Campionatul Mondial de Fotbal 2022

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pix.gif Campionatul Mondial de Fotbal 2022
كأس العالم لكرة القدم 2022
Football pictogram.svg
Qatar 2022 bid logo.svg
Denumire oficială FIFA World Cup Qatar 2022™
Sport fotbal
Organizator FIFA
Gazda Qatar Qatar
Data începerii 21 noiembrie 2022
Data sfârșitului 18 decembrie 2022
Participanți 32 (din 5 sau 6 confederații)
Site oficial www.fifa.com
Crystal Clear app kworldclock.png
Pentru ediția următoare, vedeți :
Campionatul Mondial de Fotbal 2026
Crystal Clear app kworldclock.png
Pentru ediția precedentă, vedeți :
Campionatul Mondial de Fotbal 2018

Campionatul Mondial de Fotbal din 2022 va fi cea de-a 22-a ediție a Campionatului Mondial de Fotbal, cea mai importantă competiție internațională de fotbal între țări și va fi găzduită de Qatar în 2022. Va fi primul Campionat Mondial ce va avea loc în Orientul Mijlociu și de asemenea primul organizat de o țară arabă majoritar musulmană. Acest turneu va fi ultimul în care vor participa 32 de echipe naționale, inclusiv țara gazdă, deoarece următorul va cuprinde 48 de echipe.

Acest turneu va fi de asemenea primul care nu va avea loc în iunie sau iulie, fiind programat de la sfârșitul lunii noiembrie până la jumătatea lunii decembrie.[1] Se va desfășura într-un interval de timp redus de aproximativ 28 de zile, finala urmând să aibă loc pe 18 decembrie 2022 care este și Ziua Națională a Qatarului.[2]

Au fost făcute numeroase acuzații de corupție legate de modul în care Qatar a câștigat dreptul de a găzdui evenimentul. FIFA a finalizat o investigație internă asupra acestor acuzații și a emis un raport ce a absolvit țara de orice suspiciune, însă anchetatorul șef, Michael Garcia, a descris raportul FIFA privind ancheta sa ca fiind „incomplet material și eronat”.[3] Pe 27 mai 2015 procurorii federali elvețieni au deschis un dosar de corupție și spălare de bani în legătură cu acordarea drepturilor de organizare ale Campionatelor Mondiale din 2018 și 2022.[4][5]

Pe 7 iunie 2015 a fost anunțat că Qatar nu ar mai fi eligibil să găzduiască evenimentul dacă s-ar descoperi dovezi de luare de mită. Potrivit lui Domenico Scala, șeful Comitetului de Audit și Conformitate al FIFA: „Dacă ar exista dovezi că premiile acordate Qatarului și Rusiei au venit doar din cauza voturilor cumpărate, atunci premiile ar putea fi anulate”.[6][7]

Qatar a primit numeroase critici datorită condițiilor la care sunt supuși muncitorii străini implicați în pregătirea Cupei Mondiale, organizația Amnesty International referindu-se la „munca forțată” și afirmând că aceștia au suferit abuzuri legate de drepturile omului, în ciuda faptului că standardelor de bunăstare ale muncitorilor au fost elaborate în 2014.[8]

Alegerea gazdei[modificare | modificare sursă]

Procedura de licitație pentru găzduirea Campionatelor Mondiale din 2018 și 2022 a început în ianuarie 2009, iar asociațiile naționale au avut timp până pe 2 februarie 2009 să își depună candidaturile.[9] Inițial au fost înregistrate unsprezece oferte pentru Cupa Mondială din 2018, însă ulterior Mexic s-a retras din proces,[10][11] iar oferta Indoneziei a fost respinsă de FIFA în februarie 2010 după ce asociația de fotbal din această țară nu a prezentat o scrisoare de garanție guvernamentală.[12] Oficialii indonezieni nu au exclus o ofertă pentru Campionatul Mondial din 2026 până când Qatar a luat Cupa din 2022. În timpul procesului de licitație, toate națiunile din afara UEFA s-au retras treptat din ofertele pentru 2022 în favoarea celor penru 2018, ceea ce a făcut ca națiunile din UEFA să nu fie eligibile pentru ofertă.

