Baia Mare

Baia Mare (în maghiară Nagybánya, în germană Frauenbach) este reşedinţa judeţului Maramureş şi un important centru urban din nord-vestul României, situat la poalele Carpaţilor Orientali.

Istorie

Fișier:Turnul stefan.jpg

Turnul Ştefan

Cele mai vechi aşezări în zonă datează din perioada paleoliticului superior. S-au descoperit şi semne ale şederii tracilor în epoca bronzului, iar ulterior regiunea a fost inclusă de Burebista în statul dac creat de acesta.

Localitatea este atestată documentar pentru prima oară în 1329, ca şi Râul Doamnelor, (Rivulus Dominarum) într-un act al cancelariei regelui Carol Robert. Un alt document important pentru istoria oraşului este cel emis la 20 septembrie 1347 de cancelaria regelui Ludovic I cel Mare de Anjou, prin care se specificau privilegiile localităţii. Totodată, documentul descrie pe larg modul de organizarea administrativă, modul în care se alegeau organele de conducere şi ce competenţe aveau, fiind o foarte importantă sursă pentru istoria localităţii.

Ca şi recompensă pentru lupta dusă de Ioan de Hunedoara împotriva turcilor, regiunea Băii Mari a trecut în anul 1446 în proprietatea lui. El va dispune ridicarea Catedralei Sfântul Ştefan, din care în prezent se mai păstrează doar Turnul Ştefan.

În 1469 regele Matia Corvin a acordat localităţii dreptul de a se înconjura cu ziduri de apărare, astfel fiind construită cetatea medievală a Băii Mari. Cu toate acestea în 1490 Baia Mare a fost ocupată de trupele poloneze ale prinţului Ioan Albert. Din 1526 Baia Mare a trecut prin mai multe schimbări ale proprietarilor, începând cu principele Ioan Zápolya. Tot în această perioadă, în 1547, a luat naştere "Schola Rivulina", sub îndrumarea Bisericii Reformate, şcoală care a pregătit viitoare feţe bisericeşti şi funcţionari administrativi.

Oraşul a cunoscut tumulturile războiului curuţilor. În 1703 a scăpat pentru scurt timp de sub controlul Imperiului Austriac, atunci când Pintea Viteazul a participat cu trupele sale, alături de Francisc Rakoczi al II-lea, la preluarea oraşului.

Din 1889 datează prima publicaţie în limba româna, "Gutinul", săptămânal socio-literar şi economic.

Geografie

Imagine din Centrul Vechi

Baia Mare se află în vestul judeţului Maramureş, pe cursul Râului Săsar. Cu o suprafaţă de 23,47 ha, municipiul cuprinde administrativ şi localităţile Blidari, Firiza, Valea Neagră şi Valea Borcutului.

Datorită poziţiei oraşului la poalele Carpaţilor Orientali, în proximitatea oraşului se află mai multe dealuri si munti, ca Dealul Florilor (367 m), Dealul Morgău (633 m), Dealul Crucii (501 m), Igniş (1.307 m), Mogoşa (1.246 m), Gutâi (1443 m), Creasta Cocoşului (1450 m), Piatra Şoimului (839 m), Pleştioara (803 m), Dealul Bulat (683 m) ş.a.

Reţeaua hidrografică este formată din râul Săsar, care traversează de la est la vest oraşul, râul Firiza din apropiere cu lacul de acumulare de la barajul Strâmtori, lacul Bodi de la Ferneziu şi lacul de la Mogoşa.

Regiunea are o clima temperat oceanica - ierni reci şi veri răcoroase. Temperatura anuală medie este de 9,6°C.

Vegetaţia regiunii era alcătuită în proporţie de 80% din păduri de foioase (fagi, carpeni şi stejari), care au fost defrişate şi înlocuite cu culturi agricole. Pe rama depresiunii Baia Mare predomină pădurile de gorun în amestec cu carpen. Specifice regiunii sunt suprafeţele întinse cu castani comestibili, ele fiind cea mai mare suprafaţă împădurită cu castani din România.

