Rudolf Hess

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Walter Richard Rudolf Hess (Heß în germană) (26 aprilie 1894 – 17 august 1987) a fost o figură proeminentă în cadrul Germaniei Naziste, adjunctul lui Adolf Hitler în cadrul Partidului Naţional-Socialist. În ajunul războiului cu Uniunea Sovietică, a zburat singur spre Scoţia, cu scopul de a negocia pacea cu Regatul Unit, dar a fost arestat. A fost judecat la Nürnberg şi condamnat la închisoare pe viaţă la Spandau, unde a murit în 1987, mulţi consideră prin suicid.

Încercarea lui aparent bizară de a negocia pacea şi încarcerarea pe viaţă care a rezultat, au dat naştere la diverse teorii privind motivaţia sa de a zbura spre Scoţia, precum şi teorii ale conspiraţiei privind faptul că a rămas singurul închis la Spandau, mult timp după ce toţi ceilalţi deţinuţi fuseseră eliberaţi. Se dispută de asemenea cauza morţii sale. Pe 27 şi 28 septembrie 2007, numeroase emisiuni de ştiri britanice au prezentat descrieri ale tratamentului brutal la care a fost supus Hess de către captorii săi sovietici, cu toate că alţi Aliaţi au încercat să-i ofere un tratament uman în anii de după al doilea război mondial, şi în ultimii ani de viaţă^{[1] [2] [3]}.

Hess a devenit obiect de veneraţie printre neonazişti.^[4][5][6]

[modifică] Note

v • d • m Inculpaţii din procesul de la Nürnberg Condamnaţi la moarte Martin Bormann1 · Hans Frank · Wilhelm Frick · Hermann Göring2 · Alfred Jodl · Ernst Kaltenbrunner · Wilhelm Keitel · Joachim von Ribbentrop · Alfred Rosenberg · Fritz Sauckel · Arthur Seyss-Inquart · Julius Streicher Condamnaţi la închisoare Karl Dönitz · Walther Funk · Rudolf Hess · Konstantin von Neurath · Erich Raeder · Baldur von Schirach · Albert Speer Achitaţi Hans Fritzsche · Franz von Papen · Hjalmar Schacht Nicio decizie Gustav Krupp von Bohlen und Halbach3 · Robert Ley2 1 in absentia.   2 S-a sinucis.   3 Acuzaţiile retrase pe motiv de sănătate.