Andrei Ostap

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Andrei Ostap
Date personale
Născut 3 noiembrie 1921
Chișinău, România
Decedat 5 ianuarie 1995, (74 de ani)
București, România
Părinți Stanislav Ostap și Maria
Frați și surori Janina Dismacek
Căsătorit cu Suzana Gheorghiu
Naționalitate  România
origine poloneză
Activitate
Domeniu artistic sculptură, pictură
Studii Academia de Arte Plastice Guguianu, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”
Pregătire Camil Ressu, Corneliu Medrea

Andrei Ostap (n. 3 noiembrie 1921, Chișinău - d. 5 ianuarie 1995, București) a fost un sculptor și pictor român - moldovean de origine poloneză, autor a sute de sculpturi cu o însemnătate deosebită pentru patrimoniul cultural al României și Republicii Moldova, expuse în locuri din întreaga lume.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Andrei Ostap s-a născut în orașul Chișinău, în familia Mariei și a lui Stanislav Ostap. Deoarece tatăl său era de origine poloneză, în perioada 1928-1934 copilul a urmat atât Școala primară poloneză, cât și, în paralel, pe cea română. În această perioadă, împreună cu sora sa Janina, a participat la activitățile artistice (spectacole de teatru, corală, dans) și la cele sportive organizate de Clubul Polonez.

În anii 1934-1938, Andrei Ostap a urmat Școala de Arte și Meserii, unde a învățat desen ornamental și desen tehnic. A absolvit apoi liceul, în anul 1941, și a obținut diploma de bacalaureat cu note maxime.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost elev la Școala Militară de la Râmnicu Vâlcea, specialitatea geniu, fiind repartizat apoi ca sergent genist la unitatea 3 CFR, alături de care a participat la luptele de pe frontul de apus, contribuind la eliberarea Cehoslovaciei și Austriei. A fost rănit în lupte și decorat.

Bustul lui Ion Luca Caragiale (1956), în Grădina Publică din Galați - Monument istoric cu cod LMI: GL-III-m-B-03131

După ce s-a întors de pe front, Andrei Ostap a vrut să se înscrie la Institutul de Arte Plastice din București, dar cum examenul de admitere se susținuse deja, a fost nevoit să se înscrie la Academia de Arte Plastice Guguianu, care era o școală particulară, unde i-a avut ca profesori pe Camil Ressu la desen și pe Corneliu Medrea la modelaj. După primul an de studii, a devenit audient și la Institutul de Stat. Ca student, locuia într-o mansardă unde făcea desene după marii maeștri. A absolvit cei trei ani de studii de la Academia Particulară Guguianu cu premiul întâi și a dat examen de admitere la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, fiind admis de o comisie specială direct în anul IV. Deoarece examenele teoretice nu i-au fost echivalate, a trebuit să le susțină din nou într-un singur an. A absolvit în anul 1951 cursurile de la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” cu premiul I și examenul de stat cu nota 10 (ca șef de promoție). În anul V de facultate a expus bustul lui Pușkin la Sala Dalles, obținând și un premiu.

În anul 1953, după ce a câștigat concursul organizat la Muzeul Theodor Aman cu tema „bustul lui Theodor Aman”, Andrei Ostap a obținut bursa Paciurea.

În 1955 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din București, după care a urmat o perioadă de activitate intensă. Ani la rând a făcut parte din comisia de îndrumare, desfășurând o bogată activitate culturală în cadrul Sindicatului Sanitar județean Brașov, ulterior devenind membru în comitetul de conducere al secției de sculptură al Uniunii Artiștilor Plastici din București.

A fost șef de colectiv la mai multe lucrări de artă monumentală, participând astfel la formarea de tineri artiști, pe care i-a instruit benevol, ajutându-i financiar pe cei mai săraci dintre ei.

A realizat documentări în minele de la Lupeni și Baia Mare, în diferite întreprinderi siderurgice de la Brașov, în gospodăriile agricole de la Hărman etc., pentru a înțelege specificul activității desfășurate acolo și a realiza sculpturi cât mai reușite. El a donat minerilor o treime din suma ce trebuia să i se achite pentru „Monumentul Ostașului Român”, dezvelit în 1960 în Câmpia Tineretului din Baia Mare, în scopul de a li se îmbunătăți condițiile de muncă.

