Otto Lilienthal

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Otto Lilienthal

Karl Wilhelm Otto Lilienthal (n. 23 mai 1848 în Anklam, Germania – d. 10 august 1896, Berlin, după un accident cu unul dintre aparatele sale de zbor) a fost un pionier al aviației germane. Conform cunoștințelor actuale, el a fost primul om care a reprodus cu succes zborul cu un aparat de zbor iar astfel a ajutat la introducerea principiului de zbor mai greu decât aerul.

Experimentele sale au dus la descrierile fizicii (portanța) al aripilori aparatelor de zbor, la planor, dezvoltat mai departe de frații Wright valabile pînă în prezent. Producția aparatelor de zbor în fabrica lui Lilienthal, a fost prima producție în serie de avioane.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Otto Lilienthal a fost primul născut dintre cei opt copii proveniți din căsătoria părinților săi, Gustav Lilienthal și al Caroline. Cinci din frații lui au murit în frageda copilărie. Tatăl a fost un om de afaceri, talentat din punct de vedere tehnic și matematic, iar mama sa a studiat muzica în Dresda și Berlin. Cînd familia a întimpinat dificultăți economice, ei au decis să emigreze în America. Moartea neașteptată al tatălui a împiedicat emigrarea. Otto Lilienthal avea atunci vîrsta de 12 ani. Frații Gustav și Otto Lilienthal au mers din anul 1856 la liceul din Anklam care îi poartă numele. Toată viața, frații Gustav și Otto au activat în strânsă colaborare în numeroasele proiecte și invenții.

Din anul 1864, Otto Lilienthal a frecventat școala de meserii provinciale din Potsdam. După doi ani de studii, el a început o stagiatură la Berlin, la Maschinenfabrik Schwartzkopff. În aceast perioadă, Lilienthal locuia că Schlafbursche. Într-o cronică Lilienthal scria, că el trebuia să-și împartă patul cu un droșcar și un vizitiu.

Aparat pentru experimentarea portanţei prin bătăile aripilor

În anii 1867 și 1868 frații Lilienthal construiau în Anklam un aparat pentru experimentarea portanței prin bătăile aripilor. Rezultatul era, înălțarea a unei greutăți maxime de 40 kg. Printr-un experiment crucial, investigațiile următoare erau dedicate aripii curbate în vânt, fără bătaie de aripă.

Relația dintre aerodinamică și portanță încă nu era descrisă în fizică. De exemplu, cercetările lui Hermann von Helmholtz în conformitate cu această problemă, a declarat la o conferința a Academiei prusace de științe în anul 1873 că: es kaum wahrscheinlich ist, dass der Mensch auch durch den allergescheitesten flügelähnlichen Mechanismus, den er durch seine eigene Muskelkraft zu bewegen hätte, in den Stand gesetzt werden würde, sein eigenes Gewicht in die Höhe zu heben und dort zu erhalten[1] („este improbabil că omul cu mecanismul cel mai bun, similar cu aripi, pe care-l poate mișcă prin propria lui putere musculară, de a se ridica în aer și de a sta acolo”). La care Lilienthal comenta ironic: die Wissenschaft nun ein für alle mal festgelegt, dass der Mensch nicht fliegen könne[2] („Știința a stabilit pentru acum și totdeauna că omul să nu poată zbura”). Cu utilizarea de materiale moderne ușoare precum și efort considerabil, în anii 70 a fost concepută aeronava cu propulsie musculară.

În noiembrie 1867 Lilienthal a început să studiaze la Academia Industrială Berlin, condusă de Franz Reuleaux, care mai târziu s-a denumit în TU Berlin, unde a obținut o bursă lunară, prin care situația lui de viata s-a îmbunătățit în mod semnificativ.

După terminarea calificării în anul 1870, într-o scrisoare din perioada Războiul franco-german, Lilienthal i-a scris fratelui său despre baloane care plecau din Parisul asediat.

Propria firmă[modificare | modificare sursă]

Primele încercări a fraților Lilienthal de a înființa propria firmă, nu au fost cu succes. Cererea de brevet pentru motorul cu aer cald nu a avut succes, în schimb brevetul pentru mașina de havat pentru industria minieră da. Această mașină viind produsă chiar și în serie, dar nu în propria firmă.

