Ținuturile Moldovei
| Ținut | |
| — articol-listă în cadrul unui proiect Wikimedia și diviziune administrativă istorică[*] — | |
Ținuturile Moldovei la 1711 | |
| Țară | |
|---|---|
| Dispariție | |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Ținutul a fost o unitate administrativ-teritorială a Moldovei, care a existat până în 1864. Ținuturile care aveau pe teritoriul lor cetăți, erau conduse de pârcălabi, iar cele de hotar – de staroste. Pârcălabii erau numiți personal de domnitor, exercitând funcții administrative, fiscale și militare. În epoca medievală organizarea politico-administrativă nu era diferențiată de organizarea judecătorească. Astfel, administratorii ținuturilor judecau procesele din localitățile din supunere. Principalele funcții erau de delimitarea moșilor localităților și proprietarilor funciar, colectarea dărilor și transmiterea la vistierului țării. Pârcălabii ținuturilor mărginașe (starostii) aveau autoritatea de a reglementa conflictele de la hotarele Moldovei.
În anul 1741 domnul Constantin Mavrocordat realizează reforma administrativă prin care pârcălabii sunt înlocuiți cu ispravnici și divizează ținuturile în ocoale. În fruntea ocoalelor erau ocolași numiți de ispravnic.

Steme
[modificare | modificare sursă]
Stemele ținuturilor sunt reprezentate pentru prima dată în Sigiliul Divanului Cnejiei Moldovei, utilizat între 1806 și 1812. Matricea din fier a acestui sigiliu cu diametrul de 56 mm s-a păstrat mai întâi la Cabinetul numismatic al Academiei Române în colecția de sigilii cu nr. 247, în prezent fiind depozitat la Muzeul Național de Istorie a României. Compoziția sigiliului este înconjurată de 21 de medalioane cu stemele ținutale, fără Bucovina și raialele turcești. Pe primul loc, chiar deasupra coroanei care timbrează scutul, este așezată stema ținutului Suceava urmată de stema celorlalte ținuturilor, în sensul acelor ceasornicului:[1]

- Stema ținutul Suceava este reprezentată de un arbore cu coroana bogată pe o terasă însoțit în dextra de slova (literele slavone) „c” (s) și în senestra de slova „ꙋ́” (u);
- Ținutul Neamț — cerb mergând spre dreapta pe o terasă,
- Ținutul Roman — plantă cu 7 frunze pe o terasă; Bacău — drob de sare sau o stâncă pe o terasă;
- Ținutul Putna — zeul Bachus călare pe un butoi și ținând o cană în mâna dreaptă;
- Ținutul Tecuci — strugure de poamă cu două frunze;
- Ținutul Covurlui — barcă ieșind din senestra pe o apă având în ea o ancoră;
- Ținutul Tutova — trei pești, doi spre dreapta, cel din mijloc spre stânga;
- Ținutul Vaslui — știubei pe o terasă înconjurat de 4 albine;
- Ținutul Fălciu — o bovină pe o terasă mergând spre dreapta;
- Ținutul Greceni — cinci spice de grâu (sau trestii) pe o terasă;
- Ținutul Codru — oaie mergând spre dreapta pe o terasă;
- Ținutul Hotărniceni — rață spre dreapta pe o terasă;
- Ținutul Lăpușna-Orhei — un cocostârc spre dreapta;
- Ținutul Soroca — o secerătoare spre dreapta secerând;
- Ținutul Herța — o dextroșeră (braț drept) ieșind din stânga cu o balanță în echilibru;
- Ținutul Dorohoi — un rac spre dreapta;
- Ținutul Botoșani — un cosaș spre dreapta cosind;
- Ținutul Hârlău — trei arbori pe o terasă, cel din centru mai înalt;
- Ținutul Cârligătura — un lup stând pe o terasă spre dreapta;
- Ținutul Iași — cal mergând spre dreapta pe o terasă.
