Magnetism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Linii de forţă ale cîmpului magnetic creat de un magnet în formă de bară, vizualizate cu ajutorul piliturii de fier.
Magnetit, un mineral magnetic natural.

Magnetismul este unul dintre fenomenele care se manifestă prin forțe de atracție sau respingere între corpuri; forțele magnetice își au originea în mișcarea electronilor sau a altor particule cu sarcină electrică. Atunci cînd magnetismul este produs de sarcini electrice libere, de exemplu în curentul electric, în plasmă sau în fluxuri de particule încărcate electric, fenomenul se numește electromagnetism. Și electronii aflați în mișcare orbitală în atom produc magnetism; acesta este mai lesne de observat în magneții permanenți, de exemplu în mineralele naturale precum magnetitul (un oxid de fier, Fe3O4) sau în fier și unele aliaje ale sale (inclusiv o parte din oțeluri) care pot fi magnetizate. Magneții permanenți (materiale care pot fi magnetizate de un câmp magnetic extern și care au proprietatea de a rămâne magnetizate și a emite câmp magnetic chiar și după înlăturarea câmpului extern ) au câmpuri magnetice persistente cauzate de efectul numit feromagnetism. Magnetismul se manifestă și sub formă de lichide magnetice.

Unități SI în electromagnetism
Simbol mărime Mărime electrică Unitate de măsură (UM) Simbol UM Transformare în UM fundamentale
I
Intensitatea curentului electric
amper
A
A = W/V = C/s
q
Cantitate de electricitate
coulomb
C
A·s
U
Diferență de potențial; Forță electromotoare
volt
V
J/C = kg·m2·s−3·A−1
R, Z, X
Rezistență, Impedanță, Reactanță
ohm
Ω
V/A = kg·m2·s−3·A−2
ρ
Rezistivitate
ohm metru
Ω·m
kg·m3·s−3·A−2
P
Putere electrică
watt
W
V·A = kg·m2·s−3
C
Capacitate electrică
farad
F
C/V = kg−1·m−2·A2·s4
Elastanță
1 / farad
F−1
V/C = kg·m2·A−2·s−4
ε
Permitivitate
farad pe metru
F/m
kg−1·m−3·A2·s4
χe
Susceptibilitate electrică
(adimensional)
-
-
G, Y, B
Conductanță, Admitanță, Susceptanță
siemens
S
Ω−1 = kg−1·m−2·s3·A2
σ
Conductivitate
siemens pe metru
S/m
kg−1·m−3·s3·A2
H
Câmp magnetic, Intensitatea câmpului magnetic
amper pe metru
A/m
A·m−1
Φm
Flux magnetic
weber
Wb
V·s = kg·m2·s−2·A−1
B
Densitatea fluxului magnetic, Inducție magnetică, Forța câmpului magnetic
tesla
T
Wb/m2 = kg·s−2·A−1
Reluctanță
amper pe weber
A/Wb
kg−1·m−2·s2·A2
L
Inductanță
henry
H
Wb/A = V·s/A = kg·m2·s−2·A−2
μ
Permeabilitate
henry pe metru
H/m
kg·m·s−2·A−2
χm
Susceptibilitate magnetică
(adimensional)
-
-

Dipol si monopol magnetic[modificare | modificare sursă]

Magnetismul se manifesta ca dipoli. Totusi unii fizicieni au prezis existenta monopolilor magnetici, un concept analog sarcinii electrice.

Tipuri de magnetism[modificare | modificare sursă]

  • Feromagnetism (incluzând și Ferimagnetism)

Feromagnetism , (incluzând și ferimagnetismul) este cel mai frecvent întâlnit și cel mai puternic tip de magnetism responsabil pentru ceea ce noi numim fenomen magnetic. Nu toate substanțele sunt feromagnetice doar anumite metale cum ar fi fierul, nickelul, cobaltul și majoritatea aliajelor lor formează magneți permanenți prin magnetizarea lor sau sunt atrași de magneți.
Alte substanțe răspund foarte slab la câmpul magnetic sub acțiunea altor două forme de magnetism și anume paramagnetismul și diamagnetismul, dar forțele sunt atât de slabe încât pot fi doar detectate de instrumente sensibile de laborator.

  • Paramagnetism
  • Diamagnetism

Diamagnetismul, apare în toate materialele în care există tendința materialului de a se opune câmpului magnetic aplicat și deasemeni de a fi respins de un câmp magnetic. În materialele diamagnetice nu există electroni nepereche.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • M. Crisan, Al. Anghel Tranzitii de faza si fenomene critice Editura Dacia, 1983
  • Al. Anghel Magnetismul metalelor - metode si modele Editura Dacia, 1986
  • V. V. Sîcev Sisteme termodinamice complexe, Editura Știițifică și Enciclopedică, București, 1982

Legături externe[modificare | modificare sursă]