OpenOffice.org

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

La acest articol sau secţiune se lucrează în prezent, vă rugăm nu modificaţi pentru moment. Aşteptaţi timp de cel puţin 24 ore din momentul în care aţi citit acest mesaj.

OpenOffice.org 2.0 Writer editând un document pe Ubuntu
Întreţinere:	Sun Microsystems
Ultima lansare:	2.4 / 28 Martie 2007
SO:	Cross-platform
Tip:	software de birotică
Licenţă:	GNU Lesser General Public License
Disponibil în română:	Da
Website:	http://www.openoffice.org/

OpenOffice.org, pronunţat /əʊ.pən ɑfɪs dɒt org/, utilizând fonetismul limbii române ău-păn a-fis dat org (abreviat uneori ca OOo^[1] sau OO.o) este o suită de software birotic liberă (Open source). Proiectul se bazează pe codul sursă al unei versiuni precedente a StarOffice, de la Sun Microsystems.^[2] Numele precis al proiectului este OpenOffice.org şi nu OpenOffice, datorită unui conflict de marcă.

OpenOffice.org este un concurent direct al suitei Microsoft Office, majoritară pe piaţă. Acesta deţine o interfaţă similară şi implementează majoritatea funcţionalităţilor unui software comercial. OpenOffice.org foloseşte formatele de fişiere OpenDocument, standardizate de către OASIS, precum şi set de formate proprii, mai vechi, dar foarte apropiate de OpenDocument. Cu mici excepţii, OpenOffice.org poate citi şi scrie şi documente în formatele Microsoft Office.

Noile versiuni StarOffice (începând cu 6.0) se bazează pe codul OpenOffice.org.

Proiectul are o comunitate activă care se ocupă te traducerea documentaţiei, precum şi a altor aspecte legate de această aplicaţie. De menţionat ar fi corectorul ortografic pentru limba română şi interfaţa graficâ. Fiind un proiect cu sursă liberă colaboratorii vor fi întotdeauna bineveniţi. Până acum, s-au înregistrat aproape 100 000 de descărcări. ^[3]

Cuprins 1 Istorie 1.1 Istoricul versiunilor 2 Componentele din suita OpenOffice.org 2.1 Writer 2.2 Calc 2.3 Impress 2.4 Draw 2.5 Base 2.6 Math 2.7 Componente care nu rulează separat 2.7.1 Chart 2.7.2 Gallery şi Media Player 2.7.3 Basic 2.7.4 QuickStarter 2.7.5 Help 3 Formatele de fişier 3.1 Interoperabilitatea cu Microsoft Office 4 Dezvoltare 4.1 Saitul openoffice.org 4.1.1 Proiectele Native-Lang 4.2 Administrarea şi conducerea proiectului OpenOffice.org 4.3 Colaborări cu alte companii 5 Funcţionare internă 5.1 UNO 5.2 Grafica 5.2.1 Integrarea grafică în MacOS X 5.3 Securitatea 6 Popularitate 7 Derivate 7.1 RomanianOffice 7.2 NeoOffice 7.3 OpenGroupware.org 7.4 Portable 7.5 OxygenOffice Proffessional 8 Planuri pe viitor 9 Premii 10 Referinţe 11 Bibliografie 12 Legături externe

[modifică] Istorie

OpenOffice.org a fost dezvoltat încă din anii '80, iniţial ca un software brevetat (proprietary), al cărui patent era deţinut de compania germană StarDivision, sub numele de StarOffice. Sun Microsystems a achiziţionat StarDivision. ^[4][5] Următoarea versiune de StarOffice, versiunea 5.2, a fost lansată în august 1999, ca software gratuit (nu şi opensource). Pe 19 iulie, Sun Microsystems anunţa că face codul sursă public pentru descărcare sub licenţa GNU Lesser General Public şi sub Sun Industry Standards Source License (SISSL), cu intenţia de a realiza un pachet de software de birotică opensource bazat pe StarOffice şi realizat cu ajutorul unei comunităţi opensource. Proiectul avea să se numească OpenOffice.org iar saitul web a apărut pe 13 octombrie 2000. În scurt timp de la lansarea versiunii 1.0, OpenOffice.org a înregistrat zeci de mii de membri. ^[6]

Lucrul la versiunea 2 a început încă din anul 2003, ţintele fiind o compatibilitatea mai mare cu fişierele create în Microsoft Office,^[7] viteză mai mare şi utilizare a memoriei mai mică,^[7] capacităţi mai mari pentru scripting, integrare cât mai bună (în mod special în GNOME) şi uşurinţa în utilizare^{[7][8][9][10]}.

Pe 2 septembrie 2005, Sun Microsystems anunţa că va desfiinţa licenţa SISSL.^[11] În consecinţă, Consiliul Comunităţii OpenOffice.org a decis ca codul sursă să nu mai fie bi-licenţiat, ci să rămână sub o singură licenţă: LGPL.^[12]

Pe 20 octombrie 2005 a fost lansată oficial versiunea 2.^[13] După aproximativ două luni, a fost lansată versiunea 2.0.1, care corecta câteva buguri şi introducea facilităţi noi. Începând cu versiunea 2.0.3, OpenOffice.org şi-a schimbat ciclul lansărilor de la unul de 18 luni, la corectări de buguri şi îmbunătăţiri de facilităţi lansate odată la 3 luni.^[14] În mod curent, aşa-numitele „feature releases” (lansări de facilităţi) se lansează odată la şase luni, alternând cu „bug fix releases” (lansări de corectări de buguri) care se lansează între două lansări de facilităţi.

