Sari la conținut

Târgu Lăpuș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Lăpuș (dezambiguizare).
Târgu Lăpuș
Magyarlápos
Laposch
—  oraș  —

Stemă
Stemă
Târgu Lăpuș se află în România
Târgu Lăpuș
Târgu Lăpuș
Târgu Lăpuș (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°27′09″N 23°51′47″E ({{PAGENAME}}) / 47.45250°N 23.86306°E
Țară România
Județ Maramureș
SIRUTA106817
Atestare documentară1291
ReședințăTârgu Lăpuș[*]​
Componență
Guvernare
 - PrimarAndrei-Vlad Herman[*]​[1] (PNL, )
Suprafață
 - Total247,35 km²
Populație (2021)
 - Total11.163 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal435600
Localități înfrățite
 - DolînaUcraina
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Poziția localității Târgu Lăpuș
Poziția localității Târgu Lăpuș
Poziția localității Târgu Lăpuș
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Târgu Lăpuș, cunoscut în regiune și sub numele vechi, Lăpușu Unguresc, (în maghiară Magyarlápos, în germană Laposch) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România, format din localitatea componentă Târgu Lăpuș (reședința), și din satele Boiereni, Borcut, Cufoaia, Dămăcușeni, Dobricu Lăpușului, Dumbrava, Fântânele, Groape, Inău, Răzoare, Rogoz, Rohia și Stoiceni.[2]

Are o populație de 11.744 locuitori (2011). Suprafața teritoriului său administrativ este de 24.735 hectare, ceea ce reprezintă 3,98% din suprafața totală a județului Maramureș. În apropierea orașului există mai multe așezăminte monahale.[3]

Etimologie

[modificare | modificare sursă]

Etimologia numelui localității: din Târg (< subst. târg "oraș mic" < sl. trŭgŭ) + Lăpuș (din subst. lăpuș „brusture”).[4]

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Numele vechi a localității este Lăpușul Unguresc.

Localitatea Târgu Lapuș este atestată documentar din anul 1291 (poss. Laps).[5]. Fiind situată într-o zonă de interferență, la confluența unor căi de comunicație zonale, localitatea a devenit târg al zonei, motiv pentru care s-a dezvoltat progresiv, devenind un centru comercial, cultural, folcloric pentru zona bazinului superior al râului Lăpuș, denumită generic și Țara Lăpușului. În 1622 a fost înființată la Târgu-Lăpuș prima școală din zonă, a cărei clădire a fost distrusă de tătari în 1657. În 1821, la Târgu Lăpuș au fost înființate două școli elementare confesionale, una românească, greco-catolică, și una maghiară, iar în 1858 a început construirea unei școli cu predare în limba germană.

În perioada interbelică a fost reședința plasei Lăpuș din județul Someș. Ulterior, în anul 1968, localitatea a fost declarată oraș.

Localități componente

[modificare | modificare sursă]

În componența orașului Târgu Lăpuș intră și următoarele sate, dispuse radial față de orașul de reședință:

  • Boiereni – este situat în partea de sud a orașului, la o distanță de 12 km față de orașul de reședință.
  • Borcut – este situat în partea de nord a orașului, la o distanță de 4 km.
  • Cătun – este situat în partea de vest a orașului, la o distanță de 3 km.
  • Cufoaia – este situat în partea de nord-vest a orașului, la o distanță de 5 km.
  • Dămăcușeni (în maghiară Domokos) – este situat în partea de est a orașului, la o distanță de 7 km.
  • Dobricu Lăpușului – este situat în partea de nord a orașului, la o distanță de 12 km.
  • Dumbrava – este situat în partea de nord a orașului, la o distanță de 4 km.
  • Fântânele – este situat în partea de vest a orașului, la o distanță de 14 km.
  • Groape – este situat în partea de nord a orașului, la o distanță de 11 km.
  • Inău – este situat în partea de nord a orașului, la o distanță de 8 km.
  • Răzoare – este situat în partea de vest a orașului, la o distanță de 4 km.
  • Rogoz – este situat în partea de est a orașului, la o distanță de 8 km.
  • Rohia – este situat în partea de sud a orașului, la o distanță de 8 km.
  • Stoiceni – este situat în partea de nord a orașului, la o distanță de 7 km.