În data de 11 iunie 1878, Lilienthal se căsătorește cu Agnes Fischer, fiică de miner, cu care a avut patru copii. În anul 1879 Liliental dezvoltă cu fratele lui Gustav un sistem modular de construcții pentru copii, dar pe care din păcate nu-l puteau comercializa. Din lipsă de bani, frații Lilienthal și-au vîndut idea lui Friedrich Adolf Richter, care sub denumirea: Anker-Steinbaukasten („pietre de construcție - ancoră”) a produs aceste jocuri pentru copii, fiind pînă în prezent produse în întreagă lume.

În anul 1881 Lilienthal primește brevetul pentru cazanul de aburi, care i-a adus mult așteptatul succes. Cu un motor cu abur mic, a rezultat motorul lui Lilienthal care din anul 1883 a fost fabricat în propria firmă, cu denumirea: Dampfkessel- und Maschinenfabrik Otto Lilienthal (a existat sub această denumire pîna la Primul Război Mondial). Din anul 1894 la aceea fabrică era produs „Normalsegelapparat” („aparat normal de zbor” asemănător cu deltaplanul) în serie, deci era prima fabrică de avioane din lume.

Pe lîngă fabrica de cazane, aparate de zbor, Lilienthal se ocupa și de teatru. În Berlin la un teatru popular el era director, artist și chiar autor [3].

Primul zbor al omului?[modificare | modificare sursă]

Unsere Lehrmeister im Fluge („Dascălul nostru de zbor”) desen de Lilienthal în cartea: Der Vogelflug als Grundlage der Fliegekunst (1889)
Încercare de zbor a lui Lilienthal în Derwitz, 1891
Zborul lui Lilienthal, 29 iunie 1895
Modele de planoare expuse în „Haus der Natur”, Salzburg, Austria

În anul 1889 Lilienthal publică cartea Der Vogelflug als Grundlage der Fliegekunst („Zborul păsării ca baza artei zborului”), care în prezent este cea mai importantă publicație în tehnica zborului din secolul 19. Atenția publicului larg pentru carte a fost mică. Companiile aeriene favorizau principiul „mai ușor decât aerul”, ceeace ducea la dezvoltarea balonului către dirijabil.
Și totuși Lilienthal a desemnat aceasta ca o aberație și a spus: Die Nachahmung des Segelflugs muss auch dem Menschen möglich sein, da er nur ein geschicktes Steuern erfordert, wozu die Kraft des Menschen völlig ausreicht („Imitația planării, trebuie să fie posibilă și omului deoarece, necesită numai o manevrare pricepută pentru care puterea lui este suficientă”).

Frații Lilienthal și-au dat seama că o formă curbată al aripilor este mai importanantă fiindcă se creează o portanță mai mare decât forma plană. Forma caracteristică al aripilor la păsări a fost observate și de alți „tehnicieni de zbor”, dar frații Lilienthal erau primi care au efectuat măsurători exacte al acestora.
Frații Wright spuneau mai târziu despre desenele lui Lilienthal că: acestea au fost două decenii, cele mai bune imprimate.

Odată cu publicarea cărții lui Otto Lilienthal, acesta considera teoria ca un fundament suficient pentru a zbura și a trecut la teste practice la care, fratele lui Gustav, nu mai participa. În consecință, numele Otto Lilienthal este în legătură cu primul zbor uman, chiar dacă fratele său a fost și el implicat în pregătirea acestuia.

Pentru experimente, Lilienthal folosea o pânză de bumbac îmbibată cu ceară, întinsă pe un cadru din lemn de salcie.
Dimensiunile aparatului de zbor erau:

  • anvergura aripilor 6,6 m
  • lățimea maximă a unei aripi (adîncime) 2,6 m
  • suprafața portantă circa 14 m²

Lilienthal a început cu exerciții împotrivă vântului, urmat cu sărituri de pe o scândură de sărituri în grădina lui. Din vara anului 1891 a început să exerseze pe „aeroporturi”, mai întîi pe un deal de lîngă Werder, (la Derwitz), unde ajungea la lungimi de zbor de 25 m.