Lista ținuturilor
[modificare | modificare sursă]Numărul ținuturilor s-a modificat în timp. În anul 1566 cronicarul polonez Martin Belskii menționează de 24 de ținuturi, Miron Costin în „Poema Polona” din 1694 enumeră numele a 19 ținuturi, Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei - 23 ținuturi din Țara de Jos, Țara de Sus și Basarabia.
| Nr. | Ținut | Centru administrativ | Prima mențiune documentară | Desființare |
|---|---|---|---|---|
| Țara de Sus | ||||
| 1 | Bacău | Bacău | 1458 | reorganizat în județul Bacău în 1864 |
| 2 | Botoșani | Botoșani | 1741 | reorganizat în județul Botoșani în 1864 |
| 3 | Câmpulung-Cernăuți | Câmpulung Rusesc | 1769 | anexat la Imperiul Habsburgic în 1774 |
| 4 | Câmpulung-Suceava | Câmpulung Moldovenesc | 1769 | anexat la Imperiul Habsburgic în 1774 |
| 5 | Cernăuți | Cernăuți | 1457 | anexat în cea mai mare parte la Imperiul Habsburgic în 1774, teritoriul neanexat a fost transformat în ținutul Herța |
| 6 | Dorohoi | Dorohoi | 1520[2] | reorganizat în județul Dorohoi în 1864 |
| 7 | Hârlău | Hârlău | 1551[3] | desființat în 1833, teritoriul fiind împărțit între ținuturile Iași și Botoșani |
| 8 | Herța | Herța | 1794 (1775) | în 1834 este înglobat în ținutului Dorohoi |
| 9 | Hotin | Hotin | 1436 | transformat în raia turcească în 1711 |
| 10 | Neamț | Târgu Neamț | 1466 | reorganizat în județul Neamț în 1864 |
| 11 | Suceava | Suceava | 1472 | |
| 12 | Trotuș | Trotuș | 1466 | inclus în ținutul Bacău între anii 1655-1684 |
| Țara de Jos | ||||
| 13 | Adjud | Adjud | 1517-1527 | inclus în ținutul Putna între anii 1647-1684 |
| 14 | Bârlad | Bârlad | 1642 | desființat până în 1684 |
| 15 | Cârligătura | Târgu Frumos | 1431 | desființat în anul 1834, teritoriul fiind împărțit între ținuturile Iașilor și Romanului |
| 16 | Codru | 1758 | anexat la Imperiul Rus în 1812, desființat în 1818, teritoriul fiind împărțit între ținuturile Bender și Ismail | |
| 17 | Covurlui | Galați | 1435 | reorganizat în județul Covurlui în 1864 |
| 18 | Fălciu | Fălciu, Huși | reorganizat în județul Fălciu în 1864 | |
| 19 | Greceni | Greceni | 1742 | anexat de către Rusia în 1812, înglobat în ținutul Ismail în 1818 |
| 20 | Horincea | Oancea | 1528 | inclus în ținutul Covurluiului înainte de 1591 |
| 21 | Hotărniceni | Gura Galbenei | sfârșitul sec. XVIII | anexat în 1812 Imperiul Rus, contopit cu ținutul Codru în 1816 |
| 22 | Iași | Iași | 1473 | partea de peste Prut este anexată la Imperiul Rus și organizată în ținutul Iași (reorganizat în județul (uezdul) Iași în 1828), partea de la est de Prut a fost reorganizată în județul Iași în 1864 |
| 23 | Lăpușna | Lăpușna | 1439 | în anii 70 ai secolului al XVIII-lea a fost comasat cu ținutul Orhei, constituind ținutul Orhei-Lăpușna (sau Orhei) |
| 24 | Orhei | Orhei Chișinău | 1531 | anexat în 1812 la Imperiul Rus, reorganizat în județul (uezdul) Orhei în 1828 |
| 25 | Putna | Focșani | 1555 | reorganizat în județul Putna în 1864 |
| 26 | Roman | Roman | 1408 | reorganizat în județul Roman în 1864 |
| 27 | Soroca | Soroca | 1529 | anexat în 1812 la Imperiul Rus, contopit cu ținutul Iași în 1818 |
| 28 | Tecuci | Tecuci | 1435 | reorganizat în județul Tecuci în 1864 |
| 29 | Tigheci | Tintiu | 1546 | contopit cu ținutul Fălciu înainte de 1665 |
| 30 | Tutova | Tutova | 1435 | reorganizat în județul Tutova în 1864 |
| 31 | Vaslui | Vaslui | 1435 | reorganizat în județul Vaslui în 1864 |