Demografie

[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a orașului Târgu Lăpuș

     Români (77,79%)

     Maghiari (9,53%)

     Romi (1,04%)

     Alte etnii (0,06%)

     Necunoscută (11,57%)


Componența confesională a orașului Târgu Lăpuș

     Ortodocși (66,17%)

     Reformați (9,21%)

     Penticostali (6,81%)

     Greco-catolici (2,59%)

     Romano-catolici (1,9%)

     Alte religii (1,07%)

     Necunoscută (12,26%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Târgu Lăpuș se ridică la 11.163 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 11.744 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (77,79%), cu minorități de maghiari (9,53%) și romi (1,04%), iar pentru 11,57% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,17%), cu minorități de reformați (9,21%), penticostali (6,81%), greco-catolici (2,59%) și romano-catolici (1,9%), iar pentru 12,26% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]

Evoluție istorică

[modificare | modificare sursă]

Conform datelor recensământului din 1930 Târgu Lăpuș avea 2.378 de locuitori, dintre care 927 unguri, 689 evrei, 678 români, 66 rromi, 6 germani, 4 poloni și 2 armeni. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 689 membri ai cultului mozaic, 624 reformați (calvini), 530 greco-catolici, 275 ortodocși, 253 romano-catolici, 4 luterani, 2 armeano-catolici și 1 unitarian.

Târgu Lăpuș - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Orașul Târgu Lăpuș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Andrei-Vlad Herman[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Partidul Social Democrat6       
Uniunea Democrată Maghiară din România2       
Alianța pentru Unirea Românilor2       

Obiective turistice

[modificare | modificare sursă]
  • Rezervația naturală “Cheile Lăpușului (între Groapele și Împreunături)” (25 ha). Defileul Lăpușului începe din localitatea Răzoare și are o lungime de 28 km, sfârșindu-se în apropierea localității Remecioara. Cheile Lăpușului oferă posibilitatea practicării de sporturi extreme: rafting, pescuit sportiv, zonă de campare.
  • Asociatia de Vanatoare si Pescuit Sportiv Diana-Transilvania cu fondurile cinegetice 16 Botiza si 46 Manastur
  • Muzeul Florian, la 10 km de orașul Târgu Lăpuș, înspre localitatea Cernești. O poiană care găzduiește lucrări de sculptură în aer liber.
  • Popasul Vanatorului - situat pe DN 18B, la 7 km spre Baia Mare, pe dealul "Pietris" este un loc de popas unde se pot servi minuturi si specialitati din vanat, preparate traditional.
  • Mănăstirea Rohia
  • Lacul Lighet
  • Ciceu Caffe
  • Pensiunea Casa Tamas

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Biserici

[modificare | modificare sursă]
  • Biserica ortodoxă (vechea biserică greco-catolică) cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" (ridicată între 1906-1912)
  • Biserica romano-catolică cu hramul "Înălțarea Sfintei Cruci" (ridicată în 1752)
  • Biserica greco-catolică cu hramul "Buna Vestire" (sfințită în 2 octombrie 2011)
  • Biserica reformată (ridicată între 1839-1863)
  • Biserica penticostală "Betel" (construită în 1979)
  • Biserica baptistă "Sfânta Treime"
  • Biserica ortodoxă, nouă, cu hramul "Înălțarea Domnului" (sfințită la 12 iulie 2003)
  • Sala Regatului a Martorilor lui Iehova

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
  • Harta Iozafina
    Harta topografică Franciscană-Iozefină
  • Sediul poliției
    Sediul poliției
  • Monumentul Unirii
    Monumentul Unirii
  • Biserica reformată
    Biserica reformată
  • Biserica romano-catolică
    Biserica romano-catolică
  • Cheile Lăpușului
    Cheile Lăpușului
  • Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" din Rogoz
    Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" din Rogoz
  • Biserica de lemn "Sf. Paraschiva" din Rogoz
    Biserica de lemn "Sf. Paraschiva" din Rogoz
  • Satul Borcut
    Satul Borcut
  • Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" din Boiereni
    Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" din Boiereni
  • Biserica de lemn "Sf. Nicolae" din Boiereni
    Biserica de lemn "Sf. Nicolae" din Boiereni
  • Satul Cufoaia
    Satul Cufoaia
  • Biserica de lemn "Intrarea în Biserică" din Dobricul Lăpușului
    Biserica de lemn "Intrarea în Biserică" din Dobricul Lăpușului
  • Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" din Dobricul Lăpușului
    Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" din Dobricul Lăpușului
  • Satul Rohia
    Satul Rohia
  • Biserica de lemn din Dumbrava
    Biserica de lemn din Dumbrava
  • Biserica de lemn din Fântânele
    Biserica de lemn din Fântânele
  • Satul Stoiceni
    Satul Stoiceni
  • Biserica reformată din Dămăcușeni
    Biserica reformată din Dămăcușeni
  • Satul Groape
    Satul Groape
  • Biserica de lemn din Groape
    Biserica de lemn din Groape
  • Biserica de lemn din Inău
    Biserica de lemn din Inău
  • Satul Inău
    Satul Inău
  • Biserica de lemn "Sf. Dumitru" din Răzoare
    Biserica de lemn "Sf. Dumitru" din Răzoare
  • Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" din Răzoare
    Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" din Răzoare
Vedere panoramică a orașului Târgu Lăpuș, județul Maramureș.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  3. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
  5. ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Târgu Lăpuș
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Târgu_Lăpuș&oldid=16945475