^ Credincioși solidari cu mitropolitului Banatului[nefuncțională], TVR, 19 iunie 2011, accesat 2011-06-20
- ^ Cătălin Radu, Mitropolitul Banatului a fost repus în drepturi de ochii lumii. Vezi cine îl supraveghează în continuare, adevărul.ro, 25 iulie 2011, accesat 2012-10-13
- ^ Mihai Oancea, IPS Corneanu a primit inapoi doar jumatate de semnatura, debanat.ro, 21 iulie 2011, accesat 2012-10-13
- ^ Mitropolitul Nicolae, un simbol al Banatului[nefuncțională], Renașterea Bănățeană, nr. 6738, 6 martie 2012, accesat 2012-03-06
- ^ Adrian Pătrușcă,Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, omul care a zguduit BOR, s-a retras, 11 iulie 2012, Evenimentul zilei, accesat 2012-07-11
- ^ Mihai Oancea, Jocul de-a retragerea continua la Mitropolia Banatului, debanat.ro, 17 iulie 2011, accesat 2012-10-13
- ^ Mitropolitul Banatului a murit la Timisoara! IPS Nicolae Corneanu s-a dus sa se roage impreuna cu ingerii | Opinia Timisoarei – Stiri din Timisoara cu foto si video, eveniment...
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500/1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Monitorul Oficial al României. În vigoare de la 9 decembrie 1964.
- ^ „Nicolae Corneanu”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Cătălin Radu Clipe solemne la Mitropolia Banatului[nefuncțională] Renașterea Bănățeană, 20 noiembrie 2008
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- "Cazul Corneanu". Banatul lui. Ecumenism ratat?, Ramona Băluțescu, 2014 - recenzie
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- ÎPS Nicolae Corneanu s-a împărtășit la greco-catolici. Articole, interviuri, comunicate etc. Greco-Catolica.org Arhivat în , la Wayback Machine.
- FOCUS: IPS Nicolae, mitropolit 42 de ani și primul prelat ce a recunoscut colaborarea cu Securitatea, 29 septembrie 2014, Departamentul Corespondenți -Mediafax, Gândul
- Interviuri
- Mitropolitul N. Corneanu: Preotii ce au colaborat cu Securitatea trebuie sa marturiseasca, 30 august 2006, HotNews.ro
- IPS Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, despre Revolutia din 1989, 26 iulie 2012, CrestinOrtodox.ro
- Nașteri în 1923
- Nașteri pe 21 noiembrie
- Decese în 2014
- Decese pe 28 septembrie
- Membri de onoare ai Academiei Române
- Oameni din Caransebeș
- Colaboratori ai Securității
- Decorați cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce
- Deținători ai Premiului Grupului pentru Dialog Social
- Episcopi ortodocși români
- Mitropoliți români
- Scriitori creștini ortodocși