Comuna Morărești, Argeș

Morărești
—  Comună  —
Țară	România
Județ	Argeș
SIRUTA
Localități componente	Dedulești, Dealu Obejdeanului, Luminile, Măncioiu, Morărești, Săpunari
Guvernare
- Primar	Gheorghe Purcaru
Populație (2007)
- Total	2,181 locuitori

Morărești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, la 18 km de Râmnicu Vâlcea și 34 km de Pitești. În Morărești se poate ajunge pe drumul național DN7 (drumul european E81).

CADRUL NATURAL

1.1. Așezare geografică. Considerații generale

Comuna Morărești, cu o suprafață totală de 4800 hectare, este situată în partea central – vestică a județului Argeș, la o distanță de 38 km sud față de municipiul Pitești și la 25 km față de municipiul Râmnicu Vâlcea.

Comuna Morărești se învecinează cu comuna Poienari de Argeș, la nord, cu comuna Cuca la vest, cu comuna Uda la sud și localitatea Cotmeana în partea estică. Situată într-un cadru natural deosebit, comuna Morărești cuprinde, din punct de vedere administrativ, următoarele sate componente: Morărești (resedință), Dedulesti, Dealul Obejdeanului, Luminile, MăncioiuArgeș și Săpunari.

Principala cale de acces în comună o constituie drumul național DN 7 Pitești – Râmnicu Vâlcea, ce realizează și legătura între localitățile Morărești, Dedulesti și Vărzari. În satul de resedință, drumul național face joncțiunea cu drumul județean DJ 703B Morărești – Vedea, ce traversează satul Săpunari de la nord la sud.

Conform P.A.T.J. Argeș, comuna Morărești face parte din zona de influență a municipiilor Pitești și Râmnicu Vâlcea, iar satele Morărești și Săpunari sunt centre de importanță comunală dotate și echipate cu servicii de solicitare tehnică și curentă, celelalte sate componente ale comunei sunt propuse a fi sate cu funcțiuni și dotări de importanță locală. Clasificarea pe ranguri a localităților în funcție de importanța în rețeaua de localități și rolul lor, conform P.A.T.N. – P.A.T.J. Argeș – secțiunea a IV-a se prezintă astfel:

■ Morărești - rang VI;

■ Dedulesti –Vărzaru - rang VII;

■ Dealul Obejdeanului - rang VII;

■ Luminile - rang VII;

■ Măncioiu- rang VII;

■ Săpunari - rang VII.

În contextul localităților componente, cea mai veche atestare documentară se consemnează în cazul satului Săpunari, care este atestat documentar inițial în Zapisul din 1793, prin care se desface căsătoria dintre Maria din satul Ciutesti și Vlad de la Săpunari. Deși celelalte sate nu apar menționate expres în documentele din evul mediu, ele existau, fără îndoială, fiind cunoscute pe hărțile de la începutul secolului al XIX-lea.

În harta rusă din 1883, sunt consemnate satele Dedulesti cu 119 familii și Săpunari, cu 47 familii. În anul 1861, în Dedulesti, de care aparțineau și cătunele Piscu Calului și Morărești erau 135 de case și 130 de familii, iar în Luminile și Dedulesti 129 de case și 128 de familii.

La începutul secolului al XIX-lea se consemnează comuna Dedulesti – Vărzaru, constituită din satele Morărești, Vărzaru, Luminile și Dedulesti, cu o populație totală de 1.630 locuitori.

În anul 1941 potrivit datelor statistice, comuna Dedulesti era formată din 4 sate, înregistrându-se o populație totală de 2167 locuitori și un număr de 452 gospodării. Toponimia localităților componente ale comunei Morărești se prezintă după cum urmează:

■ Morăresti – toponim social derivat „moraru” (la origine apelativ cu sensul de proprietar al unei mori sau muncitor într-o moară și sufixul „ești”).

■ Dedulesti – toponim asociativ pe baza antroponimică „Dediu”, la origine cuvântul slav „ dedia ” , cu sens de bunic, și sufixul „- ești”, indicând organizarea socială pe bază de obște.

■ Dealul Obejdeanului – toponim topografic compus, indicând unitatea de relief unde s-a dezvoltat așezarea și pe deținătorul acesteia.

■ Luminile – toponim topografic evocând aspectul terenului pe care s-a construit așezarea, format pe baza apelativului „ luminiș ”, suprafață fără arbori în interiorul unei păduri, luminiș.

