Bornit

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Bornit
Bornite Mineral Macro Digon3.jpg
Date generale
Formula chimicăCu5FeS4
Sistem de cristalizareorthorhombic
Culoarearămiu, maroniu, violet
Duritate3 - 3,25
Transparențărar transparent, translucid->opac
Spărturasidefie, neregulată
Habituspseudocubic, octaedru
Suprafața cristalului__
Cristale gemene__
Propriețăți optice
Alte caracteristici
Minerale asemănătoare--
Radioactivitateinexistentă
MagnetismDevine magnetic după încălzire

Bornitul este un mineral cuprifer.

Caracteristici chimice și fizice[modificare | modificare sursă]

Compoziția bornitului este Cu5FeS4, are un sistem cristalin cubic, având o duritate de 3 pe scara Mohs[1] și o culoare arămie-maronie, oxidând în albastru-violet și în negru.Mineral relativ dens și friabil, cu oxidare caracteristică fluorescentă, bornita conține circa 63,31% cupru, 11,13% fier și 25,56% sulf[2]. Nu formează cristale decât rareori; de obicei se găsește în formă agregată în pegmatite și în alte roci vulcanice, precum și în filoane hidrotermale, împreună cu alte sulfuri, cum este calcopirita.

Răspândire[modificare | modificare sursă]

Bornita este întâlnită destul de frecvent și, dat fiind conținutul ei bogat în metale, este un mineral cuprifer cu importanță economică. Cele mai mari zăcăminte se găsesc în Mexic și la Butte, Montana, SUA. Numele popular de „minereu – păun” îi vine de la oxidarea caracteristică fluorescentă, de la albastru la violet și roșu.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en [1] MinDat.org
  2. ^ en [2] WebMineral.com


Vezi și[modificare | modificare sursă]