Sari la conținut

Raionul Noua Suliță

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Raionul Noua Suliță
Новоселицький район
—  Raion  —
Drapel
Drapel
Sigiliul autorităților din Raionul Noua Suliță
Sigiliu
Stemă
Stemă
Raionul Noua Suliță se află în Regiunea Cernăuți
Raionul Noua Suliță
Raionul Noua Suliță
Raionul Noua Suliță (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Raionul Noua Suliță se află în Ucraina
Raionul Noua Suliță
Raionul Noua Suliță
Raionul Noua Suliță (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°17′36″N 26°19′15″E ({{PAGENAME}}) / 48.29333333°N 26.32083333°E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăNoua Suliță

Suprafață
 - Total734 km²

Populație (2015)[1]
 - Total78.584 locuitori
 - Densitate107,1 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal60300

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziționarea raionului
Poziționarea raionului
Poziționarea raionului

Noua Suliță (în ucraineană Новоселицький район) era unul din cele 11 raioane administrative din regiunea Cernăuți din Ucraina, cu reședința în orașul Noua Suliță. A fost înființat în anul 1940, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion făcea parte din Ucraina independentă. A fost desființat în 2020.

Acest raion avea o suprafață de 734 km² și 87.461 locuitori (2001) [2], în mare majoritate de naționalitate moldoveni (români). Din componența raionului face parte orașul Noua Suliță și 30 comune rurale.

Înainte de ocuparea Basarabiei, a Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța de către Uniunea Sovietică în 1940, teritoriul său a făcut parte din județul Hotin, județul Cernăuți și județul Dorohoi (satul Cotul Boianului) ale României.

Raionul Noua Suliță este situat în partea de sud-est a regiunii Cernăuți, între râurile Prut și Nistru. În prezent, raionul se învecinează în partea de nord cu raionul Hotin, în partea de vest cu raionul Zastavna și cu municipiul Cernăuți, în partea de est cu raionul Chelmenți și cu raionul Briceni din Republica Moldova și în partea de sud cu raionul Herța și cu județul Botoșani din România. Partea de sud a raionului are ca graniță naturală râul prut.

Raionul Noua Suliță este frontieră de stat cu Republica Moldova și cu România. În acest raion, funcționează 2 puncte de trecere a frontierei în/din Republica Moldova:

Numărul populației la 1 ianuarie

[modificare | modificare sursă]
2013 2014 2015
79.718 79.062 78.584

Structura etnolingvistică

[modificare | modificare sursă]



Componența lingvistică a raionului Noua Suliță

     Română (64%)

     Ucraineană (34,08%)

     Rusă (1,78%)

     Alte limbi (0,09%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației raionului Noua Suliță era vorbitoare de română (64%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (34,08%) și rusă (1,78%).[3]



Componența etnică a populației
Raionului Noua Suliță

     Români (64,29%)

     Ucraineni (33,96%)

     Ruși (1,41%)

     Alte etnii (0,34%)

La recensământul din 1989, raionul Noua Suliță avea 86.771 locuitori.

Conform recensământului efectuat de autoritățile ucrainene în anul 2001, populația raionului Noua Suliță era de 87.461 locuitori, fiind împărțită în următoarele grupuri etnice:

De asemenea, 9,60% din populația raionului locuia în așezări urbane (8.400 locuitori) și 90,40% în așezări rurale (79.061 locuitori).

Cele mai populate localități sunt orașul Noua Suliță - 8.166 locuitori și satele Marșenița - 5.353, Tărăsăuți - 5.330, Toporăuți - 4.435, Boian - 4.425, Rarancea (Redcăuți) - 4.177, Costiceni - 3.450 și Dinăuți - 3.193.

Comunitatea românească din raion

[modificare | modificare sursă]

Conform recensământului din 1989, locuitorii care s-au declarat români (6,8 %) plus moldoveni (57,5 %) din raionul Noua Suliță erau majoritari în următoarele localități [6]:

În raionul Noua Suliță funcționează 15 întreprinderi industriale. Industria raionului este specializată în principal pe procesarea produselor agro-alimentare.

Agricultura este principala ocupație a locuitorilor raionului, aici desfășurându-și activitatea 39 societăți comerciale.

Învățământ și cultură

[modificare | modificare sursă]

În raionul Noua Suliță există 35 de instituții de învățământ. Ființează aici 34 instituții de cultură (dintre care 24 cămine culturale și 10 cluburi culturale) și 39 biblioteci rurale.

De asemenea, funcționează aici un spital raional cu o capacitate de 355 paturi, 5 spitale rurale, 9 clinici medicale de obstetrică și 20 cabinete medicale [7].

