Smarald

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Smarald
Beryl emeralds cut XH.jpg
Date generale
Formula chimicăAl2Be3Si6O18, cu ioni de Cr3+ și V.
Clasa mineraluluisilicat ciclic sau inelar
Sistem de cristalizarehexagonal
Culoareverde de la închis până la verde deschis
Urmaalbă
Duritate7,5 - 8
Masa specifică2,6 - 2,8
Luciusticlos
Transparențătransparent până la translucid
Spărturasidefie
Clivajneclar
Propriețăți optice
Indice de refrațieω=1,568-1,602 ε=1,564-1,595
BirefrigențăΔ=0,004-,0,007
Deviația opticăpe o axă negativă
Alte caracteristici
Minerale asemănătoareDemantoid, Diopsid, Dioptaz, Grosular, Turmalin
Caracterstici deosebiteincluziuni și crăpături fine

Smaraldul este un mineral care cristalizează în sistemul hexagonal; culoarea verde este dată de ionii de crom și vanadiu. Este un alumosilicat de beriliu din grupa pietrelor prețioase. Smaraldul se poate confunda (lucru ce ușurează înșelătoria) cu turmalina, cu dioptazul sau cu sticlele colorate.

Etimologie

Denumirea de „smarald“ provine din latină: smaragdus preluat din greacă: σμάραγδος, smáragdos care o origine mai îndepărtată din limba semită barraqtu („piatră strălucitoare“).

Forme rare

  • Smaraldul Traps ca o roată cu spițe provine din Columbia este un cristal unic fără cristale gemene.
  • Smaraldul Ochi de Pisică

Răspândire

Rocile de asociație sunt pegmatitele, granitul, roci sedimentare și roci metamorfice ca: gnaisuri. Mărimea cristalelelor rareori depășește câțiva centimetri, având frecvent incluziuni de biotită sau alte minerale ce scad valoarea smaraldului. Cantități mai importante s-au găsit în Brazilia și Columbia, mai reduse în sudul Africii, Ural "Valea Habah", Austria și Norvegia. Cel mai mare smarald din lume (16.300 carate) se află în muzeul Topkapi-Serail din Istanbul.

Istoric

Prima oară este menționat mineralul în Egiptul antic, în secolul al XII-lea î.C., fiind folosit ca piatră prețioasă, obținându-se din minele de la Sikait și Sabara, de unde mai târziu furnizează timp de peste o mie de ani și europenilor smaralde, până când în secolul al XVI-lea spaniolii cuceresc America de Sud. In Asia este cunoscut de perși, turci și de dinastia mogulilor din India. In anul 1935 se reușește producerea smaraldului artificial numit Igmerald de firma IG Farben, Bitterfeld Germania.

Utilizare

Cea mai frecventă utilizare a sa este de piatră prețioasă.

Smaraldul are o culoare stabilă; numai la o temperatură de 700-800 °C, își schimbă culoarea. Din cauza fisurilor din cristal culoarea devine neuniform repartizată, ceea ce a determinat pe producătorii de giuvaeruri să acopere cristalul cu un strat de rășină sintetică incoloră pentru stabilzarea culorii cristalului.

Smaraldul este frecvent imitat prin smaralde artificiale, turmalina verde, dioptaz sau varietăți de granat ca: demantoid și grosular sau sticlă colorată.

Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de smarald

Galerie de imagini