Săliștea de Sus
| Săliștea de Sus | |||
| Felsőszelistye Oberselischte | |||
| — oraș — | |||
.JPG) | |||
| |||
  Săliștea de Sus Săliștea de Sus (România) | |||
 Săliștea de Sus Săliștea de Sus (Județul Maramureș) | |||
| Coordonate: 47°39′1″N 24°20′56″E / 47.65028°N 24.34889°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Maramureș | ||
| SIRUTA | 108892 | ||
| Atestare documentară | 1365 | ||
| Oraș | 2004 | ||
| Reședință | Săliștea de Sus[*] | ||
| Componență | Săliștea de Sus[*] | ||
| Guvernare | |||
| - primar al orașului Săliștea de Sus[*] | Ștefan Iuga[*][3][4] ( PSD, ) | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 4893 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 437295 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Săliștea de Sus (în maghiară Felsőszelistye, în germană Oberselischte) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România. Localitatea are o populație de 4.893 locuitori (2011) și a fost declarată oraș prin Legea nr. 83/2004, împreună cu alte trei localități din județul Maramureș: Tăuții-Măgherăuș, Șomcuta Mare și Ulmeni.[5]
Istoric[modificare | modificare sursă]
Prima atestare documentară: 1365 (Keethzeleste).[6]
Etimologie[modificare | modificare sursă]
Etimologia numelui localității: dintr-un nume topic Săliște (< subst. regional săliște „sat pustiit; locul pe care a fost așezat un sat; vatra satului" < sl. selište „cort, locuință, curte" < selo „moșie, ogor"; cf. bg. selište) + de + Sus.[7]
Geografie[modificare | modificare sursă]
Orașul Săliștea de Sus este situat în nordul României, în partea de sud-est a Depresiunii Maramureș, la poalele de nord-est ale Munților Țibleș, pe cursul superior al râului Iza.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a orașului Săliștea de Sus
Români (97,99%)
Necunoscută (1,96%)
Altă etnie (0,04%)
Componența confesională a orașului Săliștea de Sus
Ortodocși (96,15%)
Necunoscută (1,96%)
Altă religie (1,88%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Săliștea de Sus se ridică la 4.893 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.196 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (98%). Pentru 1,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,16%). Pentru 1,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[8]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Orașul Săliștea de Sus este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ștefan Iuga[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Coaliția pentru Maramureș | 5 | ||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | ||||||
| Partidul Ecologist Român | 2 | ||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 2 | ||||||
| Partidul PRO România | 1 | ||||||
| Ierima Dorina | 1 | ||||||
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
- Biserica din lemn „Sfântul Nicolae” (denumită și „Biserica Nistoreștilor” sau „Biserica din Deal”), construită în anul 1650. A fost incendiată de tătari în 1717, fiind refăcută ulterior.
- Biserica din lemn „Sfântul Nicolae” (denumită și „Biserica Bulenilor” sau „Biserica din Vale”), construită în anul 1722. Are picturi originale pe pereții interiori și icoane datând din secolul al XVIII-lea.
Personalități locale[modificare | modificare sursă]
- Găvrilă Iuga (1880-1940), doctor în drept, avocat, deputat în Parlamentul României Mari; prefect al jud. Maramureș (noiembrie 1928 - aprilie 1931).
- Ion Iuga (1940-1993), poet, traducător. Vol. Tăceri neprimite (1969), Țara fântânilor (1971), Din Marmația (1977), Ieșirea din vis (1982) etc.
- Dumitru Iuga (n. 1942), poet, etnolog. Vol. Cerb alb (1976), Mileniul provizoriu (1996).
- Viorel Iuga (n.1962), pastor, președintele Uniunii bisericilor creștine baptiste din România.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Legea nr. 83/2004 pentru declararea ca orașe a unor comune, publicat în Monitorul oficial, Partea I nr. 310 din 7 aprilie 2004
- ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
- ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Fotografii
- „Om lângă om, cu mâinile goale”[nefuncțională], 4 iulie 2005, Dana Ciobanu, Jurnalul Național
MM Acest articol despre o localitate din județul Maramureș este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.
