Costești, România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Costești.
Costești
—  Oraș  —
Vedere panoramică spre Costești
Stema Costești
Stemă
Costești se află în România
{{{alt}}}
Costești
Localizarea orașului pe harta României
Costești se află în Județul Argeș
{{{alt}}}
Costești
Localizarea orașului pe harta județului Argeș
Coordonate: Coordonate: 44°40′11″N 24°52′48″E / 44.66972°N 24.88000°E / 44.66972; 24.8800044°40′11″N 24°52′48″E / 44.66972°N 24.88000°E / 44.66972; 24.88000

Țară  România
Județ Argeș

SIRUTA 13668

Localități componente

Guvernare
 - Primar Ion Baicea (PD-L,02008)

Populație (2011)[1][2]
 - Total 10.375 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 10.868 locuitori

Costești este un oraș din județul Argeș, Muntenia, România. Are o populație de 10.375 locuitori.

Statutul administrativ al localității este de oraș mic în componența căruia intră cartierele Telești și Zorile și cele 6 sate aparținătoare Broșteni, Lăceni, Pârvu Roșu, Podu Broșteni, Smei și Stârci, fiind membru fondator al Asociației Orașelor din România. Urme de locuire a teritoriului pe care se găsește azi orașul Costești, județul Argeș, datează încă de dinaintea cuceririi Daciei de către romani, din antichitatea timpurie. Prin secolul XIV, apar câteva mențiuni despre două călătorii ale voievodului Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I Întemeietorul, de la Curtea de Argeș către Dunăre, în decursul cărora s-au făcut popasuri pentru odihnă și schimbarea cailor „în așezarea Costeștilor”. Costeștiul de azi obține și își păstrează statutul de târg de câmpie și centru negustoresc până aproape de epoca modernă. Fără îndoială, 18 aprilie 1930 este cea mai neagră zi din istoria localității. A fost o zi de vineri, Vinerea Mare de dinainte de Paști. În micuța biserică din lemn din satul Costești, preotul și mulțimea de enoriași se pregăteau pentru slujba de Denie. În jurul orei 18 s-a întâmplat tragedia. 116 suflete, majoritatea copii, adică aproape toți copiii satului, au pierit într-un cumplit incendiu care a cuprins și a mistuit, în câteva minute, bisericuța. Între anii 1932 și 1934, pe locul vechii biserici a fost construită o nouă catedrală, renovată ulterior în două sau trei rânduri, și care azi e una din mândriile orașului. O mândrie a localității este o veche biserică de lemn, ridicată în anul 1686, în zona unde este azi cartierul Zorile.

La 1 iunie 1968, prin decret oficial, localitatea Costești a fost declarată oraș de categoria a III-a. Actul de naștere al orașului Costești a fost dat la 8 iunie 1968 de către comitetul executiv al Consiliului Popular Orășenesc. Între 1968 - 1989 s-a modernizat sistemul de deplasare al cetățenilor, ei beneficiind nu numai de calea ferată, dar și de drumul național DN65A Costești - Roșiori de Vede și drumul județean modernizat Costești - Alexandria.

Stema[modificare | modificare sursă]

Stema orașului Costești se compune, dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tǎiat: 1) pe verde, deasupra unor nori de argint, un car alegoric de aur, din ale cărui roți ies flăcări roșii în partea de jos,tras de doi cai de argint, aflați în salt, cu harnașament negru, în care stă în picioare, Sfântul Ilie, purtând păr lung până la umeri, mustață și barbă de argint, veșminte lungi, albastre, încins la mijloc cu un lanț negru, nimbat de aur, ținând cu mâna dreaptă frâiele cailor, în stânga,flexată din cot, un bici care are cureaua de aur, triplu ondulată spre stânga și legată de un băț negru poziționat în bandă; 2) pe albastru, un snop de spice de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate.

SEMNIFICAȚIA ELEMENTELOR ÎNSUMATE: Sfântul Ilie face referire la catedrala cu același hram de pe teritoriul orașului. Carul și caii de foc sunt specifice vieții Sfântului Ilie, fapt relatat și în vechea scriptură a vechiului testament. Snopul de spice de grâu semnifică ocupația principală a locuitorilor orașului, agricultura. Coroana murală, cu trei turnuri crenelate, semnifică faptul că localitatea Costești are rangul de oraș.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul Costești este situat în județul Argeș, în partea sa sudică, la o depărtare de 22 km de municipiul Pitești, reședința județului.

Orașul Costești are o suprafață totală de 91,31 km2. Localitatea este situată pe albia râului Teleorman, cu orientare geografică nord-sud.