[modifică] Istoricul versiunilor

Culoare	Înţeles
Roşu	Versiune veche fără suport tehnic
Galben	Versiune veche care are încă suport tehnic
Verde	Versiunea curentă
Violet	Versiune de testare
Albastru	Versiune viitoare

Versiune	Data lansării	Descriere / Comentarii
Ramura 1.0
1.0	1 mai 2002 [15]	Prima versiune, pentru Solaris Sparc, Linux x86, Windows, Linux PPC [15]
1.0.3.1	2 mai 2003[15]	Au fost rezolvate bugurile apărute pe versiunile de Windows NT4.[15]
1.0.1	17 iulie 2003[15]
Ramura 1.1 (număr de cod SRX644/45[16])
1.1 Beta2	mai 2003[16]	Aceasta a fost ultima versiune beta din ramura 1.1.[16]
1.1 RC5	septembrie 2003[16]	Aceasta a fost ultima versiune release candidate.[16]
1.1	1 octombrie 2003[16]	Lansarea oficială a versiunii 1.1.0
1.1.1	30 martie 2004	Împachetat cu TheOpenCD
1.1.2	22 iunie 2004
1.1.3	27 septembrie 2004
1.1.4	22 decembrie 2004[16]
1.1.5	septembrie 2005	Aceasta a fost ultima versiune din ramura 1.1. La ea se observă că poate edita proiectele create în versiunea 2.
Ramura 2.0 (număr de cod SRC680[17])
2.0	20 octombrie 2005
2.0.1	23 decembrie 2005[18]
2.0.2	8 martie 2006
2.0.3	29 iunie 2006
2.0.4	13 octombrie 2006
2.1.0	12 decembrie 2006
2.2.0	28 martie 2007	A inclus o actualizare de securitate şi a reintrodus kerningul de font.[19]
2.2.1	12 iunie 2007
2.3.0	7 septembrie 2007[20]	S-a actualizat componenta care permitea folosirea diagramelor.
2.3.1	4 decembrie 2007	Actualizări de securitate şi de stabilitate
2.4	27 martie 2008	Corectări de buguri şi facilităţi noi
Ramura 3.0
3 Beta		Versiune de testare
3.0	septembrie 2008[20]	Aceasta este următoarea versiune majoră.

[modifică] Componentele din suita OpenOffice.org

Componentele OpenOffice.org seamănă într-o oarecare măsură cu cele din suita Microsoft Office, până şi culorile distinctive sunt similare; ^[21] au fost alese astfel încât utilizatorilor care migrează de la Microsoft Office la OpenOffice.org să le fie mai uşor. ^[21] De menţionat că spre deosebire de celelalte pachete de software birotic, OpenOffice.org nu conţine câte o aplicaţie pentru fiecare componentă ci fiecare componentă este integrată în aplicaţia în sine. ^[22] Astfel, utilizatorul poate proceda astfel: deschide un document text, îl modifică, îl închide fără a închide aplicaţia în sine, apoi deschide o foaie de calcul în aceeaşi aplicaţie, o modifică, etc. Numele procesului principal al aplicaţiei este soffice.bin. soffice vine probabil de la „StarOffice”, sugerând că numele aplicaţiei a rămas neschimbat. Fiind opensource, OpenOffice.org a fost tradus în un număr foarte mare de limbi, printre care şi limba română.

Între componentele pachetului OpenOffice.org există o mare interoperabilitate, ele putând să se apeleze între ele oricând. Cele şase componente principale sunt: Writer, Calc, Impress, Draw, Base şi Math. Există şi alte componente care nu rulează separat, ci se integrează în componenta de unde au fost apelate; acestea sunt Chart, Media Player, Gallery, QuickStarter şi Basic.

Pachetului OpenOffice.org i se pot adăuga facilităţi prin intermediul unui sistem de add-on-uri similar cu cel de la Firefox. ^[23]

[modifică] Writer

OpenOffice.org Writer Tip: editor şi procesor de text[24] Culoarea distinctivă: albastrul de oţel (#3C6586)[21] Echivalentul din MS Office: Microsoft Word Format de fişier implicit: ODT (OpenDocument Text) Câteva formate de fişier suportate: ODF Text Document Template (OTT) Microsoft Word 95/97/2000/XP (DOC, DOT, WPD) Rich Text Format (RTF) Text, Text encoded (TXT) HTML Document (HTML) AportisDoc (PDB) DocBook (XML) StarWriter 1.0/2.0 (SDW) Ichitaro 8/9/10/11 (JTD, JTT) Hangul WordPerfect 97 (HWP)

Writer, în traducere liberă Scriitorul, citit /ɹaɪtə/ sau rai-tăr, este procesorul de text din suita OpenOffice.org.^[25] Writer nu este doar un procesor de text ci îndeplineşte şi alte funcţii, fiind apelat şi de către alte aplicaţii OpenOffice.org. Spre exemplu, în OpenOffice.org Base, formularele şi rapoartele sunt create cu ajutorul aplicaţiei Writer, chiar dacă formularul/raportul finit nu se salvează ca un fişier separat, ci ca un obiect formular/raport în fişierul bază de date.

Fereastra are o alcătuire asemănătoare ferestrei Microsoft Word. În mod implicit, fereastra este formată din meniul principal, din barele de instrumente detaşabile (implicit bara Standard şi Formatare), din riglă, din zona de editare şi din bara de stare.^[26]

Pe lângă facilităţile unui procesor de text (verificarea ortografică/gramaticală, găsire/înlocuire, cratimă automată, generarea automată de tabele, ataşarea la e-mail şi altele), Writer are şi alte facilităţi-cheie cum ar fi şabloanele şi stilurile, diverse metode de aşezare în pagină a textului (cadre, anteturi, subsoluri), ataşarea de diagrame, grafice create în alte componente ale OpenOffice.org, instrumente de desenare incluse, instrumente de desenare incluse, integrarea bazelor de date şi exportul documentului în Portable Document Format (PDF). ^[25]

În afară de facilităţile descrise mai sus, Writer mai are şi alte facilităţi. Una dintre ele este Navigatorul, unealtă inexistentă în MS Office. Intstrumentul Navigator afişează toate obiectele din document şi permite saltul rapid la ele.^[26] Navigatorul poate de asemenea gestiona capitolele din document, mutându-le sau schimbându-le nivelul.

Writer are multe metode de aşezare în pagină a textului: coloanele, cadrele (frame-urile), tabelele, secţiunile, iar acestea sunt foarte particularizabile. Cadrele sunt echivalentele casetelor de text din Microsoft Word, dar oferă o flexibilitate mare. În cadre pot fi incluse fără probleme texte, imagini, tabele, chiar şi alte obiecte. Spre deosebire de casetele de text din Word, cadrele din Writer pot fi legate între ele astfel încât textul din un cadru să continue în alt cadru, oriunde s-ar afla în pagină sau în document. ^[26]

În comparaţie cu Microsoft Word, Writer are mai multe opţiuni de manipulare a imaginilor, printre care Îmbătrânierea (Aging), Red/Green/Blue (Roşu/Verde/Albastru), Mosaic (Pixelizare), Relief (Reliefare), Posterize (Posterizare).