Raionul Noua Suliță este compus din:

Orașe și așezări de tip urbane
Nume Locuitori
română ucraineană rusă
scriere ucraineană transliterare scriere rusească transliterare
Noua Suliță, (Sulița Târg), (Sulița) Новоселиця Novoseliția Новоселица Novoselița 8.166
Comune
Nume Locuitori
română ucraineană rusă
scriere ucraineană transliterare scriere rusească transliterare
Bălcăuți, (Balcăuți) Балківці Balkivți Балковцы Balkovțî 1.577
Berestea, (Beresta) Берестя Berestia Берестя Berestia 836
Boian Бояни Boiani Бояны Boianî 4.425
Cerlena Mare (Cerlina Mare) Черленівка Cerlenivka Черленовка Cerlenovka 2.236
Cernăuca Чорнівка Ciornivka Черновка Cernovka 2.364
Chișla-Salieva (Podvârna) Подвірне Podvirne Подворное Podvornoe 2.440
Costiceni Костичани Kosticiani Костичаны Kosticeanî 3.450
Coteleu Котелеве Koteleve Котелево Kotelevo 2.991
Dinăuți Динівці Dinivți Диновцы Dinovțî 3.193
Doljoc Довжок Dovjok Должок Doljok 1.023
Forostna Форосна Forosna Форосна Forosna 987
Lehăceni-Boian (Priprutea) Припруття Pripruttia Припрутье Priprutie 2.206
Lehăcenii Tăutului Зелений Гай Zelenîi Hai Зеленый Гай Zelenîi Gai 1.891
Mahala Магала Mahala Магала Magala 2.552
Marșenița (Marșineți) Маршинці Marșinți Маршинцы Marșințî 5.353
Mălinești (Malinești) Малинівка Malinivka Малиновка Malinovka 1.527
Mămăliga Мамалига Mamaliha Мамалыга Mamalîga 2.589
Nesfoaia (Nesvoia) Несвоя Nesvoia Несвоя Nesvoia 1.330
Rarancea (Redcăuți) Рідківці Ridkivți Редковцы Redkovțî 4.177
Răchitna (Rachitna) Рокитне Rokitne Ракитное Rakitnoe 2.468
Rângaci Рингач Rînhaci Рингач Rîngaci 1.165
Sânger Жилівка Jilivka Жиловка Jilovka 725
Slobozia Rarancei (Slobozia-Rarancea) Слобода Sloboda Слобода Sloboda 855
Stălinești Стальнівці Stalnivți Стальновцы Stalnovțî 2.104
Stroești (Stroiești) Строїнці Stroinți Строинцы Stroințî 1.546
Șendreni (Dranița) Драниця Draniția Драниц Draniț 1.761
Șerbinți Щербинці Șcerbinți Щербинцы Șcerbințî 835
Tărăsăuți Тарасівці Tarasivți Тарасовцы Tarasovțî 5.330
Toporăuți Топорівці Toporivți Топоровцы Toporovțî 4.435
Vancicăuții Mari Ванчиківці Vancikivți Ванчиковцы Vancikovțî 2.656
    • 12 sate, care nu sunt și selsoviete, adică nu au administrație proprie, astfel:
Sate
Nume Locuitori Comuna
română ucraineană rusă
scriere ucraineană transliterare scriere rusească transliterare
Buda Буда Buda Буда Buda 1.452 Mahala
Coșuleni Кошуляни Koșuliani Кошуляны Koșușianî 1.141 Mămăliga
Cotul Boianului (Cotul Boian) (Cotul Hotinului) Боянівка Boianivka Бояновка Boianovka 403 Lehăcenii Tăutului
Cotul Ostriței (Cutul Ostriței) Остриця Ostriția Острица Ostrița 2.368 Mahala
Dumeni Думени Dumenî Думены Dumenî 1.186 Costiceni
Hlinița, (Hlinița pe Prut), (Arboreni), (Gai) Гай Hai Гай Hai 351 Boian
Negreni Негринці Negrinți Негринцы Negrințî 757 Șendreni
Prut Прут Prut Прут Prut 397 Mahala
Revcăuți (Revacăuți) Ревківці Revkivți Ревковцы Revkovțî 641 Slobozia Rarancei
Șișcăuți Шишківці Șișkivți Шишковцы Șișkovțî 371 Rângaci
Vancicăuții Mici (Ivancăuții Noi) Новоіванківці Novoivankivți Новоиванковцы Novoivankovțî 980 Costiceni
Vancineți (Vancineț) Ванчинець Vancineț Ванчинец Vancineț 246 Vancicăuții Mari

Dintre acestea, 8 comune (Boian, Cernăuca, Lehăceni-Boian (Priprutea), Lehăcenii Tăutului (Zelenîi Gai), Mahala, Slobozia Rarancei și Toporăuți) și 4 sate (Buda, Cotul Ostriței, Hlinița (Gai) și Prut fac parte din Bucovina, satul Cotul Boianului face parte din Ținutul Herța, iar celelalte 22 comune și 7 sate, ca și orașul Noua Suliță din Basarabia.

  1. ^ a b uc Демографічна та соціальна статистика. Населення та міграція UkrStat.gov.ua
  2. ^ Rezultatele recensământului din Ucraina din 2001 pe raioane
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Дністрянський М. С. Етнополітична географія України. Львів: Літопис, 2006. С.477.
  5. ^ „Rezultatele recensământului ucrainian din 2001 cu structura etnică pe localități”. 
  6. ^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  7. ^ Raionul Noua Suliță Arhivat în , la Wayback Machine. - site oficial uc
  8. ^ „Administrative - territorial division at the date of 5 December 2001 CHERNIVTSI REGION”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]