■ Măncioiu – toponim la origine antroponimic, atestat prin tradiția orală provenit din „mân” și sufixul „ cioiu ”.

■ Săpunari – toponim asociativ pe baza antroponimică, atestat prin tradiția orală provenit din „săpun” și sufixul „ ari ”.

1.2. Relief

Relieful comunei Morărești se situează în zona Platformei Cotmeana și îmbracă forme specifice precum platourile, versanții și văile cu lunci și terase. Văile principale care drenează perimetrul Platformei Cotmeana sunt: Topologul, Vedea, Vedița și Cotmenița.

Valea Topologului, care formează limita vestică a perimetrului comunei Morărești, reprezintă o luncă cu lățimi de peste 1 km, fiind dezvoltată predominant pe partea stângă în cuprinsul satelor Dedulesti, Măncioiu și Luminile. În acest sector râul Topolog și-a creat trei nivele de terase, prezente de asemenea pe partea stângă, având cote relative 30–35m și 5-10 m.

Văile Vedea, Vedița și Cotmenița prezintă o serie de caracteristici comune: obârșia (în cuprinsul platformei pe teritoriul comunei Morărești) puțin adâncită și foarte ramificată – adâncirea puternică fiind în „satele de Cândești”, energia reliefului atingând valori de 40–50 m.

Eroziunea solului pe văile torențiale ale râului Topolog atât cele principale, cât și cele secundare (Urleacului, Caselor, Radului) inundă suprafețe din lunca râului la viituri din cauza colmatării albiilor cu aluviunile transportate din bazinul superior. Văile principale și afluenții râului Topolog atacă divergent zonele de platou înaintând prin eroziune regresivă către noi suprafețe din interfluvii.

Nivelele de terase ale acestor văi au următoarele cote relative:

□ Vedea 25 – 30 m

□ Vedița 25 – 30m, 15 – 20 m, 5 – 7 m

□ Cotmenița 25 – 30m, 15 – 20m.

Versanții văilor sunt înalți și abrupți având pante ale căror valori sunt cuprinse între 15 – 40 %. Adâncimea fragmentării prezintă valori de 5 – 10 m la obârșie și de 40 – 50 m în restul teritoriului.

Platourile - dealurile sau interfluviile au aspect neted, monoton de câmp înalt cu o ușoară înclinare spre sud și spre versanții văilor.

Un proces caracteristic morhodinamic actual îl constituie aluvionarea intensă a fundului văilor cu nisipuri, pietrișuri din „Stratele de Cândești”.

Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Morărești este constituit din pământuri coezive reprezentate prin argile prăfoase de tip lessoid pe interfluvii și argile prăfoase sau nisipoase în restul teritoriului.

Din punct de vedere geotehnic datele furnizate de analizele de laborator evidențiază următoarele valori ale principalelor caracteristici fizico – mecanice ale drenului din amplasamentul luat în studiu:

□ greutatea volumetrică în stare naturală – 20, 0 KN / m³;

□ indicele de consistență Ic = 0,64 – 1, indicând pământuri plastic vârtoase spre țări;

□ porozitatea n = 29 – 44 %;

□ indicele de parazitate e = 0,41 – 0,79;

□ coeziunea C = 0,2 – 0,4 / cm²;

□ indicele de activitate IA = 0, 75 – 1, 25.

Din punct de vedere seismic , teritoriul comunei Morărești se încadrează în zona „D” Ks = 0, 16 și perioada de colț Tc = 1, 5 sec.

1.3. Rețeaua hidrografică

Din punct de vedere hidrologic, teritoriul comunei face parte din bazinele râurilor Topolog și Vedea.

Râul Topolog izvoraște din căldarea glaciară Negoiu – Scara Lespezi, situată la altitudini de peste 2300 m, parcurgând mai multe forme de relief – montană, subcarpatică și colinară, și se varsă în Olt în apropierea localității Băbeni. Râul prezintă regim de scurgere permanent, făcând parte din grupa „carpatic meridional” cu alimentare nivopluvială și subterană moderată.

Debitele maxime de primăvară ating cote extreme în cazul în care topirea zăpezii este asociată cu ploi abundente. În perimetrul comunei Morărești, râul Topolog primește ca afluenți câteva văi cu regim de scurgere torențial pronunțat cum sunt: Luminile, Radului, Caselor, Corbului și Urleacului.