Fauna cuprinde multe specii cunoscute din zona carpatică: cerb, căprior, lup, vulpe, iepure, jder, veveriţă. Păsările, prezente mai ales în zona pădurilor de fag, sunt: ieruncă, porumbel de scorbură, huhurezu mare, uliu porumbar, bufniţa, şoimul. În râurile de munte trăiesc lostriţa, păstrăvul, scobarul şi ştiuca.

Există mai multe rezervaţii naturale: Cheile Tătarului, Creasta Cocoşului, Lacul albastru din Baia Sprie.

Populaţia

Structura pe etnii

În Baia Mare majoritatea populaţiei este de etnie română ('82,85%'), existând totodată o importantă minoritate maghiară (14,79%). Pe lângă români şi maghiari, în oraş locuiesc şi comunităţi ţigănească (1,5%), germane (0,35%), ebraice (0,04%), respectiv ucrainiene (0,25%).

Structura confesională

Religia preponderentă este cea ortodoxă (71,06%) din total. Celalte religii declarate sunt cele tradiţionale: romano-catolică (10,8%), greco-catolică (6,7%), reformată (8,3%), precum şi altele, cea ebraică, lutherană şi cele neoprotestante: penticostală (2,2%), baptistă, adventistă de ziua a şaptea, ş.a.

Administraţie

Cartiere

Articol principal: Listă de cartiere din Baia Mare.

Fișier:Palatul administrativ.JPG

Palatul Administrativ din Baia Mare

Baia Mare este împărţită în mai multe cartiere, dispuse circular, în jurul centrului:

• Cartierul Bogdan Vodă
• Cartierul Decebal
• Cartierul Depozitelor
• Cartierul Ferneziu
• Cartierul Firiza
• Cartierul Gării
• Cartierul Griviţei
• Cartierul Oraşul Vechi
• Cartierul Progresul
• Cartierul Republicii
• Cartierul Săsar
• Cartierul Traian
• Cartierul Valea Borcutului
• Cartierul Valea Roşie
• Cartierul Vasile Alecsandri
• Cartierul Hatvan

Primăria şi Consiliul Local

Articol principal: Lista primarilor Baia Mare.

Actualul primar al Municipiului Baia Mare este Cristian Anghel (PNL) la al patrulea mandat consecutiv. Viceprimarii sunt:

• Ludescher István (UDMR)
• Mircea Dolha (PSD).

Consiliul Local este compus din 23 consilieri, împărţiţi astfel:

	Partid	Consilieri	Componenţa Consiliului
	Partidul Naţional Liberal	9
	Partidul Democrat-Liberal	6
	Partidul Social Democrat	5
	Uniunea Democrată a Maghiarilor din România	3

Prefectura şi Consiliul Judeţean

Conducerea celor două instituţii a fost desemnată în urma alegerilor locale şi generale din 2008:

• Prefect: Gyöngyike Böndi (UDMR)
• Subprefect: Pamfil Bercean (PNL)
• Subprefect: Ştefan Gönczi
• Preşedintele Consiliului Judeţean: Mircea Man (PD-L)
• Vicepreşedintele Consiliului Judeţean: Marinescu Emil (PNL)
• Vicepreşedintele Consiliului Judeţean: Matei Călin V. Andrei (PSD)

Economie

Economia oraşului Baia Mare s-a dezvoltat în strânsă legătură cu activitatea minieră specifică zonei.

Industria minieră

• Istoric:

Depresiunea Baia Mare este situată în zona de contact dintre Platforma Someşeană şi Carpaţii Orientali. La sfârşitul Pliocenului, această regiune făcea parte dintr-un bazin marin. În timpul Neogenului, în zonă a avut loc o activitate vulcanică intensă, pe fondul căreia s-a dezvoltat un lanţ muntos de 50 km lungime: Văratec - Gutâi - Oaş. Rocile eruptive din aceste masive muntoase au în componenţă minereuri auro-argintifere şi de metale neferoase: plumb, zinc, cupru, aur în stare liberă şi argint.

Primele activităţi miniere în această zonă sunt atestate din secolele al II-lea şi al III-lea d.Hr. În jurul acestor aşezări miniere a apărut şi s-a dezvoltat oraşul Baia Mare.

