Comuna Negrași, Argeș

Negrași
—  Comună  —
Țară	România
Județ	Argeș
SIRUTA	17726
Localități componente	Bârlogu, Buta, Mozacu, Negrași
Guvernare
- Primar	Radu Nicolae (USL)
Populație (2011)
- Total	2.337 locuitori

Negrași este o comună în județul Argeș, Muntenia, România.

Istoria

Comuna Negrași este situată în partea de sud-est a județului Argeș, la o distanță de 45km de municipiul Pitești și la 30 km de Costești – orașul cel mai apropiat ocupând o suprafață de 76 km2. Relieful este alcătuit din partea nordică a Câmpiei Neajlovului, teritoriul comunei fiind străbătut de râul Dâmbovnic și pârâul Mozacu, pe valea căruia se află un important obiectiv turistic ,, Poiana Narciselor”. În componența comunei în prezent intră satele Negrași – satul de reședință, Bârlogu, Buta și Mozacu. Distanța față de reședința comunei este cuprinsă între 5 km (satul Mozacu) și 7km (satul Bârlogu). După spusele bătrânilor, Școala din Negrași a luat ființă înainte de 1800. Din pridvorul bisericii, preotul făcea lecții de scris – citit pe nisip. Mai târziu, cam pe la 1830, s-a făcut rost de un local de școală, unde se află biserica actuală, un local nepotrivit pentru școală care, avea pe lângă pereții acestui local aranjate plăci de lemn cercuite, pentru a înlocui nisipul. Pe la 1850, școala s-a mutat într-un local cu pereții de grădele și învelit cu scânduri lungi. Aici s-a început scrisul cu pană de gâscă și cu cerneală făcută din funingine, râcâială dup fundul vaselor care se puneau pe foc. Pe la 1887, împrejurările au făcut să dispară și localul de școală și dreptul de stăpânire al pomostului pe care era școala. De la această dată, școala a început să funcționeze în diferite case cu chirie. Această stare de lucruri a dăinuit până în 1894, când se prezintă ca învățător domnul Marin Marinescu (actualmente decedat). Domnia sa a stăruit pe lângă autoritățile în drept, cașcoala să funcționeze într-una din camerile localului de primărie care tocmai se terminase de construit. I s-a îngăduit acest lucru. Ca școala să-și aibă localul său propriu, această grijă l-a preocupat pe d-l Marin Marinescu zi și noapte, în primul rând, dobândirea pomostului pe care săse facă localul de școală. Nu-i rămăsese altceva de făcut, decât să o convingă pe doamna Ioana Constantinescu, zisă și Marghioala, ca să doneze, sau cel puțin să vîndă un petic de pământ din moșia domniei sale pentru pomost și grădină școlară. Stăruința nu i-a fost zadarnică, pentru că dobândește cu acet autentice, pomost și teren pentru grădina școlară. Trebuia să se înceapă imediat construirea localului de școală. Construirea școlii începe în 1904, sub primăriatul lui Nae Popescu și notar Alexe Bădulescu. Localul propriu al școlii a fost construit pe terenul unde se află și școla de astăzi, iar primăria, pe locul unde este actualmente dispensarul comunal. În 1909 s-a înființat cel de-al doilea post de învățător. Pentru ca să funcționeze acest post, se strică peretele despărțitor dintre cele două cămăruțe, spre a face o singură sală. În 1920 se înființează al treilea post de învățător, iar în 1922, al patrulea post de învățător. În 1924, cu multă grijă și stăruință din partea învățătorului Marin Marinescu se construiește și cel de-al doilea local de școală, cu două săli de clasă și antreu. Domnul Marinescu își vede visul împlinit. Tot domniei sale i se datorește și faptul că școala de la Mozacu are pomost și local propriu, construit în 1923 (localul care trebuie demolat de la Mozacu, din curtea actualei școli). Dintre învățătorii - normaliști (cu diplomă de învățător) amintim: Marin Marinescu (decedat), Dumitru Enescu (decedat), Elena Pr. D. Marinescu (decedată – noiembrie 1982) și P. Iordache Argeșeanu (care trăiește în prezent), fost învățător din 1932 la Școala Negrași. Actualele date privind istoricul învățământului în comuna Negrași au fost culese de fostul învățător P. Iordache Argeșeanu, actualmente pensionar. Învățământul din satul Negrași a decurs în condiții normale, fără evenimente de importanță mare până în prezent. Din anul 1979, Școala generală Negrași funcționează într-un local nou – clădire cu un etaj, care cuprinde 5 săli de clasă, un laborator de biologie – chimie, o cameră a pionierilor, 2 cancelarii și o sală pentru biblioteca școlii. Școala are în curs de amenajare în clădirea grădiniței, aflată tot în incinta școlii, un atelier școlar. În comuna Negrași instruirea copiilor de vârstă școlară și preșcolară este asigurată de 32 cadre didactice (6 educatoare, 11 învățători și 15 profesori calificați), care își desfășoară activitatea în 4 școli generale și 3 grădinițe sătești. Corpul didactic de la Școala generală Negrași în anul școlar 1982 – 1983 cuprinde: 2 educatoare, 4 învățători și 9 profesori calificați. Cursurile școlii sunt frecventate de un număr de 257 elevi, iar grădinița are un număr de 61 copii preșcolari.