Râul Vedea împreună cu afluentul său Vedița constituie artera hidrografică principală caracteristică teritoriului Morărești. Acesta își are izvorul în Dealul Hoaga (555 m) și prezintă regim de scurgere temporar cu alimentare pluvio-nivală.

Spre deosebire de Topolog, râul Vedea face parte din tipul de regim al Piemonturilor sudice, caracterizat prin predominarea scurgerii din apele mari de primăvară și a viiturilor de iarnă. Se semnalează viituri accentuate vara când cad ploile abundente cu caracter de aversă. O caracteristică principală a întregii rețele hidrografice din cuprinsul comunei Morărești (în general a platformei Cotmeana) o constituie regimul torențial pronunțat al scurgerii lichide.

În cuprinsul perimetrului s-au semnalat o serie de văi care transportă cantități impresionante de material solid, cum sunt: Urleanca, Caselor, Lumini, Corbului, Rodului. Din această cauză, la viituri se produc inundații asupra terenurilor agricole.

1.4. Clima

Din punct de vedere climatic, comuna Morărești se încadrează în zona temperat continentală, caracterizându-se printr-un regim termic modest, cu precipitații medii anuale de peste 700 mm.

În ceea ce privește calitatea aerului, în conformitate cu Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 348/2007 privind aprobarea încadrării localităților din cadrul Regiunii 3 în liste, potrivit prevederilor Ordinului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor și zonelor pentru evaluarea calității aerului în România, comuna Morărești este cuprinsă în lista zonelor unde nivelul concentrației pentru pulberi în suspensie (PM10) este mai mic decât valoarea limită, dar se situează între aceasta și pragul superior de evaluare, nivelul concentrației pentru dioxid de sulf (SO2) plumb este mai mic decât valoarea limită, dar se situează între pragul superior de evaluare și pragul inferior de evaluare, nivelul concentrației de dioxid de azot și oxizi de azot [NO2/NO(x)], plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) și benzen (C6H6) este mai mic decât valoarea limită, dar nu depășește pragul inferior de evaluare

1.5. Flora și fauna

Flora, conform hărții vegetației, este cea specifică subzonei deluroase. În zona râurilor Topolog și Vedea se întâlnesc copaci specifici vegetației de luncă: sălcii, arini, plopul și răchitisuri.

Fauna este reprezentată de viezure, animale de pradă ca lupul și vulpea, păsări precum cinteza sau ciocănitoarea, caracteristice pădurilor din zonă. Acestora li se adaugă o serie de specii care provin din alte etaje, dar care au găsit aici un mediu favorabil: iepurele (caracteristic silvostepei), căprioara, veverița (caracteristice etajului coniferelor).

Secțiunea 2. STRUCTURA ȘI DINAMICA POPULAȚIEI

Populația stabilă în comuna Morărești era, la nivelul anului 2005, de 1964 de locuitori, iar în anul 1992 , potrivit Recensământului Populației și Locuințelor din 18 martie 2002, de 2200 locuitori, dintre care 1158 femei și 1042 bărbați.

Valorile înregistrate la Recensământul Populației și Locuințelor din 18 martie 2002 - Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Argeș prezintă populația localităților comunei Morărești ca fiind repartizată astfel :

Populația totală a Comunei Morărești – 2200 persoane, din care:

Morărești: 646

Dealul Obejdeanului: 135

Dedulesti: 459

Luminile: 273

Măncioiu: 292

Săpunari: 395

Analizând evoluția demografică a populației în intervalul 2001-2005 se înregistrează un fenomen constant de scădere a populației stabile a comunei Morărești, ceea ce poate fi coroborată și cu procesele migratorii din ultima vreme.

Deplasarea populației rurale către orașe este un proces socio–economic obiectiv, proces care a determinat creșterea gradului de urbanizare a țării.

Migrația populației rurale către zonele urbane și consecințele acestei migrații asupra structurii pe sexe și vârste a populației rămase în spațiul rural sunt procese caracteristice satului românesc.

Începând cu 1990, în contextul modificărilor legislative cu privire la schimbarea domiciliului dintr-o localitate în alta, migrația sat – oraș a crescut considerabil. Pe termen scurt, populația va continua să scadă ușor. Pe termen mediu, populația ar putea crește prin echilibrarea soldului migratoriu, care ține de o creștere economică. În structura pe vârstă a populației, în ultima vreme s-au produs importante mutații care de fapt semnifică un proces accentuat și continuu de îmbătrânire prin creșterea numărului și proporției persoanelor vârstnice în totalul populației comunei.