La începutul mileniului II, minele din regiune erau în proprietatea regilor Ungariei, iar în Evul Mediu, principii Transilvaniei şi-au exercitat controlul asupra activităţilor economice. În secolul al XIV-lea, în Baia Mare funcţiona o monetărie. În timpul domniei lui Matei Corvin, după anul 1468, pe monedele bătute în Baia Mare, apar două ciocane de miner încrucişate, care, ulterior, vor face parte atât din sigiliul, cât şi din stema oraşului.

Exploatarea se făcea prin săparea unor galerii în formă de puţ, iar minereul extras era zdrobit în pive, măcinat şi spălat. Aurul, în schimb, se găsea atât în stare solidă, „destul de curat şi pur de la natură”, cât şi în componenţa minereurilor. Aurul „se spăla în albiile cu nisip ale pâraielor” (Nicolae Olahus, umanist de renume mondial, călător prin Maramureş). Operaţia de spălare a nisipului aurifer, în albiile râurilor din regiune, era preponderent o atribuţiune a femeilor, soţiile minerilor. Această „imagine”, surprinsă de cetăţenii străini ce vizitau Baia Mare, a stat la baza atribuirii denumirii de Cetatea Râul Doamnelor.

În a doua parte a secolului al XX-lea, activitatea minieră a devenit nerentabilă, însă regimul comunist a decis subvenţionarea acestui sector. După căderea regimului (1989) şi în baza clauzelor de preaderare la structurile Uniunii Europene, mineritul şi-a încetat activitatea, toate perimetrele miniere intrând în conservare. (vezi Monografia municipiului Baia Mare, 1972)

• Phoenix Copper Smelter, 351 metres chimney [1]

Turism

Monumente şi clădiri

Fișier:Intrare in orasul Baia Mare.jpg

Intrare in oras

Cladiri:

• Centrul istoric Baia Mare. Fosta Piaţă Centrală (Circulus fori), în prezent Piaţa Libertăţii. Obiective: Casa Ioan de Hunedoara, Localul Monetăriei Imperiale, Vechiul han Vulturul Negru, Casa Lendvay etc.
• Turnul Ştefan este o anexă a Catedralei "Sfântul Ştefan", ridicată de Iancu de Hunedoara pe parcursul secolului XV. Construit în stil gotic turnul are 40 m înălţime. Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile incendii şi supravegherea strategică a oraşului.
• Casa Iancu de Hunedoara, sau Casa Elisabeta ridicată în 1446, este parte a vechiului castel medieval ridicat de Iancu pentru soţia sa Elisabeta.
• Localul Monetăriei Imperiale, clădit între anii 1734 şi 1737, era folosit pentru baterea monezilor. În prezent edificiul slujeşte drept sediu al Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.
• Turnul Măcelarilor a fost construit în secolul al XV-lea. Există o legendă, conform căreia din acest turn ar fi fost împuşcat Pintea Viteazul.
• Biserica de lemn din Chechiş, a fost construită în anul 1630; din 1939, a fost mutată în Baia Mare, pe Dealul Florilor. În jurul acestui obictiv a fost amenajat Muzeul Satului, secţie în aer liber a Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare.

• Vechiul han Vulturul Negru, construit înainte de 1790, amplasat în centrul istoric al municipiului Baia Mare (în prezent Piaţa Libertăţii). În 1880 a devenit sediu al Primăriei. Din 1950 până în 1999 clădirea a fost ocupată de Judecătoria Baia Mare şi de Oficiul de Carte Funciară. În prezent imobilul este cuprins în proiectul „Centrul de Afaceri Millennium III”, fiind reabilitat. Obiectivul este cunoscut de localnici sub denumirea de M1.
• Biserica Sfânta Treime este un lăcaş de cult ridicat între anii 1717-1720.

Fișier:Hotelul Mara.jpg

Baia Mare - Hotelul Mara

• Catedrala Adormirea Maicii Domnului, a fost ridicată între anii 1905-1911 şi are un interior, de o valoare artistică deosebită.
• Clădirea Prefecturii judeţului Maramures, inaugurată în 1969, a fost proiectată în stilul tradiţional maramureşean,
• Casa de Cultură cu o sală de 700 de locuri, a fost construită în 1971,
• Teatrul dramatic, inaugurat în secolul al XVIII-lea, actualul sediu construit în 1967.