| Basarabia | ||||
| 32 | Cetatea Albă | Cetatea Albă | ||
| 33 | Chilia | Chilia | ||
| 34 | Tighina | Tighina | ||
Surse istorice
[modificare | modificare sursă]Lista ținuturilor Moldovei este atestată în următoarele documente istorice:
- Bogdan, Ion. Cronicile slavo-romîne din sec. XV - XVI. București, 1980, p. 176. (conține lista ținuturilor din anul 1566)
- Documente privind istoria Romîniei. Seria A: Moldova, sec. XVI. Volumul IV pp. 4-6. (conține lista impozanților după ținut din 20 februarie 1591)
- Miron Costin. Opere: Cronica polonă. București: Editura de Stat pentru Opere și Artă, 1958, p. 214. (conține lista ținuturilor din anul 1677)
- Costin, Miron. Opere: Poema polonă. București: Editura de Stat pentru Opere și Artă, 1958, pp. 259 - 240. (conține lista ținuturilor din anul 1684)
- Dimitrie Cantemir. Descrierea Moldovei, 1716, pp. 37-52. (conține lista ținuturilor din anul 1716)
- Arhiva romînească, ed. I, t. I, p. 139 (Răspunsul boierilor moldoveni către generalul rus Johann Martin von Elmpt privind diviziune administrativă a Moldovei din 1769)
- Центральный Государственный Военно-Исторический Архив. Фонд Военно-Ученый Архив (ЦГВИА), д. 1847, листы 26-29. [Arhiva Militaro-Istorică Centrală de Stat a URSS] (file care conțin răspunsul boierilor moldoveni către generalul rus Johann Martin von Elmpt privind diviziune administrativă a Moldovei din 1769)
- Центральный Государственный Военно-Исторический Архив (ЦГВИА). Фонд 293, д.. 200. (Materiale privind recensământul țarist din anii 1772-1773)
- Центральный Государственный Военно-Исторический Архив (ЦГВИА). Фонд 44, д. 166, листы 363-364. (Declarațiile finale privind numărul de sate și gospodării conform recensământului din anii 1772-1773, expediate reprezentantului administrației țariste în Moldova, generalului-major Nikolai Andreevici Rimski-Korsakov)
- Центральный Государственный Военно-Исторический Архив (ЦГВИА). Фонд 293, д. 187, 187а. (Materiale ale recensământului după familii din 1774)
- Uricarul. Volumul XIX, рp. 357-378.
- Uricarul. Volumul VII, pp. 242-577.
- Uricarul. Volumul VIII, pp. 242-568.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ↑ Silviu-Andrieș Tabac. Heraldica teritoriala a Basarabiei si Transnistriei. Chișinău: Museum, 1998. 157 p. ISBN 9975-906-20-6
- ↑ Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XVI. Volumul I (1501-1550). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1953, p. 174.
- ↑ Documenta Romaniae Historica. A, Moldova. Volumul VI (1546-1570). București: Editura Academiei Române, 2008, p. 103-105.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Burac, Constantin. Ținuturile Țării Moldovei până la mijlocul secolului al XVIII-lea. București: Editura Academica, 2002. 648 p. ISBN 973-85106-1-9
- Ciurea, Dumitru. Organizarea administrativă a statului feudal Moldova. In: Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D.Xenopol”, Tomul II, 1965.
- Dmitriev, P.G.; Sovetov, P. V. Moldova în epoca feudalismului. Volumul 7. Partea 1: Recensămintele populației Moldovei din anii 1772-1773 și 1774. Chișinău: Știința, 1975. 602 p.
- Dmitriev, P.G.; Sovetov, P. V. Moldova în epoca feudalismului. Volumul 7. Partea 2: Recensămintele populației Moldovei din anii 1772-1773 și 1774. Chișinău: Știința, 1975. 527 p.
- Lungu, Vasile. Ținuturile Moldovei până la 1711 și administrarea lor. In: Cercetări istorice, Anul XVII, Vol. XVII, 1943, p. 211-250.