Primaria orașului Costești
Poliția orașului Costești
Catedrala "Sf. Prooroc Ilie" Costești
Parcul orașului Costești
Fantână Costești
Ștrand Costești Argeș

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Costești

     Români (94.82%)

     Romi (1.28%)

     Necunoscut (3.82%)

     Altă etnie (0.06%)




Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Costești

     Ortodocși (94.71%)

     Necunoscută (3.87%)

     Altă religie (1.4%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Costești se ridică la 10.375 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.868 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,82%), cu o minoritate de romi (1,28%). Pentru 3,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,72%). Pentru 3,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Educație[modificare | modificare sursă]

Prin Hotărârea Eforiei Școlare din anul 1838, năzuința spre învățătură și lumină a determinat înființarea unui număr mare de unități școlare în Țara Românească. Printre aceste școli a fost și școala Costești - Teleasca care ia ființă în anul 1845. Anul înființării acestei școli este atestat de Anuarul Oficial întocmit de Ministerul Învățământului și Cultelor, Serviciul Ștatelor personale și al Statisticii, la 15 octombrie 1910, în care se găsește și școala Costești. Aceeași dată se găsește și în fondul vorniciei din lăuntru, sâmbria învățătorilor cu nr. 137/1845. Primul învățător a fost Marin Popa David fiul diaconului David sin Popa din comuna Costești. Multă vreme școala din Costești, n-a avut un local propriu, cursurile ținându-se în casele oamenilor sau în sălile primăriilor. Prima școală construită, cu două săli de clasă, datează din anul 1888 având ca învățător pe Adamescu Nicolae. În 1929 se repară vechea școală, ciuruită de gloanțele și schijele războiului din 1916-1918 și se construiește încă o sală de clasă sub îndrumarea învățătorului Ilie Ștefan. Dar prima școală cu adevărat modernă apare abia în anul 1955 unde este numit ca director Ispas Alexandru. În această școală s-a desfășurat învățământul obligatoriu de 7 ani și ulterior de 8 ani. De-a lungul timpului și această școală devine neîncăpătoare mai ales după anul 1957 când a luat ființă Liceul Teoretic Costești, motiv pentru care au existat mai multe demersuri pentru construirea unui nou local. După 1977 numărul elevilor a crescut simțitor ajungându-se la peste 800, aceștia fiind nevoiți să învețe în localul neîncăpător al școlii vechi, în sălile secției de Repasat, iar o bună parte de timp în internatul Școlii Ajutătoare Costești și în corpul al-II-lea al acesteia. Datorită acestor probleme de spațiu școlar, în anul 1993 se aprobă construirea unui nou local de școală generală în orașul Costești. Acesta este dat în folosință la 15 septembrie 1997, panglica fiind tăiată de primarul orașului, prof. Ion Băncescu și directorul școlii, prof. Gheorghe Mincu. Noul local de școală a fost prevăzut cu o curte interioară și o curte exterioară în care este amenajat un teren de sport. Interiorul clădirii cu etaj este bine proporționat: 16 săli de clasă, 4 laboratoare, sală de sport cu toate utilitățile, 11 spații igenico-sanitare bine dotate, cabinet medical, cancelarie pentru profesori, secretariat, cabinete pentru directori, precum și coridoare încăpătoare.

În oraș funcționează învățământul preuniversitar:

  • Un liceu teoretic cu un număr de 703 elevi și 54 cadre didactice
  • Un grup școlar agricol cu un număr de 517 elevi și 43 cadre didactice
  • 3 școli generale și primare cu 1.210 elevi și 115 cadre didactice
  • 5 grădinițe orășenești și sătești cu 370 copii și 18 cadre profesorale educator
  • O creșă cu program prelungit de îngrijire a celor 130-150 copii, care are 12 cadre pedagogice
  • Un centru plasament de tip familial și o școală specială pentru minori cu deficiențe.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Orașul Costești are o casă de cultură modernă, 3 cămine culturale sătești și două biblioteci din care una orășenească și cealaltă sătească. Din anul 1977 a luat ființă ansamblul folcloric „Mugurelul” care își desfășoară activitatea și în prezent.

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Asistența sanitară în oraș și pentru sudul județului este asigurată în Spitalul Regele Carol I, în care lucrează 38 de medici de diverse specialități cu 108 cadre medii sanitare.

În oraș funcționează 3 dispensare din care unul sătesc, 5 medici și 6 asistente care asigură asistența medicală populației orașului.

Policlinica orașului este deservită de 5 medici, din care 4 medici stomatologi și 5 asistente.

În oraș funcționează 4 farmacii, din care una cu profil de servire pentru sectorul animal.

Turism[modificare | modificare sursă]

În orașul Costești atracția turistică o reprezintă:

  • Biserica de lemn din Costești care a ars în anul 1930 și monumentul ridicat pe locul fostei biserici în memoria celor 116 locuitori care au pierit în flăcări pe 18 aprilie 1930 în Vinerea Mare dinainte de Paști.
  • Noua catedrală bisericească cu hramul "Sf. Prooroc Ilie" construită între anii 1932-1934, sfințită pe 21 iulie 1935 de un Sobor de clerici în frunte cu Patriarhul dr. Miron Cristea și Regele Carol al II-lea al României .
  • Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" din Cartierul Zorile construită în anul 1686.
  • Biserica de lemn "Înălțarea Domnului" din Cartierul Telești construită în jurul anului 1773.
  • Muzeul Etnografic Costești ,amplasat în clădirea Casei de Cultură din oraș, este realizat sub forma unei camere tradiționale țărănești. Muzeul cuprinde obiecte de port popular, piese de ceramică, mobilier tradițional, un pat arhaic din paie, război de țesut, diferite piese utilizate la îndeletnicirile casnice, ștergare și covoare țărănești, o culegere folclorică și o colecție numismatică. Mai trebuie menționat și faptul că muzeul de la Costești este singurul muzeu înființat în sudul județului județul Argeș, de aceea reunește tradiții și obiceiuri populare din toată această zonă.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Costești, România