Analizând cei doi indicatori ce caracterizează mișcarea naturală a populației – natalitatea și mortalitatea – se constată că în comuna Morărești aceștia indică valori care duc la scăderea populației.

Natalitatea foarte redusă, concomitent cu o mortalitate ridicată nu poate să ducă decât la un spor natural negativ.

Valorile înregistrate la Recensământul Populației și Locuințelor din 18 martie 2002 - Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Argeș evidențiază faptul că numărul născuților vii este de 22, al decedaților este de 37, sporul natural având astfel o valoare negativă (-15).

Populația activă, după statutul profesional declarat, era în majoritate formată din salariați și lucrători pe cont propriu. Pe ramuri ale economiei naționale, ponderi mai mari în totalul populației active sunt deținute de agricultură, industrie, comerț și altele.

Conform Recensământului din 1992 repartiția populației active a comunei pe ramuri ale economiei naționale avea următoarea configurație: industrie 16, 5 %, agricultură și silvicultură 60 %. Populația activă din comuna Morărești își desfășoară activitatea în principal în industrie în municipiilor Pitești și Râmnicu Vâlcea.

Densitatea populației în anul 2005 era de 40,09 loc/km2, valoare care se înscrie, conform hărții densității demografice, în valorile caracteristice zonelor rurale ale județului Argeș, potrivit valorilor înregistrate la Recensământul Populației și Locuințelor din 18 martie 2002 - Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Argeș.

Secțiunea 3. CADRUL ECONOMIC. CONSIDERAȚII GENERALE

Comuna Morărești face parte din zona de influență a municipiilor Pitești și Râmnicu Vâlcea. Profilul economic al localităților comunei conform P.A.T.J. determină o funcțiune economică mixtă reprezentată prin industrie, agricultură și silvicultură. În agricultură principalele ramuri sunt cultivarea plantelor, a cerealelor și silvicultura, deci satele au funcțiunea dominantă primar agrară.

În satul Morărești își desfășoară activitatea S.C. AGROMEC S.A. (societate ce are ca domeniu de activitate producerea de utilaje pentru agricultură), iar în satul Dedulesti funcționează o secție a S.C. AGROINCOM S.A. Râmnicu Vâlcea cu trei clădiri având ca destinație - depozite, locuințe servicii, brutărie și un atelier de producție servicii.

Societățile comerciale cu profil agro-zootehnic, fermele agricole și-au redus activitatea din cauza cererii și nivelului scăzut al puterii de cumpărare al populației. Nu există centre de colectare sau depozitare a produselor agricole, locuitorii deplasându-se în afara comunei.

Secțiunea 4. EDUCAȚIE Șl CULTURĂ

În comuna Morărești își desfășoară activitatea cinci școli: Școală cu clasele I-IV Morărești, Școală cu clasele I-VIII Dedulesti, Școală cu clasele I-IV Săpunari, Școală cu clasele I-IV Măncioiu și Școală cu clasele I-IV Luminile, pe lângă fiecare dintre acestea funcționând și câte o grădiniță.

Numărul elevilor cuprinși în unitățile școlare, la nivelul anului 2005, este de 173 de elevi în învățământul primar și gimnazial și 65 în cel preșcolar. Întregul proces instructiv – educativ se desfășoară în cele aceste unități de învățământ care au angajați 5 educatoare, 7 învățători, 10 profesori și 5 îngrijitori.

În comună există două cămine culturale, aflate însă în stare avansată de degradare și din această cauză sunt nefuncționale.

Bisericile, mănăstirile și monumentele istorice sunt reprezentate de:

- sat Morărești – Monumentul eroilor 1916 – 1918, amplasat lângă biserică

- Biserica din lemn „ Sf. Treime – Piscul Calului ” care a fost construită în 1821, potrivit inscripției incizate în pridvor. Planul este dreptunghiular cu absida altarului poligonală, pridvorul este deschis, continuat la vest cu cerdacul, construit ulterior.

- Biserica „ Cuvioasa Paraschiva ” – sat Luminile .

Secțiunea 5. SĂNĂTATE ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

În ceea ce privește sistemul de sănătate, în prezent, în comuna Morărești își desfășoară activitatea un medic de familie, ceea ce înseamnă că un medic de familie deservește 1964 de persoane (raport calculat la populația din 2005), în timp ce în mod normal într-un oraș există un medic pentru fiecare 400-500 de locuitori, iar în cele mai bune cazuri, pentru 300 de locuitori.