Multe dintre lucrările sale au fost donate pentru cauze umanitare. Artistul Andrei Ostap a murit în 1995 după o grea suferință.

Lucrări de sculptură executate începând din 1945[modificare | modificare sursă]

Portrete monumentale[modificare | modificare sursă]

  • Gala Galaction
  • Revoluționarul Cloșca
  • Nicolae Bălcescu
  • Selena
  • Luciditate
  • Ludwig Van Beethoven
  • Adam Mickievicz
  • Stanislaw Soliski (Varșovia)
  • Frederick Chopin
  • Suzana Ostap
  • Nicolaus Kopernic
  • D-na Sambas (Ambasador al Indoneziei)
  • Tudor Vianu
  • Oedipe
  • Înțelepciunea
  • Vlad Țepeș
  • Tudorel Popa
  • Eftimie Murgu
  • Aldo Moro

Portrete[modificare | modificare sursă]

  • Portret de Copil
  • Muncitor (Brașov)
  • Portretul soției
  • Nicolae Bălcescu
  • Profesor (Brașov)
  • Artistul Gheorghe Petre
  • Cap de copil
  • Spiru Chintilă
  • Camelian Dumitrescu
  • Dr. Bologa
  • Constantin Frunză
  • Dinu Cătuleanu
  • Henrik Malinowski (Varșovia)
  • Țăran din Maramureș
  • Portretul unei studente
  • Gheorghe Trandafirescu
  • Arhitectul Perceag
  • Im Hac Sum (Coreea)
  • Student la medicină (Ghana)
  • Emil Bartolozi
  • Autoportret
  • Țărancă din regiunea Herman
  • Arhitectul Mohor
  • Adam Mickiewicz
  • Jaroslaw Jwaszkiewicz (Polonia)
  • Ion Focșa
  • Sofroni
  • Dr. Siligeanu
  • Tudor Ciortea
  • Dr. Cărpinișeanu

Compoziții[modificare | modificare sursă]

  • Laminoriști
  • Țăranca cu copil
  • Cizelori
  • Pacea
  • Tandrețe
  • Tors
  • Țăranca cu flori
  • După baie
  • Smerenia
  • Victoria
  • Cioban
  • Oțelari
  • Răscoala 1907
  • Familia
  • 13 Decembrie 1918
  • Mineri
  • Maternitate
  • Sportivi 1
  • Sportivi 2
  • Atomul în slujba vieții
  • Muzică
  • Pescari
  • Liniștea
  • Țărancă cu vas pe cap
  • Geneza
  • Viață și Rod
  • Înotătoare
  • Belșugul
  • Sărutul
  • Formarea poporului român
  • Mugurii vieții
  • Timpul
  • Solidaritate
  • Acrobați
  • Monadă
  • Patinatorii

Lucrări publice de sculptură[modificare | modificare sursă]

  • Monumentul Ostașului Român (Baia Mare)
  • Sportivii (Grup statuar în bronz - Pitești)
  • Solidaritate (Relief în aramă – Pitești)
  • Sportivi (Relief în aramă – Pitești)
  • Nicolae Bălcescu (Bust compozițional în piatră – Târgu-Mureș)
  • Beethoven (Portret monumental – Teatrul din Târgu-Mureș)
  • Chopin (Bust monumental în piatră – București)
  • Boleslaw Bierut (Bust monumental în bronz - București)
  • Șarja păcii (Relief – București)
  • Culesul strugurilor (Relief de aramă - Panciu)
  • Mihai Eminescu (Statuie în bronz – București)
  • Timonier (Statuie în piatră – Constanța)
  • Pescari (Statuie în piatră - Brăila)
  • Frontonul Teatrului de la Galați și 14 Metope (Piatră artificială)
  • Steme de ceramică și 150 m de ornamente arhitecturale de ceramică (Muzeul Șuțu-București)
  • Belșugul (Compoziție în bronz – Muzeul din Botoșani)
  • Ion Luca Caragiale (Bust monumental în piatră artificială – Galați)
  • Nicolaus Kopernik (Observatorul Astronomic-București)
  • Aldo Moro (Portret în bronz - București)
  • Barbu Ștefănescu-Delavrancea (bronz- București)
  • Steriadi (bronz - București)
  • Gala Galaction (bronz - București)
  • Anghel Saligny (bronz - București)
  • George Enescu (bronz – București)
  • Nicolaus Kopernik (Ambasada Polonă - București)