În cele din urmă au rămas numai cinci oferte pentru Campionatul Mondial din 2022: Australia, Coreea de Sud, Japonia, Qatar, și Statele Unite. Comitetul executiv al FIFA, format din douăzeci și doi de membri, a fost convocat la Zürich pe 2 decembrie 2010 pentru a vota selectarea gazdelor ambelor turnee.[13]

Ofertanți Voturi
Runda 1 Runda 2 Runda 3 Runda 4
Qatar Qatar 11 10 11 14
 Statele Unite 3 5 6 8
Coreea de Sud Coreea de Sud 4 5 5
Japonia Japonia 3 2
Australia Australia 1

Stadioane[modificare | modificare sursă]

Primele cinci stadioane propuse pentru Campionatul Mondial au fost pezentate la începutul lunii martie 2010 și au fost proiectate de firma germană de arhitectură Albert Speer & Partners.[14] Stadioanele utilizează o tehnologie de răcire capabilă să reducă temperatura din interior cu până la 20°C, iar etajele superioare ale stadioanelor vor fi dezasamblate după Cupa Mondială și donate țărilor cu infrastructură sportivă mai puțin dezvoltată.[15] Principalele cluburilor de fotbal din Europa au dorit ca evenimentul să aibă loc în perioada 28 aprilie - 29 mai, față de clasica peioadă iunie - iulie, datorită temerilor legate de căldură.[16]

Președintele FIFA, Sepp Blatter, a declarat într-un raport publicat pe 9 decembrie 2010 că și alte națiuni ar putea găzdui meciuri din timpul Cupei Mondiale, însǎ nu a menționat niciun nume concret.[17] Blatter a adăugat că o astfel de decizie trebuie să fie luată mai întâi de Qatar și apoi aprobată de comitetul executiv al FIFA.[18] Prințul Ali bin Al Hussein din Iordania a declarat pentru agenția Australian Associated Press că găzduirea de meciuri de către Bahrain, Emiratele Arabe Unite și posibil Arabia Saudită ar contribui la integrarea popoarelor din regiune în timpul turneului.[19]

Potrivit unui raport din aprilie 2013 al Merrill Lynch, divizia de investiții bancare a grupului Bank of America, organizatorii din Qatar au solicitat FIFA să aprobe un număr mai mic de stadioane din cauza costurilor tot mai mari.[20] Bloomberg.com a dezvăluit că țara gazdă dorește să reducă numărul de stadioane la opt sau nouă din cele 12 planificate inițial.[21]

Deși FIFA nu s-a pus încă de acord asupra numărul de stadioane, este de așteptat să fie opt. Secretarul general al comitetului de organizare a declarat că pentru întreaga infrastructură a turneului se vor cheltui între 8 și 10 miliarde de dolari.[22]

Lusail Doha
Stadionul Lusail Iconic Khalifa International Stadium Sports City Stadium Education City Stadium
Khalifa Stadium, Doha, Brazil vs Argentina (2010).jpg
Capacitate: 86.250
(în construcție)
Capacitate: 48.000
(extins)
Capacitate: 46.890
(planificat)
Capacitate: 45.350
(planificat)
Al Khor Madinat ash Shamal
Stadionul Al-Bayt Stadionul Al-Shamal
Capacitate: 45.330
(în construcție)[23]
Capacitate: 45.120
(planificat)
Al Wakrah Umm Salal
Al-Wakrah Stadium Stadionul Umm Salal
Capacitate: 45.120
(în construcție)
Capacitate: 45.120
(planificat)
Doha Al Rayyan
Stadionul Doha Port Stadionul Thani bin Jassim Stadionul Universității Qatar Stadionul Ahmed bin Ali
ملعب أحمد بن علي قبل مباراة الريان ونادي الشباب السعودي في دوري آبطال آسيا.jpg
Capacitate: 44.950
(planificat)
Capacitate: 21.282
(urmează să fie exins la 44.740)
Capacitate: 43.520
(planificat)
Capacitate: 21.282
(urmează să fie exins la 44.740)

Sponsorizare[modificare | modificare sursă]

