Software liber

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sisteme precum Debian sunt compuse aproape[1] în întregime din software liber

Se numește software liber (din engleză free software) un tip de software care poate fi studiat, modificat, îmbunătățit și distribuit cu restricții minime. Scopul restricțiilor este de a asigura continua răspândire a acestor programe, fără a limita drepturile altor utilizatori de a le utiliza, copia, distribui, studia, modifica și îmbunătăți. Astfel de drepturi sunt de regulă restricționate în cazul software-lui proprietar. Software-ul liber este în general disponibil gratuit, însă gratuitatea nu este absolut necesară. De asemenea, conceptul de software liber este folosit și în alte domenii decât crearea de programe; de exemplu, conținutul Wikipediei este una din aceste inițiative.

Pentru a putea fi considerat software liber, software-ul propriu-zis trebuie să fie distribuit întotdeauna împreună cu codul sursă al programului precum și cu o notă de copyright care să descrie și să permită libertățile enumerate mai sus. O asemenea notă se numește o „licență software”. Un exemplu de licență software liber foarte des folosită este licența GPL. Programele aflate în domeniul public sunt considerate și ele software liber dacă sursa programului este disponibilă.

Mișcarea pentru Software Liber (din engleză Free Software Movement, abreviat FSM) a fost inițiată în anul 1983 de Richard Stallman ca o mișcare socială și politică, scopul ei fiind prezervarea libertăților fundamentale ale utilizatorilor.[2] Pentru ca mișcarea să se întărească, Stallman a înființat în anul 1985 organizația nonprofit Fundația pentru Software Liber. Încă de la începuturile ei, fundația a fost implicată în dezvoltarea de software în cadrul proiectului GNU, pentru ca apoi să-și extindă activitățile în domeniul licențierii de software și să creeze comunitatea de software liber. În anul 2005 a fost creată organizația The Software Freedom Law Center,[3] cu scopul de a proteja și intensifica legal mișcarea.

Alți termeni comuni prin care se desemnează mișcarea software liber sunt, în engleză, software libre, free and open source software (FOSS) și free, libre and open source software] (FLOSS).

Software-ul liber, care poate fi distribuit gratuit sau contra cost, nu trebuie confundat cu programele freeware, acestea din urmă nepermițând activitățile de inginerie inversă, modificarea și, în unele cazuri, redistribuirea liberă.[4][5] Software-ul liber nu trebuie confundat nici cu software-ul cu sursă deschisă, care se referă strict la faptul că sursa programului este disponibilă.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Richard Stallman, fondatorul mișcării software liber

Ceea ce astăzi se numește software liber a existat cu mult înaintea mișcării software liber. În anii 1950, 1960 și 1970 libertățile prevăzute de softul liber erau norma. Software-ul era distribuit în cadrul comunităților de utilizatori, fabricanții de hardware fiind bucuroși că altcineva scrie programe care să pună în funcțiune echipamentul fabricat de ei. Au existat chiar organizații precum SHARE al căror scop era distribuirea gratuită de software. Toate acestea s-au schimbat o dată cu creșterea costului producerii programelor software. În anii 1970 au apărut primele măsuri de restricție a distribuirii programelor, cum ar fi distribuirea programelor în formă binară. Scopul acestora era să-i împiedice pe utilizatori să studieze și să modifice programele respective. În 1980 legea dreptului de autor a fost extinsă să includă și programele software.

În 1983, Richard Stallman de la MIT Artificial Intelligence Laboratory a anunțat proiectul GNU. Dezvoltarea sistemului de operare GNU a început în 1984, iar organizația Fundația pentru Software Liber a fost înființată în 1985.

Viabilitatea economică a software-ului liber a fost recunoscută de o serie largă de companii, precum IBM, RedHat sau SUN Microsystems.[6][7][8][9][10] Datorită costurilor reduse, multe companii au ales software liber pentru saiturile de vânzări pe Internet. De asemenea multe industrii au început să utilizeze tehnici similare cu cele folosite în dezvoltarea software-ului liber în procesul de dezvoltare și cercetare. De exemplu, tot mai multe platforme hardware și microcipuri sunt dezvoltate conform principiilor software-ului liber, cu specificații publicate în licențe copyleft.

