Rubin
| Rubin | |
 | |
| Date generale | |
|---|---|
| Formula chimică | Al2 O3 + Cr, Ca, Fe |
| Sistem de cristalizare | trigonal |
| Culoare | roșie (de la brunroșcat-roz) |
| Urma | albă |
| Duritate | 9 |
| Masa specifică | 3,97 g/cm³ - 4,05 g/cm³ |
| Luciu | sticlos |
| Transparență | transparent până la translucid |
| Spărtura | sidefie, neregulată |
| Clivaj | perfect |
| Habitus | cu două vârfuri, lutos, piramide hexagonale |
| Suprafața cristalului | __ |
| Cristale gemene | __ |
| Punct de topire | 2050°C |
| Propriețăți optice | |
| Indice de refrație | Ne 1,76 bis 1,768; No 1,768 bis 1,778 |
| Birefrigență | Δ -0,008 |
| Deviația optică | __ |
| Alte caracteristici | |
| Minerale asemănătoare | Safir (Corindon) |
| Radioactivitate | inexistentă |
| Magnetism | inexistent |
| Caracterstici deosebite | __ |
| Opacitate | __ |
Modifică text  | |
Rubinul (din latină rubens, rubinus = roșu, cel roșu) este o piatră prețioasă din familia corindonului. Culoarea roșie se datorează ionilor de crom. Numai varietățile roșii se numesc rubine sau rajnapurah, celelalte sunt denumite safir sau padparadscha.[1]
Corindonul este un oxid de aluminiu. Acesta este foarte dur, situându-se la nivelul 9 pe scara Mohs, fiind ideale ca pietre prețioase deoarece nu se zgârie și nu sparg ușor.[2]
Răspândire
[modificare | modificare sursă]Rubinele sunt întâlnite pe toate continentele lumii, în afară de Antarctica. Prețuite sunt însă în mod deosebit rubinele provenite din Asia, și anume din Myanmar, Tailanda și cele, tot mai rare, din Sri Lanka. Rubinele mari descoperite în trecut proveneau din regiunea Mogok, Myanmar. Aceste țări sunt cele mai importante exportatoare de pietre prețioase. Cantități mai mici se găsesc și în China, Pakistan, Afganistan, Norvegia, Finlanda și statul american Montana.
Utilizare
[modificare | modificare sursă]Rubinele sunt utilizate atât ca podoabă, cât și în ceasornicărie și industrie, ca mediu activ în laserii cu rubin.
Rubine renumite
[modificare | modificare sursă]Printre cele mai renumite rubine se numără:
- Nawata Rubin (SLORC R.; 496,5 carate; cel mai mare Rubin)
- Edward Rubin (167 carate), semitransparent, se află la Muzeul de Istorie Naturală din Londra
- Rosser-Reeves-Rubin (138.7 carate) din Sri Lanka, se găsește la Smithsonian Institusion din Washington D.C.[3]
- De-Long-Star rubin (100.32 carate)
- Friedensrubin (Rubinul păcii) (25 carate)
Un rubin fațetat, cu tăietură neregulată, care măsoară 39,5 x 36,5 x 14 mm, de 250 ct, se găsește pe Coroana Sfântului Venceslau de la Praga.[3]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Farndon, John (). Enciclopedia ilustrată a rocilor şi mineralelor: cum pot fi găsite, identificate şi colecţionate cele mai fascinante exemplare de roci. Oradea: Aquila. p. 160.
- ^ Pietre preţioase şi semipreţioase: De la coroane regale la nave spaţiale : descoperă utilizări uimitoare a peste 70 de pietre valoroase din întreaga lume!. Bucureşti: CD Press. . p. 18.
- ^ a b Dud'a, Rudolf; Rejl, Lubos (). Pietre preţioase : Mică enciclopedie. Bucureşti: RAO. p. 30.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de rubin la Wikimedia Commons- de Karrer Edelsteine Portal - Rubin
