Confederaţia Rinului
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Istoria Germaniei |
|---|
 |
| Antichitatea |
| Triburile germanice |
| Perioada migraţiilor |
| Imperiul Francilor |
| Evul mediu |
| Sfântul Imperiu Roman |
| Colonizarea răsăritului |
| Apariţia naţiunii germane |
| Confederaţia Rinului |
| Confederaţia Germană |
| Confederaţia Germană de Nord |
| Imperiul German |
| Imperiul German |
| Primul război mondial |
| Republica de la Weimar |
| Republica de la Weimar |
| Germania Nazistă |
| Germania nazistă |
| Al doilea război mondial |
| Germania postbelică |
| Germania între 1945-1990 |
| Ocupaţia şi împărţirea |
| Expulzarea germanilor |
| RDG |
| RFG |
| Reunificarea Germaniei |
| Germania în zilele noastre |
| Germania |
| Alte subiecte germane |
| Istoria militară |
| Tabel cronologic |
| Istoria germanei |
| [Editează acest format] |
Confederaţia Rinului (germană Rheinbund; franceză États confédérés du Rhin [oficial] Confédération du Rhin [în uz]) a fost un stat ce a existat între 1806 şi 1813. A fost format din 16 State Germane de către Napoleon după ce acesta a învins armatele reunite ale Austriei şi Rusiei în Bătălia de la Austerlitz. Tratatul de la Pressburg a consfinţit la crearea Confederaţiei Rinului. Membrii confederaţiei erau prinţi Germani (Fürsten) din Sfântul Imperiu Roman, cărora li s-au adăugat mai târziu alţi 19, statul conţinând peste 15 milioane locuitori şi a oferit un avantaj strategic Imperiului Francez pe frontul de est.
[modifică] Istoric
[modifică] Monarhiile membre
Ducatul Anhalt-Bernburg s-a alăturat în 15 decembrie 1806- Ducatul Anhalt-Dessau s-a alăturat în 15 decembrie 1806
- Ducatul Anhalt-Köthen s-a alăturat în 15 decembrie 1806
Ducatul Arenberg co-fondator 25 iulie 1806
Marele Ducat Baden co-fondator 25 iulie 1806
Regatul Bavaria co-fondator 25 iulie 1806, fost ducat
Marele Ducat Berg co-fondator 25 iulie 1806 (a absorbit Cleves, amândouă foste ducate)
Marele Ducat Hesse-Darmstadt co-fondator 25 iulie 1806
Principatul Hohenzollern-Hechingen co-fondator 25 iulie 1806- Principatul Hohenzollern-Sigmaringen co-fondator 25 iulie 1806
Principatul Isenburg-Birstein co-fondator 25 iulie 1806
Principatul Leyen co-fondator 25 iulie 1806
Principatul Liechtenstein co-fondator 25 iulie 1806
Principatul Lippe-Detmold s-a alăturat în 15 decembrie 1806
Arhiepiscopia Mainz co-fondator 25 iulie 1806, fost Principat-Ecumenic şi Electorat; după 1810 
Marele Ducat Frankfurt
Ducatul Mecklenburg-Schwerin s-a alăturat în 15 decembrie 1806- Ducatul Mecklenburg-Strelitz s-a alăturat în 15 decembrie 1806
Ducatul Nassau (Usingen şi Weilburg) resultat din uniunea Principalităţilor Nassau-Usingen şi 
Nassau-Weilburg, co-fondatori (25 iulie 1806)
Ducatul Oldenburg s-a alăturat în 15 December 1806
Principatul Reuss-Ebersdorf s-a alăturat în 15 decembrie 1806- Principatul Reuss-Greiz s-a alăturat în 15 decembrie 1806
Principatul Reuss-Lobenstein s-a alăturat în 15 decembrie 1806- Principatul Reuss-Schleiz s-a alăturat în 15 decembrie 1806
- Principatul Salm (Salm-Salm şi Salm-Kyrburg) co-fondatori 25 iulie 1806
Ducatul Saxa-Coburg s-a alăturat în 15 decembrie 1806- Ducatul Saxa-Gotha s-a alăturat în 15 decembrie 1806
- Ducatul Saxa-Hildburghausen s-a alăturat în 15 decembrie 1806
Ducatul Saxa-Meiningen s-a alăturat în 15 decembrie 1806- Ducatul Saxe-Weimar s-a alăturat în 15 decembrie 1806
Regatul Saxoniei s-a alăturat în 11 decembrie 1806
Principatul Schaumburg-Lippe s-a alăturat în 15 decembrie 1806
Principatul Schwarzburg-Rudolstadt s-a alăturat în 15 decembrie 1806- Principatul Schwarzburg-Sondershausen s-a alăturat în 15 decembrie 1806
Principatul Waldeck s-a alăturat în 15 decembrie 1806
Regatul Westphalia ultimul care s-a alăturat, 15 noiembrie 1807
Regatul Württemberg co-fondator 25 iulie 1806
Marele Ducat Würzburg s-a alăturat în 15 septembrie 1806
[modifică] Urmări
După dizolvarea Confederaţiei Rinului, singura încercare de coordonare politică în Germania, până la crearea Confederaţiei Germane la data de 21 octombrie 1813, a fost un organism numit Consiliul Central ala Administraţiei (germană Zentralverwaltungsrat); al cărui preşedinte a fost Heinrich Friedrich Karl Reichsfreiherr vom und zum Stein (1757 – 1831). A fost dezvoltat la data de 20 iunie 1815.
La data de 30 mai 1814 Tratatul de la Paris a declarat independenţa statelor germane. În 1815 Congresul de la Viena a redesenat harta politică a continentului. Statele germane au suferit doar schimbări frontaliere minore, Confederaţia Germană coresponzând aproximativ aceloraşi membrii cu cei ai Confederaţiei Rinului.