Partenerii FIFA Sponsorii Cupei Mondiale de Fotbal

Drepturi de televizare[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Fifa, Qatar 2022: tournament from November 21 to December 18”. repubblica.it (în italian). . 
  2. ^ „FIFA Executive Committee confirms November/December event period for Qatar 2022”. FIFA.com. . 
  3. ^ „Fifa report 'erroneous', says lawyer who investigated corruption claims”. BBC Sport. British Broadcasting Corporation. . Accesat în . 
  4. ^ „Criminal investigation into 2018 and 2022 World Cup awards opened”. ESPN FC. ESPN. . Accesat în . 
  5. ^ „The Office of the Attorney General of Switzerland seizes documents at FIFA”. The Federal Council. The Swiss Government. . Accesat în . 
  6. ^ 'Russia & Qatar may lose World Cups' – Fifa official”. BBC News. . 
  7. ^ Owen Gibson (). „Russia and Qatar may lose World Cups if evidence of bribery is found”. The Guardian. 
  8. ^ http://www.eurosport.com/football/amnesty-says-workers-at-qatar-world-cup-stadium-suffer-abuse_sto5416371/story.shtml
  9. ^ Goff, Steve (). „Future World Cups”. The Washington Post. Accesat în . 
  10. ^ „2018 and 2022 FIFA World Cup bids begin in January 2009”. Accesat în . 
  11. ^ „World Cup 2018”. . Arhivat din original la . 
  12. ^ „Indonesia's bid to host the 2022 World Cup bid ends”. BBC Sport. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  13. ^ „Combined bidding confirmed”. FIFA. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „2022 FIFA World Cup Bid Evaluation Report: Qatar” (PDF). FIFA. . 
  15. ^ „Bidding Nation Qatar 2022 – Stadiums”. Qatar2022bid.com. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  16. ^ Richard Conway (). „World Cup 2022: European clubs want spring finals in Qatar”. BBC Sports. Accesat în . 
  17. ^ „Report: Qatar neighbors could host 2022 WC games”. Fox Soccer/AP. . 
  18. ^ „FIFA 'backs' winter 2022 Qatar cup – FOOTBALL”. Al Jazeera English. Accesat în . 
  19. ^ „Jordan's Prince Ali calls for winter WCup in Qatar”. Yahoo! Sports/AP. . 
  20. ^ „Qatar 2022: Nine stadiums instead of twelve? –”. Stadiumdb.com. . Accesat în . 
  21. ^ Fattah, Zainab (). „Qatar Is in Talks to Reduce World Cup Stadiums, BofA Says”. Bloomberg. Accesat în . 
  22. ^ „Official: Qatar has cut its 2022 World Cup budget almost in half”. Doha News. . 
  23. ^ „Al Bayt Stadium praised over tent-like design”. The Stadium Business. . 
  24. ^ „FIFA and adidas extend partnership until 2030”. FIFA.com. FIFA. Accesat în . 
  25. ^ „Coca-Cola renews Fifa football sponsorship until 2022”. Campaignlive.co.uk. Campagin. Accesat în . 
  26. ^ „Hyundai-Kia drives on as FIFA Partner until 2022”. FIFA.com. FIFA. Accesat în . 
  27. ^ „Qatar Airways announced as Official Partner and Official Airline of FIFA until 2022”. FIFA.com. FIFA. Accesat în . 
  28. ^ „Visa extending World Cup deal for eight years”. SportsBusinessDaily.com. Sports Business Daily. Accesat în . 
  29. ^ „Wanda Group becomes new FIFA Partner”. FIFA.com. FIFA. Accesat în . 
  30. ^ „FIFA and Anheuser-Busch InBev announce FIFA World Cup™ sponsorship for 2018 / 2022”. FIFA.com. FIFA. Accesat în . 
  31. ^ „McDonald's looking ahead to 2018”. FIFA.com. FIFA. Accesat în . 
  32. ^ „Fifa agrees massive World Cup deal with Vivo”. SportsProMedia.com. SportsPro. Accesat în . 
  33. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac „EBU in European media rights deal with FIFA for 2018 and 2022 FIFA World Cups™” (Press release). European Broadcasting Union. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ Hassett, Sebastian (). „SBS locks in two more World Cups”. Brisbane Times. Accesat în . 
  35. ^ „Globo buys broadcast rights to 2018 and 2022 FIFA World Cups™”. FIFA. . Accesat în . 
  36. ^ „Bell Media lands deal for FIFA soccer from 2015 through 2022”. TSN. . Accesat în . 
  37. ^ Myers, Sanjay (). „SportsMax lands long-term FIFA package”. Jamaica BServer. Accesat în . 
  38. ^ „BBC, ITV, ARD and ZDF sign World Cup TV deals”. sportspromedia.com. Accesat în . 
  39. ^ Barros, Carlos. „RTP e Seleção Nacional até 2018”. RTP.pt. Rádio e Televisão de Portugal. Accesat în . 
  40. ^ Longman, Jeré (). „Fox and Telemundo Win U.S. Rights to World Cups”. The New York Times. Accesat în .