Activitatea medicală funcționează într-un singur dispensar, cu dotări minime pentru desfășurarea actului medical. Localitatea dispune un punct farmaceutic și două cabinete stomatologice.

Comuna Morărești dispune și de un Centru Medico – Social pentru bătrâni, cu 27 de pacienți în prezent, 1 medic, 5 asistenți și alți 25 de angajați. În curând se va deschide și un Centru de Asistență Socială pe teritoriul comunei, dar care aparține de județul Vâlcea.

În ultimul an au fost înregistrate circa 30 dosare de ajutor social care intră sub incidența prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.

Secțiunea 6. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Lungimea totală a drumurilor ce traversează comuna Morărești este de 23,68 km drumuri comunale și 56,43 km ulițe. Pe tot teritoriul comunei există doar 7 km de drum asfaltat (drum județean), restul fiind pietruite.

În rest, satele comunei Morărești sunt străbătute de străduțe, de drumuri neclasificate, de ulițe pietruite și de pământ .

Principalele drumuri care străbat în prezent comuna Morărești sunt: o DN 7 București – Pitești – Rm. Vâlcea - Sibiu

o DJ 703B Morărești – Vedea – Costești – Căteasca – Leordeni

o DJ 703 Morărești – Cuca – Ciomăgești

o DJ 678A Cocoru – Tigveni – Cepari – DJ 703H

o DC 184 Morărești – Spiridoni

o DC 201 Morărești – Luminile – DJ 678A

o DC 186 Chintesti – Uda

o DC 190 Morărești – Crâncești

o Drumuri cu caracter local.

Secțiunea 7 INFRASTRUCTURĂ, SERVICII ȘI UTILITĂȚI

La nivelul Comunei Morărești există la această dată un număr de 963 locuințe dintre care 961 sunt proprietate privată și două proprietate publică. În ultima perioadă se constată o creștere a fondului de locuințe, mai ales a locuințelor cu mai multe camere și a suprafețelor acestora, ce a avut ca rezultat o îmbunătățire generală a condițiilor de locuit.

Acest aspect apare evident în creșterea la 9,87 mp suprafață locuibilă ce revine unei persoane. Concomitent cu creșterea fondului de locuințe și a suprafeței locuibile s-a realizat și o mai bună dotare a acestuia cu principalele dependințe (baie, bucătărie), dar și cu instalații de alimentare cu energie electrică și apă, dar în sistem necentralizat.

În localitatea Morărești, există rețea de alimentare cu apă din anul 1980. Rețeaua de alimentare cu apă este gestionată în sate, după cum urmează:

• Satul Morărești - Conductă de distribuție L = 10000m și un număr de abonați casnici 250;

• Satul Săpunari - Conductă de distribuție L = 10000m și un număr abonați casnici 100;

Menționăm că în anul 2007, Consiliul Local al comunei Morărești a încheiat un Contract de asociere cu alte consilii locale din județul Argeș în vederea desemnării operatorului regional care va gestiona investițiile din sfera infrastructurii de apă. Pe raza comunei Morărești au existat 3 gropi pentru depozitarea deșeurilor. Deoarece gestionarea acestora se realiza necontrolat și nu corespundea normelor impuse de Uniunea Europeană, cele trei depozite au fost închise.

Depozitarea deșeurilor menajere de pe raza comunei se realizează necontrolat, de aceea prin hotărâri ale Consiliului Local al comunei Morărești s-a hotărât incinerarea deșeurilor de către cetățeni în gospodăriile proprii, respectiv înființarea unui serviciu de colectare și transport al acestora, cu mijloacele Consiliului Local și suportarea costurilor de către cetățeni.

Comuna Morărești este inclusă în etapa I în cadrul Proiectului “Managementul Integrat al Deșeurilor solide în județul Argeș” finanțat din fonduri ISPA, motiv pentru care se vor realiza demersuri prin care se vor identifica terenurile a căror destinație va fi construirea platformelor pentru punctele de colectare.

În comuna Morărești există rețea de iluminat public în proporție de 60% , restul de 40% reprezentând cătunele (300 gospodării) care nu au acces la iluminat deoarece relieful comunei și aria de răspândire a gospodăriilor nu permite acoperirea costurilor din bugetul local necesare iluminării. În localitate există 8 gospodării pentru care, din cauza răspândirii dispersate, S.C. Electrica S.A. , conform legii, nu dispune racordarea acestora la rețeaua de iluminat.