Cotul Boianului, Noua Suliță

48°15′00″N 26°09′36″E (Cotul Boianului, Noua Suliță) / 48.25000°N 26.16000°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cotul Boianului
Боянівка
—  Sat  —
Cotul Boianului se află în Regiunea Cernăuți
Cotul Boianului
Cotul Boianului
Cotul Boianului (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Cotul Boianului se află în Ucraina
Cotul Boianului
Cotul Boianului
Cotul Boianului (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°15′00″N 26°09′36″E ({{PAGENAME}}) / 48.25000°N 26.16000°E

Țară Ucraina
Regiune Cernăuți
Raion Raionul Noua Suliță

KOATUU7323085703

Altitudine143 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total403 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60321
Prefix telefonic3733

Prezență online

Cotul Boianului, întâlnit și sub formele Cotul Boian și Cotul Hotinului (în ucraineană Боянівка, transliterat: Boianivka, în rusă Бояновка, transliterat: Boianovka) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Lehăceni Boian. Are 403 locuitori, preponderent români (moldoveni).

Satul este situat la o altitudine de 143 metri, în partea de centru-sud a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Cotul Boianului a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei, aflându-se la câțiva kilometri nord de localitatea Mihăileni. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român.

Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial. [1]

În perioada interbelică, satul Cotul Boianului a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. [2]

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. Cu toate acestea, deși nu era prevăzută nici în Pactul Ribbentrop - Molotov și nici în notele ultimative sovietice din 26 iunie 1940 decât cedarea celor două teritorii mai sus-amintite și care nu făcuseră parte din Vechiul Regat, trupele sovietice au săvârșit un abuz prin încălcarea termenilor ultimatumului și au ocupat și un teritoriu cu o suprafață de 400 km² și o populație de aproximativ 50.000 de locuitori din Vechiul Regat, teritoriu cunoscut astăzi sub denumirea de Ținutul Herța. Sovieticii au afirmat ulterior că au ocupat acest teritoriu din cauza unei erori cartografice, deoarece Stalin trăsese pe hartă o linie de demarcație cu un creion gros de tâmplărie.[3]

Reintrat în componența României în perioada 1941-1944, Ținutul Herța a fost reocupat de către URSS în anul 1944 și integrat în componența RSS Ucrainene. Cu toate că Tratatul de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 a menționat ca "frontiera sovieto-română este fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 iunie 1940", URSS-ul a refuzat să restituie României Ținutul Herța [4].

Începând din anul 1991, satul Cotul Boianului face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 356 (3+353), reprezentând 97,27% din populație [5]. În prezent, satul are 403 locuitori, preponderent români (moldoveni).

Demografie[modificare | modificare sursă]




Componența lingvistică a localității Cotul Boianului

     Română (94,05%)

     Ucraineană (3,72%)

     Rusă (2,23%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Cotul Boianului era vorbitoare de română (94,05%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (3,72%) și rusă (2,23%).[6]


1989: 366 (recensământ)
2007: 403 (estimare)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Cernăuți </a>, <a href="https://www art-emis ro/petru-grior-cernauti/">Petru Grior, Ținutul Herța sub dominația puterii sovietice (1940-1941), www.art-emis.ro 
  2. ^ From the General Collections, lcweb2.loc.gov 
  3. ^ O profesoară din Iași se străduiește ca românii din Herța să nu-și uite originile Arhivat în , la Wayback Machine., 9 ianuarie 2008, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina, accesat la 16 iunie 2013
  4. ^ Ziarul de Iași, 26 august 2003 - Vânduți la ruși
  5. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]