Formele de libertate[modificare | modificare sursă]

Conform Fundației pentru Software Liber (FSL), acest tip de software asigură patru forme de libertate utilizatorilor săi, în ordine descrescătoare a importanței:

  1. Libertatea 0 — de a utiliza programul în orice scop
  2. Libertatea 1 — de a studia modul de funcționare a programului și de a-l adapta nevoilor proprii
  3. Libertatea 2 — de a redistribui copii, în scopul ajutorării aproapelui, gratuit sau contra unei sume de bani care să acopere costurile de desfacere
  4. Libertatea 3 — de a îmbunătăți programul și de a pune îmbunătățirile la dispoziția publicului, în folosul întregii societăți

Conform FSL, un program este un software liber dacă întrunește toate aceste libertăți. Accesul la codul-sursă al programului este o precondiție pentru libertățile 2 și 3, dar nu tot software-ul ale cărui surse sunt publice este și liber. De asemenea, deși majoritatea software-ului liber este și gratuit, costul nu este un criteriu după care se poate spune că un program este liber sau nu, astfel că programele freeware nu reprezintă software liber.

De obicei, licențele de software liber sunt create în așa fel încât aceste libertăți să nu poată fi restrânse odată cu redistribuirea programului, dar există și licențe mai permisive care permit chiar și înglobarea unor părți ale programelor libere în software-ul proprietar, ca de exemplu licența BSD.

Software liber versus software cu sursă deschisă[modificare | modificare sursă]

În câteva articole importante ale sale,[11][12] Richard Stallman critică tendința de a se folosi termenul „cu sursă deschisă” (open source) aplicat la software. El afirmă că, în timp ce software-ul liber și software-ul cu sursă deschisă înseamnă același lucru, valorile morale pe care le scot în evidență cele două denumiri sunt diferite: „software liber” pune accentul pe libertatea totală transmisă utilizatorilor prin licența programului, iar „software cu sursă deschisă” accentuează doar avantajele de natură practică, comercială și materială (cum ar fi gratuitatea și disponibilitatea imediată). R. Stallman recomandă folosirea exclusivă a noțiunii de „software liber”, pentru a transmite publicului valori morale mai înalte odată cu software-ul distribuit.

Există și persoane care spun că folosirea termenului „cu sursă deschisă” are doar rațiuni de ordin lingvistic: în limba engleză, sensul cuvântului „free” este ambiguu, neputându-se preciza dacă „free software” se traduce ca „software liber” sau „software gratuit” — de aceea, se simțea nevoia unui termen diferit, cu înțeles identic. Pornind de la exemplul lui Richard Stallman, „Think of Free Software as free speech, not free beer” („Gândiți-vă la free software ca la libertatea cuvântului, nu ca la bere oferită gratuit”), s-a încetățenit practica de a referi cele două sensuri ale cuvântului englezesc „free” ca „free as in speech” sau „free as in beer”.

În practică, termenul „software liber” este mai des întâlnit printre programatori și pasionații de informatică, iar termenul „software cu sursă deschisă” este mai des folosit în mediul de afaceri. Există temerea că sublinierea prea evidentă a „activismului ideologic” legat de libertate în „Mișcarea Free Software” îi îndepărtează pe unii patroni, în mediul de afaceri preferându-se sublinierea avantajelor practice, exprimate de denumirea „software cu sursă deschisă”.

Software liber versus software proprietar[modificare | modificare sursă]

Licențele de software liber promovate de FSL, cum ar fi licența Licența Publică Generală GNU GPL tind să protejeze libertățile menționate mai sus, împiedicând totodată înglobarea codului sursă al programelor în software-ul proprietar. Se forțează astfel programele proprietare care au folosit cod distribuit sub GPL să fie relicențiate sub GPL, având astfel un caracter viral.

Spre deosebire de GPL, licența LGPL permite utilizarea de module de program liber din software-ul proprietar, dacă acestea sunt legate dinamic, dar eventualele îmbunătățiri trebuie distribuite tot sub LGPL.