Complexe statuare:

• Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. “Monumentul Ostaşului Român” a fost dezvelit, în 1960, în Câmpia Tineretului din Baia Mare, fiind dedicat militarilor români care au căzut pe câmpul de luptă în Al Doilea Război Mondial. Opera comemorativă, înaltă de 10,65 m şi lungă de 16 m, a fost realizată de Andrei Ostap din piatră şi beton.
• Sfatul bătrânilor. Operă a artistului Vida Gheza, amplasată în faţa Prefecturii judeţului Maramureş.
• Statuia Minerului, amplasată in Piaţa Revoluţiei din Baia MAre. Operă a artistului Vida Gheza.

Cultură

În Baia Mare există 1 bibliotecă (cu mai multe filiale), 6 muzee, 2 teatre, 2 Case de cultură, 1 Şcoală populară de artă şi 1 universitate populară.

• Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare
• Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Baia Mare
• Muzeul de Mineralogie Baia Mare
• Centrul artistic Baia Mare - Muzeul de Artă
• Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare
• Teatrul Municipal Baia Mare
• Teatrul de Păpuşi Baia Mare

Personalităţi

• Józsi Jenő Tersánszky (1888-1969), scriitor şi dramaturg maghiar
• László Németh (1901-1975), scriitor maghiar
• Vida Gheza (1913-1980), sculptor
• Ioan Ceterchi (1926-1992), jurist şi membru corespondent al Academiei Române.
• Nicolae Breban (n. 1934), prozator, eseist, om de cultură
• Lucian Mureşan (n. 1937), arhiepiscop al Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş, întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică
• Dan Pascariu (n. 1950), economist şi bancher
• Sorin Cerin (n. 1963), filosof,eseist şi prozator
• Andrei Bodiu (n. 1965), poet şi teoretician literar
• Paula Seling (n. 1978), cântăreaţă.

Educaţie

În Baia Mare există 23 şcoli, 34 grădiniţe şi 18 licee. Învăţământul universitar este reprezentat prin:

• Universitatea de Nord
• Universitatea Bogdan Vodă din Baia Mare
• Universitatea de Arte „Vatra” din Baia Mare
• Universitatea de Vest Vasile Goldiş Baia Mare

Dintre liceele nationale sunt cunoscute:

• Colegiul Naţional Gheorghe Şincai
• Colegiul Naţional Vasile Lucaciu
• Colegiul Naţional Mihai Eminescu
• Colegiul National Economic Nicolae Titulescu
• Colegiul National Teoretic Németh László
• Colegiul Tehnic George Baritiu

Sport

Sportul băimărean este reprezentat de echipa HCM Minaur şi F.C. Baia Mare

Sănătate

Spitalul Judeţean Baia Mare a fost construit între anii 1966 - 1971 şi a fost inaugurat în februarie 1972.

În prezent, în Baia Mare funcţionează mai multe spitale, clinici şi instituţii medicale printre care este cunsoscut si renumitul spital privat EuroMedica, care funcţionează împreună cu clinica MedCenter.

Transporturi

Transport în comun

Reţeaua de transport în comun este operata de Urbis.

