Arheologie

Şantier arheologic

Date generale

Arheologia (termen derivat din cuvântul grecesc Αρχαιολογία, compus din αρχαίος archàios "antic" și λόγος, lògos = "discurs" sau "studiu") este știința ce studiază civilizațiile și culturile umane vechi și relațiile acestora cu mediul înconjurător, prin documentare și prin căutarea, culegerea, analizarea și interpretarea urmelor materiale rămase.

Importanța arheologiei

Deoarece cea mai mare parte a istoriei omenirii a avut loc înaintea invenției scrisului, arheologia este cea mai importantă metodă de studiu a preistoriei. În plus, deoarece în numeroase cazuri informațiile istorice sunt incomplete, arheologia oferă o contribuție esențială la studiul istoriei umane. În unele societăți, scrisul a fost utilizat de aristocrație sau s-a folosit doar în cadrul religiei, astfel informațiile scrise oferă date doar despre anumite categorii sociale. Importanța arheologiei se reflectă și în cadrul politic prin faptul că studiază cultura materială și spirituală a predecesorilor, contribuind astfel la patrimoniul național și universal. Numeroși cercetători și pasionați au exagerat latura politică sau ficțională a arheologiei, interpretările lor căzând într-o puternică pantă naționalistă sau imaginară, aceste devieri fiind încadrate ca pseudo-arheologie. De o mare importanță este cercetarea arheologică de salvare în cazul unor lucrări de construcții, lucrări agricole, etc. Acestea pot distruge pentru totdeauna siturile arheologice, de aceea intervine cercetarea arheologică de salvare. În lumea științifică anglo-saxonă arheologia este o sub-disciplină a antropologiei, arheologul fiind antropolog și nu un istoric așa cum este cazul în general în Europa și în România.

Ramuri ale arheologiei

Articol principal: Ramuri ale arheologiei.

Arheologia este împărțită în discipline în funcție de perioada sau cultura studiată (de exemplu arheologia clasică sau arheologia industrială); în funcție de tehnica de cercetare (de exemplu arheologie subacvatică sau arheologie experimentală), sau în funcție de probleme specifice (de exemplu arheologie urbană). În funcție de materialul studiat se apelează și la alte discipline auxiliare ale istoriei (de exemplu numismatică sau epigrafie).

Metode de cercetare

Cercetarea de suprafață

Cel mai răspândit tip este periegheza. Aceasta reprezintă cercetarea cu atenție a terenului, a unei zone bine definite și colectarea materialului descoperit la suprafața solului. De obicei periegheza se face după arătură atunci când zona cercetată face subiectul unei exploatări agricole. Descoperirea unor materiale arheologice (de obicei ceramică), se notează pe hărți ale regiunii folosindu-se metodele clasice sau sistemul GPS. Periegheza reprezintă o metodă importantă în creearea unui repertoriu arheologic al unei zone și în cercetarea primară a unui sit arheologic. Un alt tip de cercetare de suprafață este fotografia aeriană. Aceasta permite identificarea unor situri arheologice datorită diferențelor de culoare a solului sau a diferențelor din cadrul vegetației. În utimii ani a luat amploare folosirea imaginilor oferite de sateliți sau sistemul GIS. Cercetarea de suprafață în arheologie utilizează și cercetări geofizice. Cea mai utilizată metodă este magnetometria. Această metodă utilizează un aparat numit magnetometru care identifică deviații ale câmpului magnetic cum ar fi de exemplu obiecte de metal, structuri de piatră, de chirpici sau chiar gropi, fiind capabil să genereze o hartă a ariei cercetate. Se mai utilizează la o scară mai mică rezistivitatea electrică sau detectoarele de metale.

Șantierul arheologic

Cercetarea arheologică propriu-zisă o reprezintă șantierul arheologic. În arheologia modernă săpătura arheologică se face prin colectarea tuturor materialelor descoperite în raport cu poziția lor pe verticală (poziția stratigrafică) și orizontală dar și asocierea lor cu complexele arheologice descoperite. Asocierea poziției verticale și orizontale a obiectelor descoperite se face și în raport cu obiectele sau complexele arheologice aflate în apropiere. Acest lucru ajută la stabilirea relației temporale dintre diversele obiecte sau complexe, de xemplu dacă acestea aparțin aceleiași faze de locuire. Într-un sit arheologic ocuparea sau utilizarea lui se poate să fi durat o perioadă mai lungă de timp, locuirea fiind în acest caz o succesiune stratigrafică de nivele de locuire sau utilizare. În acest caz, conform principiului stratigrafic, artefactele mai recente se află dispuse în straturile superioare. Șantierul arheologic reprezintă o fază scumpă a cercetării arheologice și implică un mare volum de muncă. Pe lângă dificultățile create de costuri se adaugă faptul că șantierul arheologic reprezintă o cercetare distructivă a unui sit arheologic. După terminarea unui șantier arheologic într-un sit sau într-o porțiune dint-un sit arheologic acest tip de cercetare nu se mai poate relua niciodată. Datorită acestui tip de cercetare este necesară crearea unui plan a sitului arheologic în care se cuprind toate complexele arheologice, prin desene și fotografii la care se adaugă o detaliere amănunțită a fiecărui complex arheologic în parte.

Studiul materialului arheologic

Materialul arheologic colectat dintr-un sit după încheierea unui șantier arheologic se studiază în amănunt pentru a obține un maxim de date. Cea mai simplă și răspândită metodă este metoda tipologică a studierii artefactelor. La aceasta se adaugă studiul asupra oaselor, semințelor de plante sau a polenului colectat, folosind tehnici ale zooarheologiei, palobotanicii etc.

