Frații Wright

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Frații Wright: Orville (n. 19 august 1871, în Dayton, Ohio - d. 30 ianuarie 1948) și Wilbur Wright (n. 16 aprilie 1867, Melville, Indiana - d. 30 mai 1912, Dayton, Ohio, SUA) au reușit pentru prima oară în istoria aeronauticii să efectueze un zbor dirijat cu un aparat de zbor cu motor (mai greu ca aerul). Până la acea dată, după părerea "experților" (așa cum ar fi spre exemplu Karl Jatho), un zbor motorizat nu putea fi dirijat.

Wilbur Wright

Biografie[modificare | modificare sursă]

Orville Wright
Atelierul fraţilor Wright

Wilbur și Orville Wright sunt al treilea, respectiv al patrulea fiu al episcopului evanghelic din Dayton, Ohio, USA.[1] Încă din copilărie erau interesați de tehnică și zbor, motiv pentru care tatăl lor le cumpără un avion de jucărie demontabil. Cei doi copii confecționează zmee. Acestea deveniseră foarte populare în SUA, după încercările lui Benjamin Franklin de studiere al electricității atmosferice cu ajutorul unui zmeu de hârtie.

Sărăcit în urma războiului civil, episcopul nu-și mai poate permite să întrețină fiii pentru continuarea studiilor. Din această cauză cei doi fii ai lui au început 1880 să editeze într-o tipografie presă locală, presă religioasă și cataloage. Din cauza lipsei capitalului necesar, planul lor de a întemeia o fabrică de motoare cu ardere internă a trebuit să fie abandonat. Capitalul pe care îl aveau le-a permis doar deschiderea în Dayton a unui atelier (1892) de reparat biciclete.[2] Au devenit cunoscuți în regiune prin calitatea muncii, hărnicia și priceperea lor în mecanică. Experiența acumulată în acel timp în mecanică, echilibrare și aerodinamică le va folosi mai târziu la construcția avioanelor lor.

Premisele zborului[modificare | modificare sursă]

Frații Wright au admirat realizările lui Otto Lilienthal fiind șocați profund de accidentul aviatic care i-a provocat moartea. De aceea au hotărât să studieze locul prăbușirii lui cu avionul, să determine cauza accidentului și să reconstruiască avionul lui Lilienthal. Căutările lor sistematice sunt completate cu citirea literaturii de specialitate din acea perioadă, avându-i ca autori pe Sir George Cayley, Octave Chanute, James Means (1853 - 1920), Louis Pierre Mouillard (18341897) și Otto Lilienthal.

Construirea planorului[modificare | modificare sursă]

Fraţii Wright ,
Wilbur l., Orville r. in Kitty Hawk, North Carolina 1901

În anul 1889 frații Wright încep construirea primului avion nemotorizat, un planor cu aripi duble. Din studiul tabelelor lui Lilienthal stabilesc că fusese calculat greșit coeficientul "Smeaton" (un coeficient al raportului dintre portanță și rezistența opusă de aer). Pentru experimentarea practică construiesc pentru prima oară un canal cu curent de aer.

În octombrie 1900 are loc prima încercare de zbor fără pilot în regiunea Kill Devil Hills lângă Kitty Hawk din Carolina de Nord, pe malul Oceanului Atlantic, unde caută să profite de curenții permanenți și puternici de aer.

În vara anului 1901, cu un planor îmbunătățit și cu pilot, reușesc să zboare 100 de metri cu o viteză de 35 de kilometri pe oră. În timpul acestor zboruri experimentale reușesc pentru prima oară să descrie în timpul zborului o curbă. Perfecționând în continuare tehnica zborului, în anul 1902 au reușit să parcurgă o distanța de 622,5 metri. La data de 23 mai 1903 hotărăsc montarea în planor a unui motor.

Construirea avionului cu motor[modificare | modificare sursă]

Orville zboară la Kitty Hawk

Construirea elicei creează o serie de greutâți, spre exemplu problema unghiului paletelor elicei, care trebuia să ridice în aer un motor de 12 (cai putere) cu patru cilindri și răcire cu apă, având o greutate de 110 kg.

În cele din urmă, după multe încercări infructuoase, la 17 decembrie 1903, Orville reușește să zboare timp de 12 secunde, pe o distanță de 37 de metri, cu o viteză de 10,8 km/h. Wilbur, la rândul său, reușește să zboare în aceeași zi, de data aceasta timp de 59 de secunde, 260 de metri cu o viteză de 19 km/h.

Avionul lor, Kitty Hawk, avea lățimea (inclusiv aripile) de 12,3 m, lungimea de 6,4 m și o greutate de 340 kg, fiind construit exclusiv din lemn, având aripile din pânză întinsă pe o ramă. În anii următori frații Wright îmbunătățesc continuu tehnica zborului prin perfecționarea elicei și dotarea avionului cu un motor mai puternic, produs de Alberto Santos Dumont în 1906 - 1907.

În 1905 apar primii pionieri europeni ai zborului, Traian Vuia, care zboară în Paris, pe o distanță de 12 m, în ziua de 18 martie 1906 și Jacob Christian Hansen Ellehammer, care în septembrie 1906 zboară pe insula Lindholm pe o distanță de circa 40 de m.

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]