Proiecte de monument[modificare | modificare sursă]

  • Nicolae Bălcescu
  • Eliberare (concurs la Brașov - premiu)
  • Apărătorii Patriei (concurs la București pentru Muzeul Armatei)
  • Grivița 1933 (concurs la București - mențiune)
  • George Enescu
  • 13 Decembrie 1918
  • Ostașul Român (concurs la Cluj)
  • Ostașul Român-vânător de munte (concurs la Sf. Gheorghe)
  • Monumentul Armatei (concurs pentru Școala de Război - mențiune)
  • Răscoala 1907
  • Monumentul Independenței (concurs pentru Cluj)
  • Istoria Poporului Român
  • 1 Mai (concurs la Praga)
  • Grivița 1933 (concurs pentru București)
  • Independența
  • Alexandru Pușkin (premiat)
  • 130 de ani de la Revoluția din 1948
  • Auschwitz (concurs în Polonia pentru Oswiecim)
  • Victoria (concurs pentru Manzoleu)
  • Înotătoare (concurs pentru București)
  • Pescari (concurs pentru Brăila)
  • Liniștea (concurs pentru Constanța)
  • Grup statuar pentru Muzeul Armatei

Reliefuri[modificare | modificare sursă]

  • Șarja Păcii (aramă - București)
  • Colectiviști (aramă - București)
  • Sportivi (aramă - Pitești)
  • Înfrățirea (aramă - Pitești)
  • Construcția Operei de Stat (București)
  • Muzică (aramă)
  • Avram Iancu 1
  • Avram Iancu 2
  • Culesul Strugurilor (aramă – Panciu)
  • Doftana (aramă - Doftana)
  • Orchestra (aramă)
  • Pădureanca (aramă)
  • Familia (aramă)
  • Nud (aramă)
  • Țărancă cu flori (aramă)

Busturi monumentale[modificare | modificare sursă]

  • Vasile Roaită
  • Țiolkovski
  • Stanciu
  • Chopin
  • Caragiale
  • Filimon Sîrbu
  • Pictorița Schtork
  • Aleksandr Pușkin
  • Adam Mickiewicz
  • Theodor Aman
  • Ady Endre
  • Țepeș Vodă
  • Tudor Ciortea
  • Nikos Beloianis

Busturi compoziționale[modificare | modificare sursă]

  • Dr. Cărpinișeanu
  • Viață și rod
  • Filimon Sîrbu
  • Nicolae Bălcescu
  • Trandafirescu
  • Crescătoare de păsări

Medalii[modificare | modificare sursă]

  • Louis Seillan (aramă – Paris)
  • Cuznețov (aramă – Brașov)
  • Beethoven (aramă - Brașov)
  • Kopernik (bronz)
  • Richard Dessart (bronz - Namur/Belgia)

In memoriam[modificare | modificare sursă]

La un an după decesul lui Andrei Ostap, familia sa a dorit să îndeplinească dorința sa din urmă: donarea a peste 300 de desene și lucrări de sculptură Muzeului de Artă din Chișinău - Republica Moldova, practic a peste 50% din opera sa. Din păcate, după 10 ani, când fiica artistului, Wanda Ostap, membră a Academiei Europene de Artă, expert în iconografie (Italia), expert și traducător pe lângă tribunalele din Belgia, a dorit să viziteze expoziția cu lucrările tatălui său, la Muzeul de Artă din Chișinău, a aflat că întreaga donație este încuiată la subsol și nu este expusă pentru public.[2]

În iulie 2009, Institutul Cultural Român (ICR) a organizat expoziția stradală de fotografie "Mari polono-români" care a fost deschisă la Sopot, cea mai atractivă stațiune estivală a Poloniei. Alături de Andrei Ostap, expoziția a prezentat și alte personalități polono-române, și anume compozitorul Ciprian Porumbescu, actorul Colea Răutu, muzicianul Theodor Rogalski, pictorul Octavian Smigelschi, balerinul și coregraful Oleg Danovski, generalul și fostul ministru Henri Cihoski, generalul și fostul primar al Bucureștiului Victor Dombrovski, medicul militar și fondatorul de instituții medicale Gustav Otremba, generalul comandant al Vânătorilor de Munte Leonard Mociulschi și curierul Armatei Naționale clandestine Maria Lesiecka.[3]

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]