Teorie în arheologie

Articol principal: Teorie în arheologie.

Nu există o singură teorie a arheologiei, chir și definițiile sunt puternic disputate. Pâna la mijlocul secolului XX și a introducerii tehnologiei în cercetarea arheologică, exista un consens în sensul că arheologia este practic legată de istorie sau antropologie. Prima etapă majoră în teoria arheologiei poate fi considerată tocmai acestă etapă denumită arheologie cultural-istorică, dezvoltată pe parcursul sfarșitului de secol XIX și începutul secolului XX.

În anii 60, un număr de tineri arheologi americani, cum ar fi Lewis Binford, s-au opus paradigmelor istoriei culturale. Ei au propus "New Archaeology" (noua arheologie), care trebuia să fie mai „științifică” și mai „antropologică” în care ipotezele pot fi testate și cu o metodă științifică mai bine pusă la punct. Acest curent s-a dezvoltat foarte mult devenind arheologia procesuală (processual archaeology).

În anii 80, a apărut o nouă mișcare în special în rândul arheologilor britanici cum ar fi:Michael Shanks, Christopher Tilley, Daniel Miller, și Ian Hodder. Ei pun sub semnul întrebării apelurile procesualismului la știință și imparțialitate iar în același timp măresc importanța relativismului în cercetarea arheologică. Acest curent în cercetarea arheologică va deveni cunoscut ca arheologie post-procesuală. În orice caz acestă nouă miscare a fost criticată de procesualiști pentru că știrbește într-o oarecare măsură rigoarea științifică. Validitatea ambelor direcții în teorie este încă subiect de dezbatere.

Teoria în arheologie este în prezent influențată de o serie de curente științifice: evoluționism, fenomenologie, postmodernism, „agency theory”, arheologie cognitivă, funcționalism, arheologia genului, arheologie feministă și teoria sistemelor în arheologie.

Bibliografie

• P. Bahn: Archaeology. Cambridge Illustrated History. Cambridge University Press, Cambridge 1996. ISBN 0-521-45498-0
• M. Benz, Ch. Maise: Archäologie., Theiss, Stuttgart 2006. ISBN 3-8062-1966-4
• J. Bergemann: Orientierung Archäologie - was sie kann, was sie will. Rowohlt, Reinbek bei Hamburg 2000. ISBN 3-499-55612-X
• B. Cunliffe: Illustrierte Vor- und Frühgeschichte Europas. Campus, Frankfurt/Main 2000. ISBN 3-88059-979-3 Cuprins
• H. J. Eggers: Einführung in die Vorgeschichte. Piper, München 1986
• M. K. H. Eggert: Prähistorische Archäologie. Konzepte und Methoden. Francke, Tübingen 2005. ISBN 3-8252-2092-3
• M. K. H. Eggert: Archäologie. Grundzüge einer Historischen Kulturwissenschaft. Francke, Tübingen 2006. ISBN 3-8252-2728-6
• G. P. Fehring: Einführung in die Archäologie des Mittelalters. Theiss, Stuttgart 2000. ISBN 3-8062-1480-8
• U. v. Freeden, S. v. Schnurbein Spuren der Jahrtausende. Archäologie und Geschichte in Deutschland. Theiss, Stuttgart 2003. ISBN 3-8062-1337-2
• W. Menghin, D. Planck (Hrsg.): Menschen Zeiten Räume Archäologie in Deutschland. Theiss, Stuttgart 2002. ISBN 3-8062-1596-0
• T. Hölscher: Klassische Archäologie. Grundwissen. Theiss, Stuttgart 2002. ISBN 3-8062-1653-3
• M. Kuckenburg: Siedlungen der Vorgeschichte in Deutschland, 300 000 bis 15 v. Chr. DuMont, Köln 1994. ISBN 3-7701-2922-9
• Renfrew, C. , Bahn, P.: Archaeology - Theories, Methods and Practice. ediția a V-a, London 2005
• Rychener, J.: Was ist Archäologie? Annäherung an einen Traum. Augster Museumshefte. Römermuseum, Augst 2001, 27. ISBN 3-7151-1027-9
• B. Trigger: A History of Archaeological Thought. Cambridge University Press, Cambridge 1990. ISBN 0-521-33818-2
• "DEX-1996" ,pag. 58.

Legături externe

• Portal românesc de arheologie
• Institutul de memorie culturală
• Știri despre arheologia europeană
• Laboratorul de Cercetări Științifice "Tracologie" a Universității de Stat din Moldova
• Monumente de arheologie din Republica Moldova
• Archeologia belga Arheologia franceză
• Archaeology News Știri și informații
• Excavation Sites Șantiere arheologice și voluntariat
• Revista Archaeology publicată de Archaeological Institute of America
• Archaeology Field Schools - Informații despre șantiere arheologice ș voluntariat
• Archaeology Jobs - locuri de muncă în arheologie, știri
• Archaeologyfieldwork.com - locuri de muncă în arheologie, voluntariat, cercetare arheologică
• Arheoinvest - Cercetare și Restaurare Arheologică
• Institutul de Arheologie Sistemica - Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia
• Cele mai importante descoperiri arheologice accidentale, Andreea Lupșor, Historia
• Privind din cer spre trecut: arheologia cu ajutorul sateliților, 17 aprilie 2012, Mihaela Stănescu, Descoperă
• Opt artefacte inexplicabile, 3 februarie 2009, Marc Ulieriu, Descoperă

Vezi și

• Listă de situri arheologice sortată pe continente și epoci