Târgu Lăpuș

Pentru alte sensuri, vedeți Lăpuș (dezambiguizare).

Târgu Lăpuș

Magyarlápos
Laposch

— oraș —

Stemă

Târgu Lăpuș

Târgu Lăpuș (România)

Poziția geografică

Coordonate: 47°27′09″N 23°51′47″E / 47.45250°N 23.86306°E

Atestare documentară

1291

Reședință

Târgu Lăpuș[*]

Componență

Guvernare

- Primar

Mitru Leșe[*]^[3]^[4] ( PNL, 2004)

Suprafață

- Total

247,35 km²

Populație (2011)^[1]^[2]

- Total

▼ 11.744 locuitori

Fus orar

EET (+2)

- Ora de vară (DST)

EEST (+3)

Cod poștal

435600

Localități înfrățite

- Dolîna

Ucraina

Prezență online

site web oficial

GeoNames

Poziția localității Târgu Lăpuș

Târgu Lăpuș, cunoscut în regiune și sub numele vechi, Lăpușu Unguresc, (în maghiară Magyarlápos, în germană Laposch) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România, format din localitatea componentă Târgu Lăpuș (reședința), și din satele Boiereni, Borcut, Cufoaia, Dămăcușeni, Dobricu Lăpușului, Dumbrava, Fântânele, Groape, Inău, Răzoare, Rogoz, Rohia și Stoiceni.

Are o populație de 11.744 locuitori (2011). Suprafața teritoriului său administrativ este de 24.735 hectare, ceea ce reprezintă 3,98% din suprafața totală a județului Maramureș. În apropierea orașului există mai multe așezăminte monahale.^[5]

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Etimologia numelui localității: din Târg (< subst. târg "oraș mic" < sl. trŭgŭ) + Lăpuș (din subst. lăpuș „brusture”).^[6]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Numele vechi a localității este Lăpușul Unguresc.

Localitatea Târgu Lapuș este atestată documentar din anul 1291 (poss. Laps).^[7]. Fiind situată într-o zonă de interferență, la confluența unor căi de comunicație zonale, localitatea a devenit târg al zonei, motiv pentru care s-a dezvoltat progresiv, devenind un centru comercial, cultural, folcloric pentru zona bazinului superior al râului Lăpuș, denumită generic și Țara Lăpușului. În 1622 a fost înființată la Târgu-Lăpuș prima școală din zonă, a cărei clădire a fost distrusă de tătari în 1657. În 1821, la Târgu Lăpuș au fost înființate două școli elementare confesionale, una românească, greco-catolică, și una maghiară, iar în 1858 a început construirea unei școli cu predare în limba germană.

În perioada interbelică a fost reședința plasei Lăpuș din județul Someș. Ulterior, în anul 1968, localitatea a fost declarată oraș.

Localități componente[modificare | modificare sursă]

În componența orașului Târgu Lăpuș intră și următoarele sate, dispuse radial față de orașul de reședință:

Boiereni – este situat în partea de sud a orașului, la o distanță de 12 km față de orașul de reședință.
Borcut – este situat în partea de nord a orașului, la o distanță de 4 km.
Cătun – este situat în partea de vest a orașului, la o distanță de 3 km.
Cufoaia – este situat în partea de nord-vest a orașului, la o distanță de 5 km.
Dămăcușeni (în maghiară Domokos) – este situat în partea de est a orașului, la o distanță de 7 km.
Dobricu Lăpușului – este situat în partea de nord a orașului, la o distanță de 12 km.
Dumbrava – este situat în partea de nord a orașului, la o distanță de 4 km.
Fântânele – este situat în partea de vest a orașului, la o distanță de 14 km.
Groape – este situat în partea de nord a orașului, la o distanță de 11 km.
Inău – este situat în partea de nord a orașului, la o distanță de 8 km.
Răzoare – este situat în partea de vest a orașului, la o distanță de 4 km.
Rogoz – este situat în partea de est a orașului, la o distanță de 8 km.
Rohia – este situat în partea de sud a orașului, la o distanță de 8 km.
Stoiceni – este situat în partea de nord a orașului, la o distanță de 7 km.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a orașului Târgu Lăpuș

Români (83,33%)

Maghiari (10,94%)

Romi (4,82%)

Altă etnie (0,89%)

Componența confesională a orașului Târgu Lăpuș

Ortodocși (72,12%)

Romano-catolici (2,26%)

Reformați (9,76%)

Penticostali (6,86%)

Greco-catolici (2,95%)

Necunoscută (4,89%)

Altă religie (1,13%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Târgu Lăpuș se ridică la 11.744 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 13.355 de locuitori.^[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,34%), cu o minoritate de maghiari (10,94%). Pentru 4,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.^[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,12%), dar există și minorități de reformați (9,77%), penticostali (6,86%), greco-catolici (2,95%) și romano-catolici (2,26%). Pentru 4,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.^[8]

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Conform datelor recensământului din 1930 Târgu Lăpuș avea 2.378 de locuitori, dintre care 927 unguri, 689 evrei, 678 români, 66 țigani, 6 germani, 4 poloni și 2 armeni. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 689 membri ai cultului mozaic, 624 reformați (calvini), 530 greco-catolici, 275 ortodocși, 253 romano-catolici, 4 luterani, 2 armeano-catolici și 1 unitarian.

Târgu Lăpuș - evoluția demografică

Graficele sunt temporar indisponibile din cauza unor probleme tehnice.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Târgu Lăpuș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Mitru Leșe[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2004. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[9]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	6
	Coaliția pentru Maramureș	4
	Partidul Mișcarea Populară	2
	Uniunea Democrată Maghiară din România	1
	Uniunea Salvați România	1
	Partidul PRO România	1
	Partidul Libertății, Unității și Solidarității	1
	Partidul Ecologist Român	1

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală “Cheile Lăpușului (între Groapele și Împreunături)” (25 ha). Defileul Lăpușului începe din localitatea Răzoare și are o lungime de 28 km, sfârșindu-se în apropierea localității Remecioara. Cheile Lăpușului oferă posibilitatea practicării de sporturi extreme: rafting, pescuit sportiv, zonă de campare.
Asociatia de Vanatoare si Pescuit Sportiv Diana-Transilvania cu fondurile cinegetice 16 Botiza si 46 Manastur
Muzeul Florian, la 10 km de orașul Târgu Lăpuș, înspre localitatea Cernești. O poiană care găzduiește lucrări de sculptură în aer liber.
Popasul Vanatorului - situat pe DN 18B, la 7 km spre Baia Mare, pe dealul "Pietris" este un loc de popas unde se pot servi minuturi si specialitati din vanat, preparate traditional.
Mănăstirea Rohia
Lacul Lighet
Ciceu Caffe

Personalități[modificare | modificare sursă]

Ferenc Benkő (1745-1816), pastor reformat și mineralog

Biserici[modificare | modificare sursă]

Biserica ortodoxă (vechea biserică greco-catolică) cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" (ridicată între 1906-1912)
Biserica romano-catolică cu hramul "Înălțarea Sfintei Cruci" (ridicată în 1752)
Biserica greco-catolică cu hramul "Buna Vestire" (sfințită în 2 octombrie 2011)
Biserica reformată (ridicată între 1839-1863)
Biserica penticostală "Betel" (construită în 1979)
Biserica baptistă "Sfânta Treime"
Biserica ortodoxă, nouă, cu hramul "Înălțarea Domnului" (sfințită la 12 iulie 2003)
Sala Regatului a Martorilor lui Iehova