Ghizela Vass

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ghizela Vass
Ghizela Vass.jpg
Politiciana Ghizela Vass

 Membru supleant al Comitetului Central al PCR
În funcție
23 februarie 1948 – 27 mai 1952

 Membru al Comitetului Central al PCR
În funcție
27 mai 1952 – 22 noiembrie 1984

Șef de secție la Comitetului Central al PCR
În funcție
1975 – 1984

Născut(ă) 22 aprilie 1912
Iași, România
Nume la naștere Gitta Vass
Decedat(ă) 2004, (91 de ani)
București, România
Premii A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România
Partid politic Partidul Comunist din România, Partidul Muncitoresc Român
Soț Ladislau Vass
Copii Gheorghe, Leah Zoia, Ecaterina
Alma mater 1. Șapte clase elementare,
2. Școala Superioară de Partid „Ștefan Gheorghiu“
Profesie croitoreasă, politician comunist
Naționalitate română
Etnie evreiască

Ghizela[1] Vass (născută Gitta) (n. 22 aprilie 1912, Iași - d. 2004, București) a fost o activistă comunistă din România. A fost bunica din partea mamei a lui Bogdan Olteanu, președinte al Camerei Deputaților. S-a născut într-o familie de origine evreiască din Basarabia.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A intrat în PCR în 1933, când partidul era compus în mare parte din agenți NKVD. A avut o ascensiune foarte rapidă în partid. În 1945 ea ajunsese membru al CC al PCR și a reușit să se mențină în funcții până la sfârșitul anilor ’70. Printre sarcinile Ghizelei Vass s-au aflat, până la începutul anilor ’40, și "eliberarea" moldovenilor de la Chișinău de sub "jugul burghezo-moșieresc românesc”, iar, ulterior, după 1945, eliberarea românilor de la București "de sub jugul lui Iuliu Maniu și Brătianu".

Între 1948-1984 a fost membru al CC al PCR, secretar al organizației PCR din București (din 1953, când a fost exclusă din Secția Externă a CC, în urma campaniei antievreiești din rândurile nomenclaturii) și șef de secție la CC al PCR (1975-1984). În 1980, fiica și ginerele ei (Eugen Zeiligsohn, medic) au plecat într-o excursie în Europa, stabilindu-se ulterior în SUA.

După ce a fost director adjunct al Secției Organizatorice a CC al PMR, în 1954 a fost admisă în secretariatul CC, iar în 1958 a devenit șefa secției relații internaționale a partidului. În mai 1961 a fost decorată cu medalia "A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România".

La începutul anilor ’70, a fost "marginalizată” de Nicolae Ceaușescu în funcția de adjunct al secției relații internaționale, iar în 1982, pensionată. După pensionare, a fost numită vicepreședintă a Crucii Roșii, păstrându-și privilegiile.

Ghizela Vass, alături de Lidia Lăzărescu (nume conspirativ), Olga Deutsch și Andrei Goanță (nume conspirativ, mai târziu s-a refugiat în Israel), a condus un grup de sprijin și coordonare a luptei antititoiste format în cadrul secției de relații internaționale a PMR.

A fost soția lui Ladislau Vass, ilegalist maghiar, fost adjunct al ministrului finanțelor și membru al Comisiei de Revizie a CC al PMR, și o apropiată a Elenei Ceaușescu. A avut un fiu Gheorghe și două fiice:

Un amănunt picant este modul cum numeroși activiști importanți ai Partidului Comunist Român își botezau odraslele. Astfel Chivu Stoica, Leontin Sălăjan și Teohari Georgescu și-au botezat fiicele cu numele de Ana în privința considerației pe care aceștia o purtau Anei Pauker, ei considerând părerile și opiniile ei ca fiind infailibile. În mod similar Emil Bodnăraș, Gheorghe Apostol, Iosif Chișinevschi, Ghizela Vass, Alexandru Sencovici și Vasile Vîlcu și-au botezat băieții cu numele de Gheorghe în semn de apreciere a lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Nicolae Ceaușescu a fost o excepție deoarece și-a botezat copiii cu numele de Valentin, Zoe și Nicolae.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ uneori scris Gisela (http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/carlos-sacalul-plesita-gisela-vass-110802.html) sau Gisella (http://www.informatia-zilei.ro/BM/bm/18.12.06/politic.htm)
  2. ^ ro Evreii și comunismul
  3. ^ ro Raportul Tismăneanu pag. 45]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • "Revista Bilanț", Nr.21, Iunie 2006
  • Lumea Magazin, Crima politică; Autor: ION MIHAI PACEPA/ col.(r) ing. Andrei Păsăreanu

Legături externe[modificare | modificare sursă]