Instrumentele de desenare sunt asemănătoare cu cele din Word, doar că sunt organizate altfel. De remarcat este că nu există buton pentru desenarea liniilor frânte (chiar dacă această opţiune există în componenta Draw), iar în timpul desenării libere (freeform, cunoscută în Office în limba română ca Mâzgăleală), linia desenată este rotunjită pentru ca desenul finit să nu fie colţuros.

Echivalentul WordArt-ului este FontWork Cuvântul „FontWork” este format prin alăturarea cuvântului font şi a cuvântului work, însemnând muncă sau lucru). FontWork-urile se comportă ca orice alt obiect şi acceptă umplere particularizată (grandienduri, textură, model) dar şi modele 3D.

Instrumentele 3D sunt de asemenea asemănătoare cu cele din Word, până şi meniurile şi pictogramele seamănă. De remarcat că lipsesc cu desăvârşire opţiunile de umbrire a obiectelor.

În terminologia Writer, un document master (în engleză master=stăpân) se numeşte o grupare de documente care provin din aceeaşi carte/teză/raport. Documentele master sunt de obicei folosite la scrierea unor documente lungi, ca de exemplu o carte, o teză, sau un lung raport. Un document master este în mod special util când imaginile, foile de calcul, sau alte obiecte determină o mărime apreciabilă a fişierului ce stochează lucrarea. Documentele master mai sunt folosite şi când la secţiunile unui document se lucrează de către oameni diferiţi, astfel încât ei nu vor avea nevoie să facă schimburi de fişiere. ^[27]

Writer permite transformarea rapidă a documentelor finite în fişiere Portable Document Format, care pot fi vizualizate de orice computer cu un vizualizator PDF. Această facilitate permite utilizatorului să seteze şi alte opţiuni, cum ar fi calitatea imaginilor incluse sau parola pentru deschidere. ^[26] Totuşi Writer este criticat că atunci când exportă nu crează copii identice ale documentului original, mai ales când documentul original este extrem de lung.

Writer mai este criticat şi pentru că sistemul de găsire/înlocuire nu este cu nimic îmbunătăţit faţă de versiunile vechi, fără a putea căuta toate formele unui cuvânt în document, aşa cum se poate face în Microsoft Word. Chiar dacă Writer are un sistem de verificare ortografică, nu are un sistem de verificare gramaticală, chiar dacă acesta se poate adăuga prin intermediul unei extensii. Writer este prost văzut şi pentru că îi lipseşte un mod de vizualizare a documentului care afişează detalii din formatare în linie cu textul, cum ar fi locul unde începe şi unde se termină un text cursiv sau un sfârşit de pagină/coloană/secţiune, ca în Word dar şi în WordPerfect.

[modifică] Calc

OpenOffice.org Calc Tip: calcul tabelar [28] Culoarea distinctivă: verdele crud (#9EBC00)[21] Echivalentul din MS Office: Microsoft Excel Format de fişier implicit: ODS (OpenDocument Spreadsheet) Câteva formate de fişier suportate: OpenDocument Spreadsheet Template (OTS) Microsoft Excel (XLS, XLT, PXL) dBASE (DBF) SYLK (SLK) StarCalc 3.0, 4.0, 5.0 (SDC, VOR)

Calc, citit /kælk/ sau chelc este componenta de calcul tabelar din suita OpenOffice.org.^[29] Calc lucrează cu registre (spreadsheets). Registrele constau dintr-un număr de pagini individuale (sheets), fiecare conţinând un bloc de celule ordonate pe rânduri şi coloane. Aceste celule păstrează elementele individuale — text, numere, formule etc. — pe baza cărora se fac calculele şi se determină ce se va afişa pe ecran.

Fiecare registru poate avea mai multe pagini, iar fiecare pagină poate avea aproximativ 16 milioane de celule. În versiunea 2.0 a OOo, fiecare pagină poate avea maximum 65,536 rânduri (de la 1 la 65536) şi maximum 245 coloane (de la "A" la "IV"). Aceasta înseamnă 16,056,320 celule pentru fiecare pagină. ^[29]

Fereatra este împărţită în meniul de opţiuni, bara de instrumente Standard, bara de Formatare şi bara de Formule. Cea mai mare parte a ecranului afişează celulele sub forma unei reţele, fiecare celulă fiind situată la intersecţia dintre un rând şi o coloană.

Deasupra coloanelor şi în partea stângă a rândurilor sunt o serie de celule gri conţinând litere şi numere. Acestea sunt capetele de coloană şi de rând. Coloanele încep cu „A” şi cresc spre dreapta (B, C, D, ...), rândurile încep cu „1” şi cresc în jos (2, 3, ...).^[29]

Datele se introduc în celule la fel ca în celelalte aplicaţii de calcul tabelar fiind existente şi facilităţi ca auto-completarea, numărarea automată, etc. Celulele permit fie încadrarea textului în celulă, fie pot lăsa textul să iasă din celulă (comportamentul implicit la celelalte astfel de aplicaţii). ^[29][30] Spre deosebire de aplicaţiile concurente, Calc permite protejarea prin parolă a unei foi de calcul, fără a proteja tot documentul.

Există şi posibilitatea sincronizării cu o bază de date. Instrumentul DataPilot permite conectarea la o bază de date aflată pe internet şi preluarea de informaţii de acolo.

Printre altele, se pune accent şi pe stiluri şi formatare, ^[30] existând şabloane predefinite care vin împreună cu funcţii incluse. Stilurile şi formatarea fac posibilă rotirea liberă a conţinutului unui celule, aplicarea unui fundal, aplicarea bordurilor şi altele. Şi elementele din diagrame pot avea fundaluri personalizate (incluzând grandienduri şi texturi) iar când se alege vizualizarea 3D a elementelor din diagramă se face disponibilă o opţiune care schimbă look-ul 3D simplu în cel realist.

O utilitate prin care Calc se face remarcat este şi Scenario Manager. Scenariile sunt seturi de celule care primesc un nume propriu şi care pot primi anumite valori pentru a se observa efectul asupra celorlaltor celule sau diagrame.^[30][31]

Calc este criticat pentru faptul că lucrează greu cu foi de calcul mari, ca de exemplu una de 2000 de rânduri şi 100 de coloane. Un studiu arată că Calc poate fi şi de 100 de ori mai încet decât Excel.^[32] Numărul de celule maxim permis de Calc este 16 777 216.^[33] Acest număr este mic, comparat cu cel al MS Excel 2007 (17 179 869 184^[34]).