Fișier:Troleibuzul 51 din Baia Mare.jpg

Troleibuz pe traseul 51

Autobuze

• 1. E.P. Săsar – Bif. Baraj
• 2. E.P. Săsar – Romplumb
• 3. E.P. Săsar – IMMUM
• 4. Gară – Cart. V. Alecsandri
• 5. IMMUM – Valea Borcutului
• 7. IMMUM – Băita
• 7b. IMMUM – Ulmoasa
• 8. Gară – Baia Sprie
• 9. Gară – Str. Alba Iulia
• 11. E.P. Săsar – IMMUM
• 11b E.P. Săsar – Piaţa Libertaţii
• 14. IMMUM – Satu Nou de Sus
• 15. EP Săsar – UUMR
• 16. Piaţa Izvoare – Groşi
• 17. Piata Izvoare – Ocoliş
• 17b E.P. Săsar – Satu Nou de Jos
• 18. Gară – Firiza
• 19. E.P. Săsar – Fabrica de Pâine
• 21. Baia Sprie – Chiuzbaia
• 22. Gară – Cart. V. Alecsandri – UUMR
• 23. Gară – UUMR
• 26. Piaţa Izvoare – Chechiş
• 30. Gară – Cart. V. Alecsandri – IMMN – IMMUM
• 31. Gară – Cart. Valea Rosie
• 32. IMMUM – Cart. V. Alecsandri – E.M. Săsar
• 33. Gară – E.M. Săsar
• 34. Gară – Center – Grănicerilor
• M. IMMUM – Metro

Troleibuze

• 51. IMMUM – Real

Transport feroviar

Gara Baia Mare este unul dintre cele mai importante noduri feroviare din nordul ţării.

Gara Baia Mare

Transport aerian

Aeroportul Internaţional Baia Mare - Tăuţii-Măgherăuş

Companiile aeriene care efectuează în prezent zboruri de pe Aeroportul Internaţional Baia Mare sunt: Austrian Airlines şi Tarom.

Oraşe înfrăţite

•  Serino, Italia
•  Nyíregyháza, Ungaria
•  Hódmezővásárhely, Ungaria
•  Bielsko-Biała, Polonia
•  Hollywood, SUA
•  Wels, Austria
•  Ivano-Frankivsk, Ucraina
•  Szolnok, Ungaria
•  Kitwe, Zambia

Mass-Media

Posturi de televiziune

• Axa TV Transilvania
• Cinemar TV
• TL+
• Orizont TV
• Maramures TV
• Focus TV Baia Mare
• PRO TV Baia Mare

Ziare şi reviste

• Glasul Maramureşului
• Graiul Maramureşului
• Informaţia Zilei
• Estrada maramureşană
• Nord Magazin
• Gazeta de Maramureş
• Jurnalul de vineri
• Necenzurat
• Banyavideki Uj Szo
• Friss Ujsag

Radio

• Kiss FM Baia Mare
• Naţional FM
• Radio Transilvania
• Europa FM
• Radio Galaxia
• Club FM
• Radio 21
• Radio Impact

Evenimente

• Un eveniment de amploare organizat anual în Baia Mare este Sărbătoarea Castanelor (sărbătoarea oraşului). Prima ediţie s-a desfăşurat în anul 1993. Din 2008, locaţia manifestării este Centrul Vechi al oraşului (Piaţa Millennium), zona Stadionul Dealul Florilor şi Câmpul Tineretului - Parcul Municipal.
• "Expo-flora" - expoziţie de aranjamente florale. Primele ediţii s-au desfăşurat în incinta Casei Tineretului; din 2008, tradiţionala manifestare are loc în Pavilionul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară (sub Dealul Florilor)
• Manifestarea Cărţile Anului este organizată anual de către Asociaţia Scriitorilor Maramureş, cu prilejul Sărbătorii Castanelor.
• Începând cu stagiunea 2005/2006, în Baia Mare se organizează Festivalul Internaţional de Teatru Atelier (director Radu Macrinici). Primele treisprezece ediţii ale Festivalului s-au desfăşurat în oraşele Sf. Gheorghe şi Sighişoara.
• Ziua Artistului Plastic - o manifestare elevată, menită să omagieze breasla artiştilor contemporani se desfăşoară anual, în data de 5 mai. La fiecare ediţie a Anualei Artelor participă cu lucrări reprezentative (selectate de organizatori, Filiala Baia Mare a UAPR) artişti consacraţi, debutanţi, precum şi invitaţi străini.
• Tot în Baia Mare se desfăşoară Festivalul naţional de muzică pentru copii "Ursuleţul de aur" (iniţiator şi organizator: Doina Bentu) - prima ediţie 1983.

Bibliografie

Monografia municipiului Baia Mare, vol. I, Baia Mare, 1972

Legături externe

• Primăria Municipiului Baia Mare
• Hoteluri, restaurante, firme şi alte informaţii din Baia Mare