Comuna Corbi, Argeș

Corbi
—  Comună  —
45°17'15.91"N 24°48'7.82"E
Țară	România
Județ	Argeș
SIRUTA
Localități componente	Corbi, Corbișori, Jgheaburi, Poduri, Poienărei, Stănești
Guvernare
- Primar	Virgil Baciu (PD-L)
Populație (2007)
- Total	4,348 locuitori

Corbi este o comună în județul Argeș, Muntenia, România.

Informații despre Corbi

Comuna Corbi are o populație de 4438 de locuitori și o suprafață de 40 de km². Comuna are în componența sa șase sate: Corbi, Jgheaburi, Poienărei, Corbșori, Stănești și Poduri. Suprafața agricolă a întregii localități este de 5664 hectare, împărțite astfel: 198 ha teren arabil, 2.829 ha pășuni, 1.809 ha fânețe, 828 ha livezi și 200 ha păduri. Ocupațiile corbenilor sunt oieritul (peste 20.000 de ovine), creșterea bovinelor (1.700 de bovine), îngrijirea pomilor fructifer și cultivarea pământului. Satele comunei dispun de 6 școli, 6 biserici, cinci grădinițe, trei cămine culturale, dispensar medical, circumscripție veterinară, punct farmaceutic, poștă, telefonie digitală, societăți comerciale private, brutărie, mori pentru măcinarea cerealelor, ateliere de prelucrare a lemnului etc. Specificitatea portului popular din Corbi l-a determinat pe cercetătorul Constantin Rădulescu Codin să considere Corbii „o interesantă insulă etnografică”.

Portul

Constantin Rădulescu Codin consemna în studiul "Literatură, tradiții și obieciuri din Corbii Muscelului": Portul este curat al românilor din Transilvania (comuna Jina). Mai toată îmbrăcămintea e făcută din lână. Chiar sătenii cari se trag din primii locuitori ai satului se poartă tot ca mai sus. La sătenii care nu se poarte ca ei,li se zice Munteni,pe când lor își zic Corbeni.

Portul femeiesc

Costumul femeiesc cu "catrințe" este reflexul vestimentar al originilor ardelenești a unora dintre locuitoarele satului Corbi. Confecționate din lână,catrințele se disting prin repertoriul cromatic: catrința din față este neagră,iar catrința pandant,din spate,este vărgată prin dispuneea paralelă a unor benzi formate din culorile verde,albastru,alb și negru. Găteala capului,diferențiată în raport cu vârsta,constituie un element de individualizare a portului local,ca de altfel și portul pălăriuței mocănești. Învelitura capului este formată din "vălitură"-un carton alb de forma tronconică secționat oblic,care se poartă pe vârful capului- și o "broboadă" de pânză albă,care maschează vălitura.Tinerele femei folosesc,în găteala capului,în loc de broboadă,o hiliuță (batistă albă,brodată cu ample cusături). Încălțămintea femeilor constă din "tureci"-ciorapi fără talpă făcuți din dimie,care îmbracă piciorul de la glenză până la genunchi-și opinci cu "obiele" sau "călțuni". Cămașa din pânză albă,țesută în casă,ia,care prezintă sumare broderii (exclusiv la gât și la mâneci) completează portul femeiesc ce include,în componența sa,în funcție de sezon,o "zeghe" din lână neagră sau o "sarică" de culoare albă.

Portul bărbătesc

Portul popular bărbătesc are ca piese constituente cămașa cu barbur,pieptarul înfundat,cojoaca ciobănească din piei de oaie prevăzută cu mâneci foarte largi sau zeghe și sarică,cioareci strâmți din dimie albă, căciulă sau renumita pălăriuță mocănească specifice zonei Sibiului.Un element specific portului bărbătesc din Corbi îl reprezintă cămașa de flăcău,care are brodate,pe spate, "cruci" - motiv ornamental cu semnificații profunde,relevând,sub asepct vestimentar,în accepția publică locală,maturizarea purtătorului devenit "crucea casei" - așadar,un sprijin de nădejde al grupului familial.

Bibliografie

Ion I. Ilinescu - Corbi-Argeș,tradiție și contemporaneitate" , editura Tiparg,2004, ISBN 973-7734-28-9