Din anul 1892 - 1984 Lilienthal a construit mai multe piste de decolare. În Berlin la Lichterfelde, una chiar de 15 m înălțime. În apropierea localității Neustadt, a ajuns o lungime de zbor de pînă la 250 m.
În total, Lilienthal a construit în viața lui cel puțin 21 de aparate de zbor, printre care și acelea cu aripi mobile. Din anul 1894 unul dintre aeroplanele lui era produs în serie. Acesta avea o anvergură de 6,7 m, cântărea 20 kg și zbura pîna la 250 m, la un preț de 500 Goldmark.

Din anul 1895, el a zburat două biplane diferite, aceștia aveau o anvergură de la 5,5 - 7 m și o suprafață portantă de 25 m² [4].

Faptul că Lilienthal ar fi primul aviator al omenirii, este cu toate acestea, problematic. Primul aparat de zbor condus, în funcție al principiului mai greu decât aerul, în formă de dragon este cunoscut de peste 2000 de ani. Despre zboruri libere sau controlate din aceea vreme, nu se știe nimic. De la pionierul aerodinamicii, englezul George Cayley se știe că, în anul 1852 acesta l-ar fi pus pe un angajat de-al lui, să piloteze un aparat de zbor de el conceput. Și alte astfel de zvonuri mai sunt cunoscute, cum ar fi încercarea lui Albrecht Ludwig Berblinger la Ulm în anul 1811.

Ultimul zbor[modificare | modificare sursă]

Aparatul de zbor deteriorat în urma accidentului lui Lilienthal

La 9 august 1896 Otto Lilienthal se prăbușește de la o înălțime de aproximativ 15 m, din cauza unei depresiuni atmosferice, la Gollenberg. În urma accidentului, el a suferit o fractură a vertebrei cervicale a treia. Fiind transportat la Berlin, încă pe drum el a căzut în comă și în urma rănirilor grave, în următoarea zi în data de 10 august 1896 el a decedat.

Studii recente presupun o hemoragie cerebrală ca cauza decesuli [5].

Onoruri și brevete[modificare | modificare sursă]

Portretul lui Lilienthal și aparatul de zbor au servit în multe țări că onoarere al muncii tehnice de pionierat pe timbre, medalii și alte forme. Majoritatea averii se afla în Deutsches Museum și la Otto-Lilienthal-Museum din Anklam.

Aparate de zbor expuse la Otto-Lilienthal-Museum

La data de 7 iunie 1988, denumirea aeroportul din Berlin Tegel, este suplimentat cu denumirea „Otto Lilienthal”.
În multe orașe, sunt străzi și piețe numite după el.

Lilienthal are 25 de brevete[6], dar numai patru sunt în legătură cu aparate de zbor. Majoritatea brevetelor se refereau la cazane mici și motoare cu abur. Printre brevetele lui Otto Lilienthal, sunt o parte din invențiile fratelui sau Gustav Lilienthal, în schimb, unele din brevetele acestuia sunt trecute pe numele lui Otto Lilienthal.
Invenția lui, haveza pentru industria minieră, este trecută pe numele lui Gustav Lilienthal.[7]

Majoritatea averii lăsate se află acum în Deutsches Museum și la Otto-Lilienthal-Museum. Aparate de zbor originale se pot vedea la Viena (Technisches Muzeum), Washington, Moscova, Londra și München. Otto-Lilienthal-Museum din Anklam arată o colecție completă a tuturor aparatelor de zbor, aparate experimentate și informează despre muncă și viața inventatorului multilateral.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Hermann von Helmholtz: Über ein Theorem geometrisch ähnliche Bewegungen flüssiger Körper betreffend, nebst Anwendung auf das Problem, Luftballons zu lenken. (Berlin 1874)
  2. ^ Otto Lilienthal: "Die Tragfähigkeit gewölbter Flächen beim praktischen Segelfluge", Zeitschrift für Luftschifffahrt, 1893
  3. ^ de Otto Lilienthal Moderne Raubritter, Bilder aus dem Berliner Leben. (Berlin 1896)
  4. ^ Imagine al aparatului de zbor la National Air and Space Museum
  5. ^ en Lilienthal's Fatal Glider Crash in 1896: Evidence Regarding the Cause of Death
  6. ^ Lista invențiilor lui Lilienthal
  7. ^ de Lilienthal und der Bergbau - www.lilienthal-museum.de(„Lilienthal și exploatarea minieră”)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Otto Lilienthal