[modifică] Impress

OpenOffice.org Impress Tip: creare şi afişare de prezentări grafice [35] Culoarea distinctivă: oranjul (#F26A00)[21] Echivalentul din MS Office: Microsoft PowerPoint Format de fişier implicit: ODP (OpenDocument Presentation) Câteva formate de fişier suportate: OpenDocument Presentation Template (OTP) Microsoft PowerPoint (PPT, PPS, POT) StarImpress 5.0/6.0 (SDD, SDT, VOR) Computer Graphics Metafile (CGM)

Impress, citit /ɪmˈprɛs/ (în engleză to impress înseamnă a impresiona) este componenta de creare şi prezentare de diapozitive din OpenOffice.org.^[36][37] Cu ajutorul acestei componente se pot crea cadre ce conţin multe elemente diferite, incluzând text, liste numerotate sau cu simboluri grafice, tabele, grafice şi o vastă paletă de imagini şi obiecte grafice. Impress mai include un verificator ortografic, un dicţionar, stiluri text gata definite, stiluri pentru fundal şi un sistem de ajutor.^[36]

Aşezarea în diapozitiv a elementelor se poate face manual sau cu ajutorul aspectelor predefinite, asemănătoare cu cele din PowerPoint. Se pune mare accent pe desenarea şi introducerea elemntelor 2D şi 3D, Impress punând la dispoziţie o gamă largă de instrumente de desenare. Este disponibil şi un sistem de animaţie particularizată şi tranziţie animată între diapozitive, foarte asemănător cu cel din PowerPoint.

Impress are cinci moduri (vederi) de a privi spaţiul de lucru. Fiecare este conceput astfel încât să se efectueze mai uşor anumite operaţiuni.^[36]

• Vedere normală (Normal View) este modul principal pentru crearea diapozitive individuale. Se foloseşte această vedere pentru a formata şi a concepe, pentr a adăuga text, imagini şi efecte de animaţie.

• Vedere contur (Outline View), în care sunt vizualizate doar titlurile, listele numerotate şi cele cu simboluri grafice. Acest mod permite reordonarea cadrelor, editarea titlurilor şi a antetelor, reordonarea elementelor din liste şi adăugarea de noi cadre.
• Vedere comentarii (Notes View) permite adăugarea de comentarii pentru fiecare diapozitiv, care nu vor fi afişate în cadrul prezentării. Comentariile pot fi imprimate pentru ca cel care prezintă să poată susţine mai uşor prezentarea.
• Vedere pliant (Handout View) reduce diapozitivele prezentării şi le ordonează mai eficient în vederea imprimării. Ordonarea diapozitivelor se face prin tragerea cu mausul.
• Vedere ordonarea cadrelor (Slide Sorter View) prezintă fiecare diapozitive în miniatură şi în ordinea lor.

Echivalenta Butoanelor de acţiune din PowerPoint este Interacţiunea (Interaction). Butonul Interaction se găseşte pe bara de instrumente pentru desenare, chiar dacă nu desenează nimic. Acţiunile permise sunt schimbarea diapozitivului curent, rularea unui document sau a unei aplicaţii, redarea unui sunet şi executarea unei macrocomenzi. Spre deosebire de alte aplicaţii concurente, Impress nu oferă posibilitatea executării acţiunii asociate unui obiect la trecerea indicatorului mausului peste acel obiect şi nu permite nici evidenţierea obiectului la clic sau la trecerea indicatorului mausului peste el.

Pe lângă faptul că Impress poate exporta prezentările în HTML şi PDF, poate exporta prezentările şi Shockwave Flash (SWF), astfel încât prezentările să poată fi vizualizate pe orice computer cu un player de Flash instalat.^[37]

[modifică] Draw

OpenOffice.org Draw Tip: creare de desene artistice / tehnice bi- sau tri- dimensionale [38] Culoarea distinctivă: galbenul (#FFCF26)[21] Aplicaţie asemănătoare: COREL Draw Format de fişier implicit: ODG (OpenDocument Drawing) Câteva formate de fişier suportate: OpenDocument Drawing Template (OTG) Joint Photographic Experts Group (JPG, JPEG) Portable Network Graphics (PNG) BitMap (BMP) Windows Metafile (WMF) Mac Pict (PCT) Sun Raster (RAS) Truevision Targa (TGA)

Draw (în engleză to draw înseamnă a desena), pronunţat /dɹɔə/, cu fonetismul limbii române dro, este componenta de desenare artă sau tehnică, bi- sau tri-dimensională.^[38][39] Draw este o unealtă de desenare de grafice vectoriale, chiar dacă poate efectua nişte operaţii şi asupra imaginilor fotografice.^[40] Chiar dacă Draw este conceput special pentru graficele vectoriale, exportul în SVG (cel mai folosit format de stocare a graficelor vectoriale) este încă defectuos.

Pentru că Draw este perfect integrat în suita OpenOffice.org, conţinutul unui document Draw poate fi folosit în oricare alt document, ca de exemplu în Writer, fără a fi necesar un import, ci doar copy & paste. ^[40]

Bara de instrumente de desenare conţine aceleaşi elemente ca şi în celelalte componente, doar că sunt mai multe şi mai complete. În Draw se lucrează cu objects (obiecte). Obiectele pot fi bi- sau tri-dimensionale. Lor li se pot adăuga/modifica umplerea, (care pot fi culori mate, grandienduri, texturi, bitmapuri), contururi, transparenţa (care poate fi graduală), pot primi umbre sau li se pot modifica punctele.

Obiectele bidimensionale pot fi rotite în spaţiu, răsucite, combinate prin unire, intersecţie sau eliminare. Lor li se pot edita punctele, pot fi rotite liber sau pot fi legate între ele folosind connectors. Conectoarele se leagă la aşa-numitele glue points (puncte de lipire). Conectoarele sunt folosite de obicei la crearea diagramelor şi organigramelor personalizate.^[39]

În desen se pot introduce şi obiecte 3D. Ele pot fi create prin extrudarea unui obiect 1D sau 2D, prin rotirea unui obiect în 3D (In 3D Rotation) sau prin introducerea unui obiect predefinit. Obiectele tridimensionale pot fi lungite/lărgite/adâncite, pot fi rotite în spaţiu, pot fi combinate în grupuri ^[39] pentru a crea obiecte noi. Ele acceptă opţiuni avansate cum ar fi umbrirea, iluminarea din una sau mai multe direcţii în una sau mai multe culori, ^[39] materialul obiectului sau perspectiva.

Draw suportă exportul desenului finit în mai multe formate (SWF, PDF, BMP, JPG, PNG, ş.a.) printre care şi SVG. Exportul în SVG are însă multe neajunsuri,^[40] printre care faptul că singura dimensiune nominală posibilă este de 256 pe 256 pixeli iar uneori desenul se exportă greşit. Iată mai jos un astfel de exemplu:

Desenul exportat corect în JPG

Desenul exportat greşit în SVG

Aplicaţia poate insera în desen sau poate chiar deschide fotografii. Pentru editarea lor există o gamă largă de opţiuni cum ar fi Îngroşarea (Sharp), Înceţoşarea (Blur), Red/Green/Blue/Gamma (Roşu/Verde/Albastru/Gama), Reduce Noise (Reducerea erorilor), Solarization (Solarizare), Aging (Îmbătrânire), Charcoal Sketch (Schiţare cu calcar), ş.a.^[40]

[modifică] Base

OpenOffice.org Base Tip: creare şi manipulare de baze de date [41] Culoarea distinctivă: roşul închis (#7A0229)[21] Echivalentul din MS Office: Microsoft Access Format de fişier: ODB (ODF Database)

Base, pronunţat /beɪs/ este componenta care permite crearea şi manipularea bazelor de date. ^[41] Base a început ca o funcţionalitate de acces la baze de date a celorlaltor componente, dar a devenit o componentă separată în versiunea 2.^[42] Chiar dacă Base nu poate deschide bazele de date Microsoft Access, ^[43] se poate conecta la baze de date externe (MySQL, PostgreSQL dar şi MS Access^[41][42][43]). Base oferă „vrăjitori” (wizards) pentru crearea obiectelor şi a controalelor în formulare, are un mod de vizualizare pentru editare (design) dar şi un mod de vizualizare SQL pentru utilizatorii avansaţi.^[43] Are un motor HSQDBL integrat.^[41][43]

În Base, se lucrează cu: tabele (tables), interogări (queries), formulare (forms) şi rapoarte (reports). Formularele şi rapoartele sunt create, editate şi vizualizate în componenta Writer. În formulare pot fi adăugate diverse controale (butoane, checkbox-uri, liste, etichete, etc.) iar fiecărui control i se pot atribui macrocomenzi (macros) care să pornească atunci când utilizatorul interacţionează cu el. În tabele, datele pot fi sortate simplu (pe o singură coloană) sau complex (pe mai multe coloane) şi pot filtrate simplu sau prin interogare logică. ^[43] Pot fi create interogări care să afişeze informaţiile sub altă formă, incluzând sumarele şi vizualizările multi-tabelare. ^[43] Macrocomenzile din Base pot fi scripturi scrise în Python, în BASH sau în OpenOffice.org Basic (un limbaj de programare asemănător cu Visual Basic).

Spre deosebire de MS Access, Base poate adăuga mai multe controale în formulare decât poate Access. Aceste controale includ: File Selection (Selectarea de fişiere), Date Field (Dată), Formated Field (Zonă de formatare) şi Spin Button (Buton de incrementare/decrementare). ^[44]

Base se integrează şi în celelalte componente, spre exemplu în Writer pune la dispoziţie lista de contacte când se doreşte ataşarea documentului la e-mail iar în Calc crează liste de date comune pentru analiză sau ca bază pentru un grafic sau o diagramă.^[41]

[modifică] Math

OpenOffice.org Math Tip: creare şi editare de formule matematice [45] Culoarea distinctivă: albastrul deschis (#9DB6CB)[21] Echivalentul din MS Office: Microsoft Equation Editor Format de fişier implicit: ODF (ODF Formula) Câteva formate de fişier suportate: StarMath (SXF) MathML (MML)

Math, pronunţat /mæθ/ sau met/mef (în engleză math înseamnă matematică sau matematici) este componenta pentru scrierea ecuaţiilor şi formulelor matematice complexe. Editorul de ecuaţii este utilizat doar pentru scrierea ecuaţiilor în forma specifică, nu şi pentru evaluarea lor. Pentru evaluarea lor se poate folosi Calc. ^[46]

De obicei, Math se integrează în celelalte componente (ca de exemplu în Writer sau în Calc) introducând formulele în linie cu textul,^[45] dar poate rula şi separat. Formulele matematice pot fi scrise fie folosind butoanele de pe fereastra de Selecţie sau elementele din meniuri, fie introducând direct codul sursă al viitoarei ecuaţii în zona special concepută.

Fereastra editorul de ecuaţii este formată din două părţi principale: partea de sus afişează ecuaţia în sine iar partea de jos este pentru introducerea codului sursă care va sta la baza ecuaţiei.

Editorul de ecuaţii foloseşte un limbaj de tip markup pentru a reprezenta formulele. De exemplu, %beta reprezintă caracterul grecesc beta (). Acest limbaj este conceput să semene cu limba engleză cât mai mult posibil.^[46] De exemplu, a over b (a supra b) reprezintă o fracţie: .

Când se face clic pe un element al fracţiei (fie că e un număr, o variabilă, un semn sau un simbol), cursorul din spaţiul de introducere al codului sursă se mută pe textul corespunzător elementului selectat.

Caracterele greceşti ( , , ,  , etc.) sunt des întâlnite în formule matematice. Aceste caractere nu se găsesc în fereastra Selecţie sau în meniul contextual. Pentru introducerea unui caracter grecesc, se tastează semnul % (procent) urmat de numele literei în engleză. Spre exemplu %alpha% va produce litera  (alfa minusculă), %ALPHA va produce litera Α (alfa majusculă), %beta va produce β (beta minusculă), %BETA va produce Β (beta majusculă), etc.

Math poate importa formule din alte fişiere şi le poate insera în formula în care se lucrează. Formatele suportate pentru import sunt ODF (ODF Formula), StarMath (SXF), MathML (MML) şi OOoMath 1.0 (SXM). Spre deosebire de alte editoare de ecuaţii, ca de exemplu MathEdit, OpenOffice.org Math nu suportă încă importul din formatul Tex.

[modifică] Componente care nu rulează separat

OpenOffice.org conţine şi nişte componente care se integrează în componentele principale şi deci sunt comune lor. Aceste componente sunt Chart, Gallery, Media Player, Basic, QuickStarter şi Help. Pe când Chart, Gallery şi Media Player se integrează complet în aplicaţia gazdă, Basic şi Help rulează în ferestre separate.

[modifică] Chart

Chart (în engleză chart înseamnă diagramă sau grafic) este componenta cu care sunt create şi editate diagramele.^[47] La ea se face adesea referire prin OOo Charting Component. Tipic, graficele create în Chart au un titlu, opţional un subtitlu, o axă verticală, o axă orizontală, o legendă şi elemente. Când se editează, datele sunt afişate în formă de tabel, într-o fereastră separată iar graficul se actualizează automat când se fac modificări în tabel.^[47] Atunci când aplicaţia gazdă este Calc, datele se pot edita direct din foaia de calcul de unde s-au preluat datele pentru diagramă.

[modifică] Gallery şi Media Player

Gallery (Galeria) conţine obiecte (constând în imagini şi sunete) care pot fi inserate în documentul activ.^[48] În mod implicit, Gallery conţine:

• texturi pentru fundalul documentelor
• butoane pentru designerii de pagini web
• bullets (marcatori)
• rullers (linii)
• sunete, folosite adesea în diapozitivele Impress

Elementele media sunt aşezate în grupuri numite themes (grupuri tematice), iar utilizatorului i se permite să îşi creeze propriile grupuri tematice. ^[48] În primele versiuni, Gallery conţinea şi efecte 3D.

Sunetele din Gallery sunt redate cu ajutorul Media Player. Media Player rulează într-o bară laterală şi are câteva butoane simple care controlează redatul.

[modifică] Basic

OOoBasic este componenta care permite crearea şi editarea macrocomenzilor (macro-urilor) din documente folosind un limbaj de programare foarte asemănător cu Visual Basic. Basic este disponibil în Writer, în Calc şi în Base. Pe când în Writer şi în Calc Basic este folosit pentru operaţiuni mai mici şi mai simple (ca de exemplu numărarea cuvintelor din document), în Base poate fi folosit pentru crearea dialogurilor şi a acţiunilor repetitive care nu sunt incluse în aplicaţie.^[49]

[modifică] QuickStarter

QuickStarter (în engleză quick înseamnă rapid iar start înseamnă începere, pornire) adaugă o pictogramă în system tray, de unde utilizatorul poate accesa rapid componentele din suita OpenOffice.org. QuickStarter rulează de obicei automat, la pornirea sistemului de operare dar poate fi dezactivat oricând.

[modifică] Help

OOo Help este componenta care oferă ajutor utilizatorului care lucrează cu componentele OpenOffice.org. Fereastra OOo Help poate oferi ajutor şi pentru utilizarea altei componente decât cea din care a fost lansată, putându-se selecta aplicaţia dorită.

[modifică] Formatele de fişier

OpenOffice.org este cunoscut pentru că a răspândit standardul ISO/IEC OpenDocument, pe care îl foloseşte în mod implicit. Suportă citirea - şi uneori şi modificarea - altor formate de fişiere, ca de exemplu WordPerfect, StarOffice, Microsoft Works dar cel mai notabil formatele Microsoft Office,^[50] în care poate şi exporta documentele. Între timp, OpenDocument a devenit aprobat pentru lansare ca un standard ISO/IEC la nivel internaţional sub numele de ISO/IEC 26300:2006.^[51]

Concret, fişierele produse de OpenOffice.org sunt nişte arhive comprimate de tip ZIP, în interiorul acestora aflându-se, printre altele, mai multe fişiere XML:

• meta.xml: informaţii despre document (autorul, data accesului, etc.)
• styles.xml: stilurile utilizate în document
• content.xml: conţinutul documentului (texte, tabele, elemente grafice, etc.)
• settings.xml: informaţii specifice reglajelor documentului (ca de exemplu lăţimea/înălţimea foii)

[modifică] Interoperabilitatea cu Microsoft Office

De când Microsoft s-a reorientat pe folosirea formatului Office OpenXML în Office 2007, Novell a realizat un convertor de Office OpenXML pentru OpenOffice.org sub licenţele BSD, GNU GPL şi LGPL. Novell va face o cerere de includere a acestui cod în OpenOffice.org. ^[52] Acest cod ar permite OpenOffice.org să poată deschide documentele scrise în formatul Microsoft OpenXML (cu extensia DOCX). Această facilitate a fost introdusă în distribuţia Novell a OpenOffice.org.

Sun Microsystems a dezvoltat un plugin pentru Microsoft Office care permite aplicaţiilor Microsoft Office Word, Excel şi PowerPoint să deschidă documentele în formatul OpenDocument. Pluginul funcţionează cu Microsoft Office versiunile 2003, XP şi 2000. Cu versiunea 2007 lucrează numai în combinaţie cu Microsoft Office Service Pack 1.^[53]

Mai multe companii de software (printre care Microsoft şi Novell) lucrează la un add-in pentru Office care să permită atât citirea din cât şi scrierea în documentele ODF. Până acum, el funcţionează doar cu Microsoft Office Word 2007, 2003, XP.^[54]

Microsoft oferă un pachet de compatibilitate pentru versiunile de Office 2000, XP şi 2003 care le permite să poată citi din şi scrie în documentele în formatul OpenXML.^[55] Acest pachet poate fi folosit şi ca un convertor de documente pentru Office 97. Totuşi, pachetul nu funcţionează pentru versiunile de Windows 9x.^[56]

[modifică] Dezvoltare

[modifică] Saitul openoffice.org

Saitul OpenOffice.org, aflat în proprietatea Fundaţiei OpenOffice.org este locul unde se discută şi se lucrează la OpenOffice.org. Pe sait sunt disponibile resurse, bucăţi de cod sursă, descărcări în avanpremieră, etc.Saitul este împărţit în mai multe proiecte (projects), fiecare proiect lucrând la o anumită parte din OpenOffice.org.^[57] Proiectele se împart în proiectele acceptate (Accepted) şi proiectele care sunt încă prea mici pentru a fi acceptate, cele aflate în Incubator.

Din proiectele acceptate fac parte proiecte care lucrează la:

• programarea nucleului aplicaţiei, de exemplu API, Application Framework, Database, Universal Content Broker
• mediul de programare, spre exemplu Build Tools and Environment, Utilities
• interfaţa grafică a utilizatorului, de exemplu Graphic System Layer, User Interface
• modulele principale ale aplicaţiei, spre exemplu Word Processing, Graphic Application, Spreedsheet
• internaţionalizare, cel mai remarcat proiect fiind Localization, care se ocupă cu traducerea suitei în cât mai multe limbi
• scrierea de manuale de utilizare pentru utilizatorul final, ca de exemplu Documentation, Installation, Website
• marketing

[modifică] Proiectele Native-Lang

Proiectele Native-Lang sunt proiectele în care utilizatorii pot discuta şi lucra în limba lor natală. Proiectele Native-Lang lucrează, printre altele, la informarea populaţiei vorbitoare a acelei limbi despre OpenOffice.org. ^[58] Astfel, proiectul românesc este http://ro.openoffice.org, proiectul maghiar este http://hu.openoffice.org, proiectul franţuzesc este http://fr.openoffice.org, etc.

[modifică] Administrarea şi conducerea proiectului OpenOffice.org

OpenOffice.org este administrat de Fundaţia OpenOffice.org şi este condus de Community Council (Consiliul Comunităţii). Consiliul mediază conflictele, stabileşte ţintele pe care să se axeze contribuitorii^[59] şi moderează şi un forum pe care se discută punctele problematice.^[60] Consiliul este compus din 9 membrii dintre care 5 conducători de proiecte, 2 şefi de proiecte Native-Lang, 1 reprezentant al utilizatorilor şi 1 staff de la Sun Microsystems.^[59] Persoanele care vor să contribuie la OpenOffice.org se împart în: „utilizatori”, care pot face sugestii sau raporta buguri, „contribuitori”, care pot scrie bucăţi de cod sau pot scrie documentaţia, „dezvoltatori”, care au dreptul să scrie în proiect şi „şefi de proiect”, aleşi de dezvoltatorii proiectului şi care dirijează activităţile din cadrul proiectului.

[modifică] Colaborări cu alte companii

Mai multe companii, printre care IBM şi Redflag colaborează cu comunitatea OpenOffice.org la scrierea de cod şi adăugarea de noi facilităţi.

Pe 23 mai 2007 comunitatea OpenOffice.org şi Redflag Chinese 2000 Software Co, Ltd. anunţau că vor lucra împreună la adăugarea în OOo a unor facilităţi care au fost incluse în varianta Redflag a OpenOffice.org dar şi la asigurarea calităţii şi la codul din nucleul aplicaţiilor. De asemenea Redflag a făcut publică această decizie începând cu faptul că „îşi va întări suportul pentru principala suită de productivitate disponibilă gratuit”, adăugând în jur de 50 de angajaţi.^[61]

Pe 10 septembrie 2007, comunitatea OOo anunţa că şi compania IBM se alătură în dezvoltarea aplicaţiei.^[62]

Sean Poulley, vice-preşedintele secţiunii de business şi strategie al suitei Lotus Software a IBM spunea că aspiră să ajungă într-o poziţie de lider al comunităţii OpenOffice.org, alături de alte companii ca Sun Microsystems.^[63]

Pe 2 octombrie 2007, Michael Meeks anunţat^[64] (şi a generat un răspuns din partea din partea angajaţilor Sun Microsystems Simon Phipps^[65] şi Mathias Bauer^[66]) de lansarea unei versiuni derivate a OOo, pentru a introduce nişte fixări şi facilităţi noi care nu ar fi integrate cu uşor în nucleul OpenOffice.org. Acel software avea să se numească Go-OO (http://go-oo.org). Go-OO cuprinde îmbunătăţiri precum suportul pentru macrocomenzi Microsoft Visual Basic for Applications, o pornire mai rapidă, suportul pentru formatele Microsoft Works sau suportul pentru obiecte multimedia în documente.

[modifică] Funcţionare internă

Deoarece OpenOffice.org este open source, modul de operare şi de funcţionare internă este cunoscut. Tehnologiile utilizate sunt accesibile şi documentate. Aplicaţia este concepută pe mai multe „straturi”. Stratul application, de altfel cel mai voluminos, conţine modulele componentelor principale (writer, calc, draw, etc.). Stratul framework conţine componentele comune ale acestor module cum ar fi gestionarea documentelor sau ferestrele de dialog comune, (ca de exemplu în modulele sfx2 sau offmgr). Stratul infrastructure cuprinde diverse module ca Universal Network Object (UNO), GSL, dar şi widgeturile pentru interfaţă prin VCL.

[modifică] UNO

OpenOffice.org foloseşte UNO (Universal Network Object), un model creat de Sun Microsystems şi care a mai fost folosit şi în alte aplicaţii, care permite interoperabilitatea dintre mai multe limbaje de programare (C, C++, Python, Java) şi obiecte vizuale prin intermediul unei conexiuni LAN sau a internetului şi care foloseşte interfeţe precis definite prin limbajul UNO IDL.^[67]

[modifică] Grafica

OpenOffice.org semăna foarte mult cu StarOffice în primele versiuni (cele de pe ramura 1.0), fapt ce îl făcea să arate mai ciudat pe alte sisteme decât Windows, în mod special pe GNU/Linux şi Solaris. Următoarea ramură (1.1.x) s-a axat pe crearea unui look cât mai specific fiecărei platforme, prin schimbarea graficelor şi comportamentului aplicaţiei astfel încât să semene cât mai mult cu cele specifice platformei de lucru. Astfel, Sun şi Novell şi-au creat propriile versiuni de OpenOffice.org, cu grafice proprii. Integrarea grafică a OpenOffice.org în GNOME a necesitat schimbarea unui set de culori şi a pictogramelor. OpenOffice.org este integrat în KDE prin intermediul altor proiecte ca de exemplu Cuckooo ^[68] sau KDE vlcplug.

[modifică] Integrarea grafică în MacOS X

Versiunea 1.0 de OpenOffice.org pentru MacOS X a fost criticată pentru că nu seamănă şi nu se comportă ca o aplicaţie nativă MacOS X. ^[69] Începând cu versiunea 2, OpenOffice.org foloseşte widget toolkit-uri, randare de fonturi şi pictograme specifice fiecărei platforme pe care rulează pentru a se regăsi cât mai mult în sistemul de operare sub care rulează dar şi pentru a oferi utilizatorului o experienţă mai plăcută.

Această problemă s-a pronunţat mai mult pe MacOS X pentru că interfaţa grafică a MacOS X este diferită de cea a sistemului de operare Windows sau cea a mediilor de operare bazate pe modelul X11 iar dezvoltatorii OpenOffice.org sunt puţin familiarizaţi cu toolkit-urile. Pentru MacOS X, au fost implementate două modele:

OpenOffice.org pentru MacOS X X11, versiune oficială care necesită instalarea X11.app[70]	OpenOffice.org Aqua, versiune beta, creată folosind widgeturi Cocoa[71]

[modifică] Securitatea

Având în vedere că OpenOffice.org este open source şi că este distribuit atât pe internet cât şi pe huburi şi reţele P2P, un hacker ar putea cu uşurinţă să implanteze un virus în codul sursă al OpenOffice.org şi să distribuie varianta infectată, făcând astfel un număr foarte mare de victime.

OpenOffice.org a avut puţine breşe de securitate de-a lungul versiunilor. Societatea Kaspersky anunţa în iunie 2006 descoperirea unui virus în OpenOffice.org, cu numele de StarDust.^[72] Comunitatea OpenOffice.org a răspuns că de fapt acel cod nu reprezintă nimic periculos. Totuşi, în iulie 2006 au fost descoperite trei breşe de securitate.^[73][74][75] Acestea au fost rezolvate rapid iar de atunci nu s-au mai înregistrat probleme majore.

[modifică] Popularitate

[modifică] Derivate

Un număr destul de mare de aplicaţii sunt derivate din OpenOffice.org.^[76] Unele din ele sunt gratuite, altele sunt brevetate. Printre cele mai cunoscute lucrări se află StarOffice, produs de Sun Microsystems^[76] şi NeoOffice^[77]. Există şi un derivat al OOo dezvoltată de nişte programatori români, numit RomanianOffice.^[78]

[modifică] RomanianOffice

RomanianOffice ^[78] este un pachet de software birotic, derivat al OpenOffice.org, dezvoltat de nişte programatori români. Pachetul este derivat din o versiune veche de OpenOffice.org, probabil de pe ramura 1.1, având în vedere că îi lipseşte componenta Base. RomanianOffice vine tradus complet în limba română, cu un dicţionar atât pentru limbile română şi engleză, cât şi pentru alte limbi şi un despărţitor în silabe. ^[79] Spre deosebire de versiunea originală a OpenOffice.org, în RomanianOffice nu există tezaurul. El este prezent în meniu dar este dezactivat în permanenţă.

RomanianOffice nu este un produs gratuit, ci brevetat. Poate fi descărcat ca demo şi înregistrat cu plată pe internet sau poate fi cumpărat un CD cu aproximativ 100 lei din magazinele de vânzare CD-uri.^[80]

[modifică] NeoOffice

NeoOffice este o implementare separată a OpenOffice.org pe sistemul de operare MacOS X care integrează suita în interfaţa Aqua folosind toolkituri Java, Carbon şi din ce în ce mai multe toolkituri Cocoa. NeoOffice aderă din ce în ce mai mult la interfaţa grafică a OS X, folosind nativ meniuri în gen „pull-down” şi având acces direct la fonturile instalate. Lansările de NeoOffice se bazează pe lansările de OpenOffice.org pentru Mac OS X X11 datorită faptului că echipa de dezvoltare este foarte mică. ^[77]

[modifică] OpenGroupware.org

OpenGroupware.org (abreviat OGo^[81]) este un set de aplicaţii de extindere a suitei OpenOffice.org care să permită partajarea de documente, adrese, e-mailuri şi mesagerie instantă şi comunicarea cu aplicaţii groupware.^[82] De asemenea se lucrează la crearea de şabloane pentru documente sortate şi la alte astfel de îmbunătăţiri în cadrul proiectului OOoExtras.^[83]

Un set de extensii Perl este disponibil prin intermediul Comprehensive Perl Archive Network. Aceste extensii permit editarea documentelor OpenOffice.org prin intermediul unor aplicaţii externe. ^[84] Aceste biblioteci scriu în şi citesc din fişierele OpenOffice.org folosing codecul standard Perl pentru decodarea fişierelor XML.

[modifică] Portable

O versiune portabilă a OpenOffice.org, Portable Office, permite suitei să ruleze fără probleme de pe un dispozitiv portabil, ca de exemplu un USB Flash drive. ^[85]

[modifică] OxygenOffice Proffessional

OxygenOffice Proffessional este o îmbunătăţire a suitei OpenOffice.org, care cuprinde noi facilităţi ca posibilitatea de a rula macrocomenzi VBA în Calc (doar pentru testare), suport pentru exportul registrelor Calc în HTML, o paletă de culori îmbunătăţită, mai multe manuale de utilizare şi sfaturi mai multe pentru începători. Opţional, aplicaţia poate oferi pentru utilizare personală sau profesională mai mult de 3200 de grafice (atât clip-art-uri cât şi fotografii), diverse şabloane şi documente exemplu, peste 90 de fonturi gratuite şi unelte adiţionale ca OOoWikipedia.^[86]

[modifică] Planuri pe viitor

Următoarea versiune majoră a OpenOffice.org, versiunea 3.0, va fi lansată în septembrie 2008^[20] iar în mod curent este disponibilă pentru descărcare o „avan-premieră” a versiunii 3.0. ^[87]

Printre facilităţile noi care sunt planificate să fie lansate odată cu versiunea 3.0 ^[88], se află^[89]:

• un gestionar de informaţii personale (Personal Information Manager): o componentă nouă a suitei OOo care va face concurenţă lui Microsoft Outlook, care va folosi probabil codul sursă de la Mozilla Thunderbird
• îmbunătăţirea exportului în PDF în Draw; în mod curent exportul este defectuos şi nu menţine întotdeauna aşezarea în pagină stabilită
• suport Web 2.0 pentru webloguri şi wikiuri
• suport pentru documentele MS Office 2007 OOXML
• interfaţă grafică mai modernă
• integrare grafică mai bună în interfaţa MacOS X Aqua
• motor de generare a rapoartelor în Base
• suport pentru prezentări multi-ecran în Impress

[modifică] Premii

OpenOffice.org a primit numeroase premii din partea mai multor saituri de computing şi de descărcare de aplicaţii,^[90] printre care:

• CHIP Download of the Day, pe 23 martie 2008^[91]
• 2008 Duke's Choice Award ^[92]

• Linux Journal's 2008 Readers' Choice Award - "Favorite Office Program" ^[93]

• PC Pro Labs Winner - Office Suites, decembrie 2004^[94]

• Best of Platform - Mac and Windows^[90]

• IT Reviews Recommended ^[95]

• Cybia - Reviews—"Best of the Best" Awards, Utility and Non-Graphics^[96]

• Open for Business—Open Choice Awards 2003, Best Office Suite, 20 septembrie 2003 ^[90]

[modifică] Referinţe