Software-ul scris de Fundația pentru Software Liber este licențiat de obicei sub GPL sau GNU LGPL, în funcție de poziția pe care software-ul o ocupă pe nișa respectivă de piață, cu scopul declarat de a determina autorii de software derivat să folosească licența GPL, care oferă maximum de libertate tuturor utilizatorilor (în cascadă). De exemplu, biblioteca glibc (care are mulți concurenți) este licențiată LGPL, dar biblioteca readline (care deține o poziție de monopol de facto) a fost licențiată GPL, cu scopul vădit de a determina toți programatorii care o vor (re)folosi să își distribuie software-ul tot sub GPL.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Explaining Why We Don't Endorse Other Systems - GNU Project - Free Software Foundation”. Gnu.org. http://www.gnu.org/distros/common-distros.html. Accesat la 22 august 2010. 
  2. ^ Richard Stallman on the nature of the Free software movement in 2008 on emacs-devel mailing list.
  3. ^ Software Freedom Law Center. http://www.softwarefreedom.org. 
  4. ^ Dixon, Rod (2004) (în engleză). Open Source Software Law. Artech House. p. 4. ISBN 9781580537193. http://books.google.com/books?id=9b_vVPf53xcC&pg=PA4&dq=%22free+software%22+freeware#PPA4,M1. Accesat la 16 martie 2009. „On the other hand, freeware does not require any payment from the licensee or end-user, but it is not precisely free software, despite the fact that to an end-user the software is acquired in what appears to be an identical manner. Freeware is provided to end-users at no cost, but free software provides more benefits than simply delivering a no-cost product--indeed, for the end-user, there may be circumstances where the monetary cost of acquiring free software exceeds the cost of freeware.” 
  5. ^ Graham, Lawrence D. (1999) (în engleză). Legal battles that shaped the computer industry. Greenwood Publishing Group. p. 175. ISBN 9781567201789. http://books.google.com/books?id=c6IS3RnN6qAC&pg=PA175&dq=%22Legal+battles+that+shaped+the+computer+industry%22+%22from+the+beginning+of+the+computer+age%22. Accesat la 16 martie 2009. „Freeware, however, is generally only free in terms of price; the author typically retains all other rights, including the rights to copy, distribute, and make derivative works from the software.” 
  6. ^ IBM launches biggest Linux lineup ever” (în engleză). IBM. 2 martie 1999. Arhivat din original la 10 noiembrie 1999. http://web.archive.org/web/19991110114228/http://www.ibm.com/news/1999/03/02.phtml. 
  7. ^ Farrah Hamid (24 mai 2006). „IBM invests in Brazil Linux Tech Center” (în engleză). LWN.net. http://lwn.net/Articles/185602/. 
  8. ^ Interview: The Eclipse code donation” (în engleză). IBM. 1 noiembrie 2001. http://www.ibm.com/developerworks/linux/library/l-erick.html. 
  9. ^ Sun begins releasing Java under the GPL” (în engleză). Fundația pentru Software Liber. 15 noiembrie 2006. http://www.fsf.org/news/fsf-welcomes-gpl-java.html. Accesat la 23 septembrie 2007. „FSF president and founder Richard Stallman said, 'I think Sun has contributed more than any other company to the free software community in the form of software. It shows leadership. It's an example I hope others will follow.'” 
  10. ^ Rishab Aiyer Ghosh (20 noiembrie 2006). „Study on the: Economic impact of open source software on innovation and the competitiveness of the Information and Communication Technologies (ICT) sector in the EU” (în engleză) (PDF). Uniunea Europeană. p. 51. http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/ict/files/2006-11-20-flossimpact_en.pdf. Accesat la 25 ianuarie 2007. 
  11. ^ Why Open Source Misses the Point of Free Software - GNU Project - Free Software Foundation (FSF)
  12. ^ Why “Free Software” is better than “Open Source” - GNU Project - Free Software Foundation (FSF)

Legături externe[modificare | modificare sursă]