Școala

Școala generală cu clasele I –VIII din localitatea Negrași – județul Argeș se găsește situată în centrul localității și al satului cu același nume, prezentându-se în acest spațiu ca una dintre cele mai impunătoare instituții, atât prin prezență, dar și prin prestanță, care încearcă să ducă ștafeta, cu mândrie și demnitate mai departe, către generațiile următoare. Instituția propriu-zisă este situată, așa cum se amintește anterior, în centrul satului Negrași, în imediata vecinătate a altor instituții de o însemnătate deosebită pentru comunitate, cum ar fi: Magazinul Universal și Poliția (în partea de est), Dispensarul și Căminul Cultural (în NV), Primăria (în V),etc. Spre vest se află șoseaua principală a așezării care este reprezentată de D.J. (drumul județean) 659, iar spre nord, se află un drum comunal care asigură conexiunea între centrul satului Negrași și al comunei, cu satul Mozacu, situat mai spre est, la o distanță de 4-5 Km. Satul Negrași are o configurație a drumurilor de tip neregulat, fapt ce nu avantajează prea mult locuitorii, dar elevii din satul Mozacu și din extremitatea nord vestică a satului Negrași sunt aduși la școală cu ajutorul unui microbuz școlar modern, obținut în urma unor eforturi susținute din partea conducerii școlii și a comnității locale de la Ministerul Educației. Relieful este unul monoton, de câmpie plană, dar școala se află într-o zonă de luncă, ca dealtfel întreg centrul așezării, dar acest lucru nu-i împiedică pe elevi ca distanțele să fie accesibile pentru cei care vin din toate colțurile acesteia. Spațiile largi din jurul corpurilor (clădirilor) care alcătuiesc această instituție dau un confort sporit și o mai mare siguranță copiilor, atât în relația lor cu instituțiile învecinate, dar și cu șoselele adiacente. Aceste spații permit recreerea în pauzele dintre ore și-i fac să se simtă bine, mai în siguranță, atât pe copii, cât și pe părinții acestora. Cea mai mare parte a sălilor de clasă au ferestrele dispuse spre miazăzi, asigurându-se astfel un grad maxim de luminozitate în instituție. Razele solare pătrund dealtfel atât prin toate încăperile instituției, cât și ale curții acesteia, lucru benefic pentru sănătatea și evoluția intelectuală a copiilor. Terenul în care elevii își desfășoară cea mai mare parte a orelor și activităților sportive se află la în imediata vecinătate a școlii, reprezentând unul dintre principalele elemente ale unei educații sănătoase. Între școala noastră și comunitate au existat întotdeauna relații de bună colaborare, dar necesitățile școlii sunt mult mai mari decât posibilitățile reale de care dispune comunitatea, cel puțin în ceea ce privește partea materială a lucrurilor. Școala are ca dotări : un laboratoare (fizică – chimie și biologie), 3 cabinete (limba română, istorie, informatică) sală de sport, 6 săli de clasă și altele iar prin intermediul cadrelor didactice existente se face tot posibilul pentru a realiza lucruri deosebite cu elevii. Școala este dotată și cu apă potabilă curentă, iar în acest moment sunt în construcție grupurile sanitare și centala termică, la standardele U.E. Cadrele didactice, toate calificate, dar din păcate aproape toate navetiste, încearcă să rezolve și chiar reușesc în mare parte, problemele comunității școlare din această instituție. Așezarea sa pe șoseaua principală, care este una modernă, dă posibilitatea ca accesul către aceasă instituție să fie foarte ușor nu numai de către elevi, ci și de profesori și alți doritori. De asemenea, accesul ușor dă posibilitatea intervenției rapide a organelor abilitate în caz de necesitate: pompieri, salvare, poliție,etc. Faptul că această instituție este una impunătoare în centrul așezării evidențiază și importanța sa deosebită în cadrul comunității, din punct de vedere educativ, cultural, moral, etc.