Sari la conținut

Comuna Câmpulung la Tisa, Maramureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Câmpulung la Tisa
Hosszúmező
  comună și oraș de frontieră[*]  
Biserica reformată din Câmpulung la Tisa
Biserica reformată din Câmpulung la Tisa
Map
Câmpulung la Tisa (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°58′21″N 23°45′56″E ({{PAGENAME}}) / 47.972423°N 23.765658°E47.972423; 23.765658

Țară România
Județ Județul Maramureș

SIRUTA107715
Atestare[1] Modificați la Wikidata

ReședințăCâmpulung la Tisa
Sate componenteCâmpulung la Tisa

Guvernare
 - PrimarLudovic R-Fekete[*][2] (UDMR, )

Suprafață
 - Total29,87 km²

Populație (2021)
 - Total2.308 locuitori

Cod poștal437080

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Maramureș
Localizarea comunei în județul Maramureș
Localizarea comunei în județul Maramureș

Câmpulung la Tisa (în maghiară Hosszúmező, în germană Langenfeld an der Theiß, în ucraineană Довге Поле, transliterat: Dovhe Pole) este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.[3]

Stema comunei

[modificare | modificare sursă]

Stema comunei Câmpulung la Tisa se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află o coroană de aur cu trei fleuroane. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un cap de bour de argint, flancat de o semilună și o stea în șase colțuri, ambele de aur. În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un brâu undat de argint. În partea inferioară, în stânga, în câmp roșu, se află un buștean de aur, în bară. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificația elementelor: Coroana evocă faptul că localității i s-a conferit titlul de oraș-coroană în anul 1329 de regele Carol Robert. Capul de bour cu semilună și stea reprezintă un simbol preluat din vechea stemă a localității din anul 1329. Brâul undat simbolizează râul Tisa. Bușteanul reprezintă bogăția silvică a zonei și ocupația locuitorilor - prelucrarea lemnului. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. [4]



Componența etnică a comunei Câmpulung la Tisa

     Maghiari (76,69%)

     Români (15,77%)

     Romi (2,3%)

     Alte etnii (0,78%)

     Necunoscută (4,46%)

Componența confesională a comunei Câmpulung la Tisa

     Reformați (36,87%)

     Ortodocși (25,82%)

     Romano-catolici (12,39%)

     Creștini de rit vechi (10,92%)

     Adventiști (2,43%)

     Greco-catolici (2,38%)

     Martori ai lui Iehova (1,99%)

     Alte religii (2,38%)

     Necunoscută (4,81%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Câmpulung la Tisa se ridică la 2.308 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.485 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (76,69%), cu minorități de români (15,77%) și romi (2,3%), iar pentru 4,46% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt reformați (36,87%), cu minorități de ortodocși (25,82%), romano-catolici (12,39%), creștini de rit vechi (10,92%), adventiști (2,43%), greco-catolici (2,38%) și martori ai lui Iehova (1,99%), iar pentru 4,81% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Câmpulung la Tisa este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ludovic R-Fekete[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România6      
Partidul Național Liberal3      
Partidul Social Democrat2      
Stemă
Interiorul Bisericii Reformate
Biserica Ortodoxă Ucraineană
Biserica Romano-Catolică

Personalități locale

[modificare | modificare sursă]

Monument istoric

[modificare | modificare sursă]
  • Biserica reformată (1793).
  1. Dan Ghinea. „România Geografică”. Wikidata Q135973562. Accesat în .
  2. „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
  3. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  4. Hotărârea Guvernului nr. 868 din 7 octombrie 2014.
  5. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  7. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  8. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .